2ra-1427/21 — obtinerea acordului la dobândirea cetăteniei străine de către copii s.a.

Dosarul nr. 2ra-1427/21

Prima instanță - (Judecătoria Drochia, sediul central) jud: V. Robu

Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) jud: A. Corcenco, D. Corolevshi, D. Stănilă

ÎNCHEIERE

22 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Grigore Postovanu în

numele și interesele Evgheniei Dercaci,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Evghenia

Dercaci împotriva lui Dmitri Boțaniuc, intervenient accesoriu Direcția Asistnță

Socială și Protecție a Familiei Drochia, cu privire la obligarea de a permite perfectarea

actelor ce țin de șederea în alt stat pentru copii minori și pentru dobândirea cetățeniei

altui stat fără acordul tatălui copiilor,

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 23 septembrie 2020, Evghenia Dercaci, fiind reprezentată de avocatul

Grigore Postovanu, a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Dmitri

Boțaniuc, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Drochia, solicitând să se permită perfectarea tuturor actelor ce țin de șederea în alt

stat inclusiv Republica Italia de către copiii minori xxxxx, născută la xxxxx și xxxxx,

născut la xxxxx, fără acordul tatălui Dmitri Boțaniuc și să se permită dobândirea

cetățeniei inclusiv a Republicii Italia și/sau România de către copiilor minori xxxxx

și xxxxx, fără acordul tatălui Boțaniuc Dmitri.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, reclamanta a fost în relații conjugale cu

pârâtul. Din această relație au rezultat doi copii xxxxx, născută la xxxxx și xxxxx,

născut la xxxxx. Ambii fiind minori, se află la întreținerea și educația deplină a

reclamantei.

Drept urmare a destrămării familiei, pârâtul a încetat să mai participe la

întreținerea copiilor minori, reclamanta în interesele majore ale copiilor fiind nevoită

să se adreseze în instanța de judecată, iar prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 16

ianuarie 2015 s-a dispus încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori de la pârâtul

Dmitri Boțaniuc în beneficiul reclamantei Evghenia Dercaci. Ulterior, prin hotărârea

din 16 noiembrie 2018 s-a modificat cuantumul pensiei de întreținere în virtutea

schimbării stării materiale a părților și nemijlocit trecerii copiilor de la o categorie de

vârstă la alta.

1

Prin intermediul instanței de judecată, la 30 martie 2018, reclamanta a obținut

permiterea perfectării actelor identitate ale copiilor, permiterea traversării frontierei

copiilor, fără acordul tatălui, iar la 27 februarie 2018 s-a stabilit locul de trai al

copiilor minori cu reclamanta.

Reieșind din faptul că reclamanta este stabilită cu traiul în Republica Italia,

stabilirea domiciliului copiilor, nemijlocit perfectarea șederii acestora în statul italian

este imposibilă fără un atare acord din partea tatălui, fapt ce duce la imposibilitatea

executării dispozițiilor hotărârii privind stabilirea domiciliului copiilor minori, mai

mult acest fapt îl cer interesele majore ale copiilor.

Prin urmare, având în vedere că educarea și supravegherea copiilor îi revine în

exclusivitate reclamantei, iar faptul stabilirii reclamantei cu traiul peste hotarele țării

în Republica Italia, face imposibilă executării hotărârii privind stabilirea domiciliului

copiilor minori cu reclamanta, în lipsa acordului tatălui/pârâtului la obținerea actelor

de ședere și obținerea cetățeniei altui stat, se îngrădesc drepturile garantate ale

copiilor la circulație și stabilirea cu traiul peste hotarele țării.

Consideră că un atare acord și/sau permisiune de perfectare a actelor de ședere

și perfectării/obținerii cetățeniei altui stat nicidecum nu îngrădește drepturile

pârâtului de tată în privința copiilor minori.

La 9 septembrie 2020 a fost înaintată o notificare în adresa pârâtului pentru

soluționarea pe cale amiabilă a diferendelor apărute, notificarea a fost recepționată la

14 septembrie2020, însă nu a fost primit nici un răspuns din partea pârâtului.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Convenției ONU cu

privire la drepturile copilului, art.58, 62 din Codul familiei, art.166, 167, 1825 din

Codul de procedură civilă.

Prin hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, s-a

respins cererea de chemare în judecată înaintată Evghenia Dercaci împotriva lui

Dmitri Boțaniuc, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Drochia, cu privire la obligarea de a permite perfectarea actelor ce țin de

șederea în alt stat pentru copii minori și pentru dobândirea cetățeniei altui stat fără

acordul tatălui, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că, în speță,

reclamanta nu a contestat refuzul tatălui copiilor Dmitri Boțaniuc de a-și da acordul

în vederea plecării acestora să domicilieze în străinătate, ci contestă refuzul tatălui lor

de a-și da acordul în vederea perfectării tuturor actelor de ședere în alt stat, inclusiv

Republica Italia, precum și la dobândirea cetățeniei altor state.

Instanța a reținut că, procedura de perfectare a permisului de ședere în alt stat,

inclusiv Republica Italia, este reglementată de cadrul legal al acelui stat, inclusiv al

Republicii Italia și nu al Republicii Moldova, iar instanța de judecată nu-și poate

atribui rolul și nici impune autorităților statului străin, inclusiv statului italian de a

permite perfectarea permisului de ședere al copiilor minori pe teritoriul lui.

Cu referire la solicitarea reclamantei la permiterea dobândirii cetățeniei altui

stat, inclusiv Republica Italia și/sau România, de către copiii minori fără acordul

tatălui lor Dmitri Boțaniuc, instanța la fel a menționat că procedura de dobândire a

cetățeniei altui stat de către copiii minori este reglementată de cadrul legal al statelor

respective și nu al Republicii Moldova, iar instanța de judecata nu-și poate atribui

rolul și nici nu poate impune autorităților statului italian sau român de a permite

copiilor minori să dobândească cetățenia acestor state.

2

La 18 februarie 2021, Evghenia Dercaci, fiind reprezentată de avocatul Grigore

Postovanu, a declarat apel împotriva hotărârii, solicitând casarea ei și emiterea unei

hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat

de Evghenia Dercaci și s-a menținut hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei

Drochia, sediul central.

În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că instanța de fond a examinat

cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural și

apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 din Codul de

procedură civilă, a pronunțat hotărâre legală și întemeiată.

La 29 iulie 2021, prin intermediul poștei (f.d.156), avocatul Grigore Postovanu,

acționând în numele și interesele Evgheniei Dercaci în baza mandatului avocațial din

9 septembrie 2020 (f.d.8), a declarat recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a

Curții de Apel Bălți, solicitând să fie admis recursul, casată integral decizia, cu

emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentei a invocat că decizia contestată

este neîntemeiată și ilegală, fiind pasibilă de casare în baza temeiurilor prevăzute la

art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă.

A susținut că motivarea hotărârilor instanțelor de judecată nu conțin nici un

temei cert care a servit pentru respingerea acțiunii. Iar instanțele de judecată în mod

eronat au reținut la caz că recurenta a solicitat obligarea autorităților străine la careva

acțiuni și/sau inacțiuni.

Instanțele eronat au remarcat că odată cu admiterea pretențiilor înaintate de către

Evghenia Dercaci, ar fi o implicare în legislație națională a României și/sau a

Republicii Italia, ceea ce de fapt nu corespunde realității.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost recepționată

de reprezentantul recurentei la 19 iulie 2021 (f.d.141), iar cererea de recurs a fost

depusă la 29 iulie 2021, în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului cererea de recurs la 24

august 2021, informându-l despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la

recurs.

Până la data examinării admisibilității cererii de recurs, Dmitri Buțaniuc nu a

depus referință, prin care să-și expună poziția.

Totodată, prin referința expediată Curții Supreme de Justiție la 13 septembrie

2021, Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Drochia a menționat despre

menținerea poziției expusă în prima instanță.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

3

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141,

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

4

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de avocatul

Grigore Postovanu în numele și interesele Evgheniei Dercaci nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Grigore Postovanu în

numele și interesele Evgheniei Dercaci.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5