2ra-1243/21 — repararea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1243/21 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1243/21
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni (jud. T. Sobolschi )
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)
ÎNCHEIERE
29 septembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de către recurentul Andrei
Gumeniuc,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei
Gumeniuc împotriva Direcției Regionale Nord a Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la
repararea prejudiciului moral și material,
împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
admis apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră,
Direcția Regională Nord, a fost casată parțial hotărârea din 25 februarie 2020 a
Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni în partea reparării prejudiciului material, cu
pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depusă de
către Andrei Gumeniuc privind repararea prejudiciului material. În rest, a fost
menținută hotărârea primei instanțe,
c o n s t a t ă:
La data de 05 februarie 2020, Andrei Gumeniuc a depus cerere de chemare
în judecată împotriva Direcției Regionale Nord a Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la repararea
prejudiciului moral și material.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 07 ianuarie 2018, a
traversat frontiera Moghiliov-Podolisk-Otaci, împreună cu familia sa în număr de
patru persoane, transportând cu ei și 10 kg de pesmeți. După traversarea punctului
de control vamal, colaboratorul vamal, a declarat că este interzis importul
pesmeților pe teritoriul Republicii Moldova, dând de înțeles că ar vrea mită.
Reclamantul, i-a comunicat însă că, mită nu-i va oferi, mai mult, momentul când
colaboratorul vamal, a cerut mită, a fost înregistrat cu telefonul său mobil.
Ulterior, comunică reclamantul că, i-a fost întocmit proces-verbal cu privire
la săvârșirea contravenției prevăzute la art. 332 alin. (1) Cod contravențional,
1
stabilindu-i o sancțiune contravențională, sub formă de amendă, în mărime de 10
u.c., echivalentul a sumei în mărime de 500 lei.
Nefiind de acord, la 02 martie 2018, reclamantul, a depus o contestație la
Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni cu privire la anularea procesului-verbal cu
privire la contravenție din 07 ianuarie 2018, solicitând repararea prejudiciului
moral.
Totodată, relatează reclamantul că, în cadrul examinării contestației a fost
nevoit să refuze solicitarea privind repararea prejudiciului moral din următoarele
considerente: a) Codul contravențional nu prevede repararea prejudiciului moral;
b) suma solicitată, în mărime de 40 000 lei nu mai este actuală.
Menționează reclamantul că, la 15 mai 2019, Judecătoria Edineț, sediul
Dondușeni, a admis contestația depusă de către acesta, la data de 02 martie 2018.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe din 15 mai 2019, agentul
constatator, Vadim Sorbalo, a depus recurs împotriva hotărârii primei instanțe.
Ulterior, la 21 august 2019, Curtea de Apel Bălți, a respins recursul declarat
de către agentul constatator, Vadim Sorbalo.
Cere reclamantul, repararea prejudiciului moral, în mărime de 90 000 lei,
repararea prejudiciului material, în mărime de 10 000 lei, precum și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni,
acțiunea a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea sumei de 2400 lei, din contul
Direcției Regionale Nord a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al
Ministerului Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Andrei Gumeniuc, cu titlu
de reparare a prejudiciului material. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind
neîntemeiată.
Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul
declarat de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Direcția Regională
Nord, a fost casată parțial hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț,
sediul Dondușeni în partea reparării prejudiciului material, cu pronunțarea în
această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depusă de către Andrei
Gumeniuc privind repararea prejudiciului material. În rest, a fost menținută
hotărârea primei instanțe.
În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de
prima instanță în partea admiterii acțiunii, este în contradicție cu circumstanțele
cauzei, instanța nu a constatat corect toate circumstanțele, concluziile fiind
neîntemeiate și contradictorii cu materialele cauzei.
Din materialele cauzei rezultă că, la 05 februarie 2020, Andrei Gumeniuc a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Regionale Nord a
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al
RM cu privire la repararea prejudiciului moral și material.
La caz, sa constatat că, la 07 ianuarie 2018, reclamantul, traversând frontiera
Moghiliov-Podolisk-Otaci, împreună cu familia sa în număr de patru persoane, au
transportat cu ei și 10 kg de pesmeți. După traversarea punctului de control vamal,
colaboratorul vamal, a declarat că este interzis importul pesmeților pe teritoriul
Republicii Moldova, dând de înțeles că ar vrea mită. Reclamantul, i-a comunicat
2
însă că, mită nu-i va oferi, mai mult, momentul când colaboratorul vamal, a cerut
mită, a fost înregistrat cu telefonul său mobil.
Ulterior, reclamantului, i-a fost întocmit proces-verbal cu privire la
săvârșirea contravenției prevăzute la art. 332 alin. (1) Cod contravențional,
stabilindu-i o sancțiune contravențională, sub formă de amendă, în mărime de 10
u.c., echivalentul a sumei în mărime de 500 lei.
Nefiind de acord, la 02 martie 2018, reclamantul, a depus o contestație la
Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni cu privire la anularea procesului-verbal cu
privire la contravenție din 07 ianuarie 2018, solicitând repararea prejudiciului
moral.
La caz, instanța de apel întemeiat a reținut că, Andrei Gumeniuc, la 07
ianuarie 2018, ora 15:10, traversând frontiera Moghiliov-Podolisk-Otaci, a încălcat
regulile de regim în punctele de trecere a frontierei de stat, prin filmarea punctului
de trecere și a procedurilor de control fără acordul polițiștilor de frontieră și a
colaboratorilor vamali, refuzând să se conformeze cerințelor legale.
Respectiv, instanța de apel a constatat că, reclamantului, Andrei Gumeniuc,
i-a fost întocmit un proces-verbal cu privire la săvârșirea contravenției prevăzute la
art. 332 alin. (1) Cod contravențional, stabilindu-i o sancțiune contravențională, sub
formă de amendă, în mărime de 10 u.c., echivalentul a sumei în mărime de 500 lei.
În acest context, instanța de apel just a conchis că, deși reclamantul este
îndreptățit în dreptul de a cere despăgubiri în temeiul prevederilor legale, pretențiile
lui Andrei Gumeniuc, urmează a fi argumentate, justificate și probate în modul
prevăzut de normele procesuale indicate, fapt nerealizat însă de către acesta, potrivit
materialelor cauzei vizate.
Mai mult, reclamantul nu a prezentat probe care ar demonstra prezența
acestuia la examinarea cauzei contravenționale în instanțele judecătorești, or,
reieșind din materialele dosarului, constatăm prezența lui Andrei Gumeniuc doar la
o singură ședință de judecată în prima instanță și la o ședință de judecată în instanța
de recurs.
Prin urmare, Colegiul a constatat cu certitudine, lipsa probelor pertinente,
concludente și utile în sensul admiterii chiar și parțiale a acțiunii de reparare a
prejudiciului material, astfel, întemeiat instanța de apel, a respins acțiunea în partea
vizată, casând în această parte hotărârea primei instanțe, pronunțând în această parte
o nouă hotărâre de respingere a acțiunii reclamantului Andrei Gumeniuc privind
repararea prejudiciului material, ca fiind lipsită de temei și suport probatoriu.
Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect
a ajuns la concluzia de a admite cererea de apel depusă de Inspectoratul General al
Poliției de Frontieră, Direcția Regională Nord, de a casa parțial hotărârea din 24
februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni în partea reparării
prejudiciului material, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii depusă de către Andrei Gumeniuc privind repararea
prejudiciului material. În rest, a menținut hotărârea primei instanțe.
La 01 iunie 2021, recurentul Andrei Gumeniuc a depus cerere de recurs (în
limba rusă) iar ulterior, la 24 iunie 2021, a depus și varianta tradusă a recursului în
limba de stat, împotriva deciziei instanței de apel din 16 februarie 2021 a Curții de
3
Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț,
sediul Dondușeni.
În motivarea recursului, recurentul a exprimat dezacordul cu decizia recurată,
calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul prevederilor art.
432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.
Recurentul, a opinat că, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept
material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la
proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 20 iulie 2021
instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre
necesitatea depunerii referinței (f.d. 203).
Prin referința depusă la 30 iulie 2021, reprezentantul intimatului Direcția
Regională Nord a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului
Afacerilor Interne al RM, Alexandru Ciubotaru, a solicitat de a considera recursul
declarat de către recurentul Andrei Gumeniuc, ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 16 februarie 2021, iar cererea de
recurs a fost depusă la 01 iunie 2021.
Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la
proces la 02 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, conform scrisorii de
însoțire (f.d.181), iar la 08 aprilie 2021 a fost recepționată de către recurent, fapt
confirmat de către prezența la materialele dosarului a avizului de recepție
contrasemnat (f.d. 183). Astfel, recursul este declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către recurentul Andrei
Gumeniuc, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
4
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către recurentul Andrei
Gumeniuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4)
Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții
recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera ca fiind inadmisibil recursul declarat de către recurentul Andrei
Gumeniuc.
5
În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către recurentul Andrei
Gumeniuc împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
6