3r-299/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil și compensarea cheltuielilor de judecata

3r-299/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil și compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-299/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către avocata Natalia Ctitor, în interesele

Societății cu Răspundere Limitată „Harcrist”,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Harcrist” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, terț Harbuz

Gherasim, cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 1 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul pe motiv că acesta a fost depus de o persoană

neîmputernicită,

c o n s t a t ă:

La data de 13 mai 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „Harcrist” a

înaintat o cerere de chemare în judecată către Serviciul Fiscal de Stat, terț Harbuz

Gherasim, cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 2-5).

Prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Societatea cu Răspundere

Limitată „Harcrist” (f.d. 154).

La data de 22 martie 2021 avocatul Ctitor Natalia, acționând în interesele

SRL„Harcrist”, a depus prin intermediul oficiului poștal apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 17 martie 2021, solicitând casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.

178).

Prin încheierea din 1 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul pe motiv că acesta a fost depus de o persoană neîmputernicită.

La 29 iulie 2021, avocata Ctitor Natalia a depus, în interesele Societății cu

Răspundere Limitată „Harcrist”, cerere de recurs împotriva încheierii din 1 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii instanței de apel

(f.d.199-205).

1

În motivarea recursului, recurenții au indicat că, în speța dată, există

circumstanțe de fapt și probatoriu ce confirmă existența împuternicirilor valabile

ale reprezentantului recurentului, inclusiv la momentul depunerii apelului

motivat, ce plasează temeinicia actului judecătoresc recurat sub aspect negativ.

A solicitat repunerea în termenul pentru depunerea recursului, cu trimitere

la prevederile art. 65 alin. (1 și 2) Cod administrativ, invocînd că omiterea

termenului de contestare a încheierii recurate a fost generată de circumstanțe

independente de voința recurentei și a reprezentantului lor, dat fiind faptul că

actul de dispoziție contestat a fost comunicat reprezentantei recurentei abia la 21

iulie 2021, de către administratorul recurentei, care s-a aflat în concediu în perioada

01 iulie 2021 – 20 iulie 2021.

Invederează instanței că recepționarea poștei, în perioada de concediu a

administratorului, era realizată de personalul societății, care stoca plicurile până la

revenirea administratorului din concediu.

Fiind remise subsemnatei înscrisurile, s-a constatat că potrivit scrisorii de

însoțire din 28 iunie 2021, actul judecătoresc contestat a fost expediat părților

procesuale și terței persoane, cu excepția expedierii în adresa autorului apelului

preliminar și a celui motivat, adică avocatei Ctitor Natalia în pofida faptului că

aceasta nu este un subiect străin și neîmputernicit, fiind atestată participarea sa în

multiplele ședințe judiciare pe cauza dată în instanța de fond.

La caz, în viziunea părții recurente, instanța de apel a ignorat prevederile

art. 219 Cod administrativ.

Examinând recursul depus de către avocata Ctitor Natalia, în interesele

Societății cu Răspundere Limitată „Harcrist”, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea cu

privire la repunerea în termen a recursului este neîntemeiată, prin urmare recursul

este inadmisibil, din considerentele ce succed.

Prin prisma art. 191, alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și

încheierilor curții de apel.

Conform art. 241, alin. (1) din Codul administrativ încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Alineatul 1 al aceluiași articol prevede că pentru contestarea cu recurs a

încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Potrivit art. 243, alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

recursul inadmisibil.

Implicit speței, Colegiul consideră relevante dispozițiile art. 242 Cod

administrativ, care stipulează că recursul împotriva încheierii judecătorești se

depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen

de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

2

Din materialele și lucrările dosarului rezultă că Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat încheierea contestată la 1 iunie 2021 și a comunicat încheirea recurentei

Societatea cu Răspundere Limitată „Harcrist” la 2 iulie 2021 (aviz

DS8001932300AS, f.d. 197), fapt recunoscut de însăși reprezentanta recurentei.

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează, la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul

procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă

electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare

eficiență, rapiditate și economie de costuri.

La caz s-a constatat că la 2 iulie 2021 încheierea contestată a fost notificată

recurentei.

Însă, ignorând prevederile legale ce guvernează procedura de exercitare a căii

de atac în ordine de recurs în secțiunea I, avocata Ctitor Natalia, în interesele

Societății cu Răspundere Limitată „Harcrist”, a expediat recursul, prin

intermediul oficiului poștal la 29 iulie 2021, fapt confirmat prin parafa aplicată pe

plicul anexat la recurs ( f.d. 205). Mai mult, faptul omiterii termenului de depunere

a recursului este recunoscut de avocata Ctitor Natalia, ori prin recursul depus

aceasta a solicitat repunerea în termenul de procedură, motivând omiterea

termenului drept urmare a faptului aflării în concediu a administratorului societății

recurente.

Referitor la cererea cu privire la repunerea în termenul de depunere a

recursului completul specializat reține ca fiind relevante prevederile art. 244, alin.

(2) din Codul administrativ coroborate cu dispozițiile art. 237, alin. (1) din cap. III

din cartea a treia din Codul administrativ, care stipulează că prevederile art. 65,

alin. (1) și (2) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de recurs și

în termenul de prezentare a motivării recursului.

La rândul său, art. 65, alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că dacă

o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen

legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant

legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen

se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se

anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și,

suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Din constatările relatate supra rezultă că termenul de depunere a recursului

pentru recurentă a început a curge la data de 3 iulie 2021 și a expirat la 19 iulie

2021.

Completul specializat menționează că importanța termenelor de procedură

este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea

justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează

urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale,

reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu

3

rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor

de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea

efectelor negative.

Din memoriul cererii de repunere în termen se atestă că avocata Ctitor Natalia

a invocat imposibilitatea de a exercita actul procedural de depunere a recursului în

interiorul termenului legal, din motiv că i-a fost notificată tardiv, de către clientul

său, încheierea din data de 2 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Acest argument este considerat de către instanța de recurs declarativ, ori în

cazul aplicării semnăturii reprezentantului persoanei juridice pe avizul de recepție

ce însoțea actul judecătoresc comunicat, cum este în cazul de față, data notificării

actului judecătoresc de dispoziție se consideră data aplicării semnăturii ce confirmă

recepționarea acestuia.

Faptul că această corespondeță a fost verificată la o dată ulterioară celei în

care a fost recepționată nu se încadrează la temeiurile prevăzute de art. 65 alin. (1)

și (2) Cod administrativ și nu pot fi calificate drept „independente de voința”

participantului la proces. Recurenta trebuia să fie diligentă știind că este implicată

într-un proces și că urmează să respecte niște termene, astfel încît urma să își

aranjeze treburile interne în așa fel încît să asigure verificarea corespondenței în

timp util. În plus, faptul aplicării semnăturii la rubrica „recepționat” de către

reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată „Harcrist” denotă faptul că, în

toată această perioadă, la sediul societății exista personal, care își îndeplinea activ

atribuțiile de serviciu. Cînd și cum acest act a fost ulterior comunicat conducerii

persoanei juridice, cît reprezentantului legal al acesteia, ține de relațiile și

înțelegerile interne între aceștia și nu afectează modul de calculare a termenelor

înscris în normele de procedură aplicabile.

Astfel, se atestă că nu poate fi imputată instanței necomunicarea încheierii din

data de 1 iunie 2021, or, atît recurenta, cît și repezentanta acesteia au fost

înștiințate despre conținutul actului de dispoziție recurat, în ordinea prevăzută de

cadrul normativ relevant, iar prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ

avocata Ctitor Natalia, cît și Societatea cu Răspundere Limitată „Harcrist” aveau

obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă și la un interval

rezonabil de timp să se intereseze prin mijloace eficiente, dacă a fost sau nu emis

vreun act judecătoresc în privința cererii de apel depusă și respectiv să comunice și

să acționeze într-un mod eficient pentru a ridica corespondența în timp util. Această

acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a

dreptului de acces la instanță și declararea în termen a căii de atac (recursul), în caz

contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului

inadmisibil în temeiul art. 243, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ.

În circumstanțele menționate și în baza normelor de drept sus-citate Colegiul

constată că avocata Ctitor Natalia, în interesele Societății cu Răspundere Limitată

„Harcrist”, nu a invocat niciun motiv plauzibil care ar justifica imposibilitatea sa

de a face uz în interiorul termenului legal de dreptul procedural de a contesta actul

judecătoresc de dispoziție emis de Curtea de Apel Chișinău la 1 iunie 2021, prin

urmare cererea cu privire la repunerea în termen se va respinge drept neîntemeiată.

Respectiv, depunând recursul la 27 iulie 2021, avocata Ctitor Natalia, în

interesele Societății cu Răspundere Limitată „Harcrist”, a omis termenul legal de

declarare a recursului, deși trebuia să dea dovadă de diligență și un rol activ față de

4

cauza de contencios administrativ în care este implicată, iar culpa acesteia se

atribuie Societății cu Răspundere Limitată „Harcrist”.

La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces

echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât

instanța de contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința

legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea

exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de

către acesta a efectelor legale și a gestiunii necorespunzătoare a propriei activități.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

potrivit căreia reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste

reguli să fie aplicate. Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și

anume, să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună

pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi,

probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce

dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate

cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea

acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu

c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de

atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a

unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă

îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse

supra cu normele legale precitate, instanța de recurs concluzionează că la

depunerea recursului împotriva încheierii din 1 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, avocata Ctitor Natalia, în interesele Societății cu Răspundere Limitată

„Harcrist”, nu a respectat prevederile articolului 242 din Codul administrativ, iar

temeiuri de repunere în termenul de depunere a recursului nu s-au stabilit.

Din considerentele menționate și având în vedere că avocata Ctitor Natalia, în

interesele Societății cu Răspundere Limitată „Harcrist”, nu a respectat prevederile

articolului 242 din Codul administrativ și nu a prezentat, prin prisma art. 65, alin.

(1) din Codul administrativ, nici un argument întemeiat privind omiterea termenul

de depunere a recursului completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului, a declara inadmisibil

recursul depus de către avocata Ctitor Natalia, în interesele Societății cu

5

Răspundere Limitată „Harcrist”, împotriva încheierii din 1 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău.

Conform articolelor 65, 230 și 243 alin. (1), lit. a) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge cererea avocatei Ctitor Natalia, în interesele Societății cu

Răspundere Limitată „Harcrist”, cu privire la repunerea în termenul de declarare a

recursului.

Se declară inadmisibil recursul depus de către către avocata Ctitor Natalia, în

interesele Societății cu Răspundere Limitată „Harcrist” împotriva încheierii din 1

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la

acțiunea înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Harcrist” împotriva

Serviciului Fiscal de Stat, terț Harbuz Gherasim, cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil și compensarea cheltuielilor de judecată..

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

6