2r-415/20 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosar nr. 2r-415/20

Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni, judecător – T. Sobolschi

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău, judecători – S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Gumeniuc Andrei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gumeniuc Andrei

către Direcția Regională Nord a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al

MAI cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 27 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de Gumeniuc Andrei împotriva hotărârii din 24

februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, în temeiul art. 369 alin. (1)

lit. a) din Codul de procedură civilă,

c o n s t a t ă:

La 05 februarie 2020, Gumeniuc Andrei a depus cerere de chemare în judecată

către Direcția Regională Nord a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al

MAI cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni,

cererea de chemare în judecată depusă de Gumeniuc Andrei către Direcția Regională

Nord a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI cu privire la repararea

prejudiciului material și moral s-a admis parțial. S-a încasat din contul Direcției

Regionale Nord a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI în

beneficiul lui Gumeniuc Andrei prejudiciul material în sumă de 2400 lei, conform

bonurilor prezentate în ședința de judecată. S-a refuzat admiterea capătului de cerere

în ce privește încasarea pagubei morale.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 09 martie 2020,

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Direcția Regională Nord, a contestat-

o cu apel, depunând cerere de apel nemotivată, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de respingere

a acțiunii depuse de Gumeniuc Andrei. La 12 martie 2020, Gumeniuc Andrei a

înregistrat o cerere de apel nemotivată, solicitând casarea parțială a hotărârii primei

instanțe în partea respingerii pretențiilor sale, cu emiterea în această parte a unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

1

Prin încheierea din 25 mai 2020 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs cererilor

de apel depuse de apelantul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Direcția

Regională Nord și de apelantul Gumeniuc Andrei, împotriva hotărârii din 24

februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni. S-a acordat apelantului

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Direcția Regională Nord, termen

limită de înregistrare a cererii de apel motivată, iar apelantului Gumeniuc Andrei

termen limită de înregistrare a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 300 lei,

și a cererii de apel motivată în limba română, în copii pentru toți participanții la

proces, în Cancelaria Curții de Apel Bălți până la data de 12 iunie 2020.

Prin încheierea din 27 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a restituit cererea de

apel depusă de Gumeniuc Andrei împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a

Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul

de procedură civilă.

La 23 iulie 2020, Gumeniuc Andrei a declarat recurs asupra încheierii din 27

iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia, cu restituirea cauzei în

instanța de apel la rejudecare în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs a indicat că încheierea instanței de apel urmează a

fi casată, deoarece recurentul are o stare materială precară, neavând posibilitate să

achite taxa de stat, iar apelul motivat nu a fost întocmit din motivul că instanța de

apel a refuzat să îi înmâneze copia hotărârii motivate a primei instanțe.

La 13 octombrie 2020, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Direcția

Regională Nord, a depus referință la cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Gumeniuc

Andrei urmează a fi restituit din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost

pronunțată de Curtea de Apel Bălți la 27 iunie 2020, fiind expediată spre cunoștință

recurentului la 03 iulie 2020 (f.d. 144) și recepționată de către acesta la 09 iulie 2020

(f.d. 147, 148). Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost înregistrată

la 23 iulie 2020, Colegiul consideră că aceasta a fost depusă în termen.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data

și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Colegiul

judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea

de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul

2

actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea

publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și

alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia,

hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08

noiembrie 2016, § 33 – 34).

Conform art. 4261 alin. (1) lit. b1) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

Art. 437 alin. (1) al Codului de procedură civilă reglementează elementele pe

care trebuie să le conțină o cerere de recurs.

Astfel, Colegiul constată că Gumeniuc Andrei a depus cererea de recurs într-o

altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea

acesteia în limba de stat.

În același timp, instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie

2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea

Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, Colegiul reiterează că, unul din principiile

fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care

este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 al Codului de procedură civilă și

art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea

respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile

egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate

în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind

limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară

în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba

moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii Curții

Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 05 decembrie 2013, urmează a fi

înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă

fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul

să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza

în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. Totodată,

dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în

fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte

de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs în

3

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba de stat.

Astfel, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Gumeniuc

Andrei împotriva încheierii din 27 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de către Gumeniuc Andrei împotriva încheierii 27

iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Gumeniuc Andrei către Direcția Regională Nord a Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră al MAI cu privire la repararea prejudiciului material

și moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4