2ra-1587/20 — repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitătii recursului
2ra-1587/20 — repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1587/20
Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Nisporeni (jud. M. Stratan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihailă, I. Cotruță)
ÎNCHEIERE
18 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Potîngă Andrian, reprezentat
de avocatul Moraru Marcel,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul
General al Poliției de Frontieră împotriva lui Potîngă Andrian cu privire la repararea
prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 05 martie 2019, Inspectoratul General al Poliție de Frontieră a depus cererea
de chemare în judecată, concretizată pe parcurs, împotriva lui Potîngă Andrian cu
privire la repararea prejudiciului material în sumă de 287 400 de lei și încasarea
cheltuielilor de transport în sumă de 1 422 de lei.
În motivarea acțiunii, a indicat că la 18 martie 2014, pârâtul Potîngă Andrian, a
înaintat o cerere către Departamentul Poliției de Frontieră (actual Inspectoratul
General al Poliției de Frontieră) privind angajarea în serviciu în cadrul Poliției de
Frontieră.
A menționat că la 24 noiembrie 2014, prin ordinul Șefului Departamentului
Poliției de Frontieră nr. 1316/ ps, pârâtul Potîngă Andrian a fost numit în funcția de
inspector al unității de control al frontierei a Sectorului Politiei de Frontieră „Leușeni
- 1” al Direcției regionale Vest. Iar la aceeași dată, între Departamentul Poliției de
Frontieră și pârât a fost semnat Contractul nr. 372 privind îndeplinirea serviciului în
cadrul Politiei de Frontieră.
Ulterior, la 24 noiembrie 2016, prin ordinul șefului Departamentului Poliției
Frontieră nr. 1335/ps, Potîngă Andrian a fost transferat în funcția de inspector - șofer
al secției auto a Centrului de aprovizionare tehnico-materială și întreținere a
imobilelor.
A relevat că la 20 martie 2017, prin actul de primire - predare a mijlocului de
transport, autovehiculul de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX
XXXXX, a fost predat de către Cheptene Serghei și primit de către Potîngă Andrian.
Iar, la data de 27 martie 2017 prin ordinului șefului Centrului de aprovizionare
tehnico - materială și întreținere a imobilelor nr. 8, pârâtul Potîngă Andrian a fost
1
numit în calitate de persoană beneficiară cu dreptul de a conduce unitatea de
transport în speță „XXXXX”.
În același timp denotă faptul că, Potîngă Andrian a semnat Contractul prin care
ultimul și-a asumat răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea
integrității valorilor transmise lui de către Angajator.
A mai indicat că la 01 mai 2017, Potîngă Andrian deplasându-se cu mijlocul de
transport de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe traseul
Chișinău-Soroca manifestând imprudență la trafic și ignorând prevederile pct. 45.1
d) al regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din
13 mai 2009 a încălcat regulile de circulație rutieră, fapt soldat cu deteriorarea
considerabilă a altor bunuri, ceea ce a dus la comiterea contravenției prevăzută de
art. 242 alin. (2) din Codul contravențional nr. 218 din 24 octombrie 2008.
Astfel, după sosirea colaboratorilor Inspectoratului de Poliție Telenești și
examinarea circumstanțelor accidentului rutier la fața locului, a fost întocmit
procesul-verbal cu privire contravenție nr. MAI03 651012 din 07 iunie 2017, în
privința lui Potîngă Andrian pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 242
alin. (2) din Codul contravențional, iar prin Decizia agentului constatator din data de
07 iunie 2017, lui Potîngă Andrian i-a fost aplicată sancțiunea sub formă de amendă
în mărime de 24 u.c. și sancțiunea complementară 06 puncte de penalizare.
Reieșind din circumstanțele de fapt enunțate, în temeiul cererii și
angajamentului lui Potîngă Andrian, între ultimul și Inspectorat a fost încheiat
Acordul cu privire la răspunderea materială individuală deplină a salariatului în
legătură cu neasigurarea integrității valorii transmise (automobilul de model
„XXXXX” cu n/î XXXXX), prin care a fost stabilită obligația ultimului să repare
mijlocul de transport deteriorat în mod benevol.
În același timp, a remarcat că la data de 24 aprilie 2018, mijlocul de transport
de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX, a fost prezentat de către
reprezentantul IGPF al MAI Cheptene Serghei în prezența pârâtului Potîngă
Andrian, pentru a fi supus expertizei merceologice, în vederea stabilirii mărimii
prejudiciului material provocat în accidentului rutier care a avut loc la data de 01
mai 2017.
Prin urmare, a fost întocmit raportul de expertiză extrajudiciară nr. 856 din 07
mai conform căruia prejudiciul material pentru repararea mijlocului de transport de
model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX, a fost estimat la suma 287
400 de lei. Despre efectuarea expertizei merceologice pârâtul Potîngă Andrian a fost
înștiințat.
A subliniat că, la momentul angajării lui Potîngă Andrian în funcția de șofer,
între angajator și salariat fost încheiat contractul de răspundere materială deplină,
conform căruia salariatul și-a asumat răspunderea materială integrală pentru valorile
materiale aflate în gestiunea sa.
A notat că pârâtul a recunoscut fapta săvârșită atât în explicațiile către
angajator, cât și în repetate rânduri la depunerea cererii, angajamentului, precum și
la încheierea Acordului cu privire repararea benevolă a mijlocului de transport.
A mai invocat că Inspectoratul fiind de bună credință, a acordat suficient timp
pârâtului de a repara benevol mijlocul de transport. Mai mult decât atât, reieșind din
faptul că, până la data indicată în Acord, nu au fost efectuate alte lucrări de
recondiționare a mijlocului de transport, precum și având în vedere faptul că Potîngă
2
Andrian nu a întreprins careva acțiuni orientate spre executarea obligației asumate
și în scopul prevenirii litigiului și soluționării cauzei pe cale amiabilă, în adresa
pârâtului a fost expediată somația prin care se solicită repararea prejudiciului
material, informându-1 că, în caz contrar va fi înaintată o acțiune în instanța de
judecată pentru încasarea prejudiciului material, însă, până în prezent, suma datorată
nu a fost achitată.
În drept ți-a întemeiat acțiunea în baza art. 514, 1398 Cod civil, 327 alin.(1),
328 alin. (1), 337-339 Codul muncii, art. 4 alin.(1) pct.13 al Legii taxei de stat nr.
1216 din 03 decembrie 1992, art. 1 alin. (2), 56 al Legii nr.283 din 28 decembrie
2011 cu privire la poliția de Frontieră, art. 4 pct. 2 al Legii nr. 94 din 02 iunie 2017
pentru modificarea și completarea unor acte legislative.
A solicitat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră încasarea din contul lui
Potîngă Andrian, a prejudiciul material în mărime de 287 400 de lei, pentru
deteriorarea mijlocului de transport de model „XXXXX” cu numărul de
înmatriculare XXXXX cât și încasarea de la pârât a cheltuielilor de judecată în
mărime de 1 422,09 lei.
Prin hotărârea din 03 septembrie 2019 a Judecătoriei Ungheni, acțiunea a fost
admisă integral și încasat de la Potîngă Andrian, în beneficiul Inspectoratul General
al Poliției de Frontieră, prejudiciul material pentru deteriorarea mijlocului de
transport de model „XXXXX” cu număr de înmatriculare XXXXX, în mărime de
287 400 de lei, precum și cheltuieli de judecată compuse din cheltuieli de transport
în sumă de 1 422,09 lei, în total suma de 288 822,09 lei. S-a încasat din contului lui
Potîngă Andrian, în beneficiul Statului, taxa de stat de la care a fost scutit
reclamantul în mărime de 8 622 de lei (f.d.99,103-107).
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 30 septembrie 2019, Andrian
Potîngă a declarat cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei
Ungheni, emisă la 03 septembrie 2019 solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de
chemare în judecată (f.d.107).
Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de
apel depusă de Potîngă Andrian și s-a menținut hotărârea din 03 septembrie 2019 a
Judecătoriei Ungheni.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a dat o
apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond
expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de
drept material au fost aplicate corect.
Raportând prevederile art. 122, 130 și 212 alin. (5) Codul de procedură civilă,
art. 327 alin. (1) și (2), 338 alin. (1) lit. a) 339 alin. (1) și (2) din Codul muncii,
instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a admis acțiunea înaintată de
către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, cu privire la încasarea
prejudiciului material, pentru deteriorarea mijlocului de transport, or, cu certitudine
s-a stabilit că Potîngă Andrian nu a demonstrat nici în instanța de fond, nici în
instanța de apel că nu dânsul se face vinovat de producerea accidentului rutier.
Ca urmare, s-a stabilit că prima instanță în cadrul dezbaterilor judiciare a
constatat cu certitudine faptul, recunoscut și de către Potîngă Andrian, care nu a fost
negat nici în instanța de apel, că nu a contestat procesul verbal cu privire la
3
contravenție din 07 iunie 2017, prin urmare alegațiile apelantului precum că
calificarea acestui accident rutier de către agentul constatator este una incerta, care
influențează asupra laturii subiective a contravenției prevăzute la art. 242 alin. (2)
din Codul contravențional nu sunt fondate și urmează a fi respinse.
Or, în rubrica „Obiecțiile persoanei în a cărei privință s-a întocmit procesul
verbal” Potîngă Andrian a indicat „nu sunt” pentru ce a și semnat. Totodată,
apelantul la data de 08 iunie 2017 conform ordinului de încasare a numerarului a
achitat în termen de 72 ore, amenda aplicată conform procesului - verbal cu privire
la contravenție din 07 iunie 2017 (f.d.32). Prin urmare, se prezumă că ultimul a fost
de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenție executându-1 în totalitate și
nesupunându-1 contestării.
La 21 septembrie 2020, Potîngă Andrian, reprezentat de avocatul Moraru
Marcel, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a
acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel a fost adoptată
cu încălcarea normelor de drept material și procesual, având în vedere prevederile
art. 432 alin.(2) lit. c), alin.(4) Cod de procedură civilă, precum și art. 6 § 1 CEDO,
dreptul la un proces echitabil, la o hotărâre motivată.
Totodată, a indicat la aplicarea eronată și incorectă a normelor de drept material,
precum și investigarea judiciară ineficientă a problemei de către instanțele
inferioare. Argumentele și motivele referitor la fondul cauzei, care urmează a fi luate
în considerare, sunt redate în susținerile verbale prezentate în prima instanță, precum
și în cererea de apel.
În decizia instanței de apel nu a primit răspunsuri la argumentele ce indicau la
ilegalitatea hotărârii primei instanțe. Esența litigiului privind încasarea prejudiciului
material, pentru deteriorarea mijlocului de transport constă în verificarea faptului
dacă prejudiciul a fost cauzat în urma acțiunilor sale culpabile intenționate, stabilite
prin hotărâre judecătorească. Or, acțiunile culpabile intenționate nu au fost stabilite
prin hotărârea instanței de judecată. Mai mult decât atât, intenția nu a fost probată
nici de agentul constatator. De altfel, nu a fost efectuată nici o anchetă de serviciu
care să elucideze toate circumstanțele.
Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului, conform
scrisorii de însoțire datate cu 07 octombrie 2020 (f.d.223) și a fost recepționată de
către intimatul Inspectoratul General al Poliție de Frontieră, conform avizului de
recepție (f.d. 224).
La 13 noiembrie 2020, intimatul Inspectoratul General al Poliție de Frontieră a
depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea recunoașterii
recursului ca fiind inadmisibil.
Alte referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură
civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 30 iunie 2020, iar cererea de recurs
a fost depusă la 21 septembrie 2020.
4
Materialele cauzei atestă expedierea deciziei integrale participanților la proces
la 17 iulie 2020, conform scrisorii de însoțire (f.d.188), însă dovada că aceasta a fost
recepționată și la ce dată la materialele cauzei lipsește.
Astfel, recursul este declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Potîngă Andrian, reprezentat de
avocatul Moraru Marcel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Potîngă Andrian, reprezentat
de avocatul Moraru Marcel, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții
recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
5
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Potîngă Andrian, reprezentat de avocatul
Moraru Marcel.
În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Potîngă Andrian, reprezentat de
avocatul Moraru Marcel, împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
6