3r-125/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3r-125/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3r-125/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)
DECIZIE
09 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând recursul depus de către Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona
Valeriu”,
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea Gospodăriei Țărănești
„Secrieru Aliona Valeriu” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, Direcția Generală
Administrativ Fiscală Sud, cu privire la anularea actului administrativ și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost declarat inadmisibil apelul pe motiv că motivarea acestuia a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut de lege
c o n s t a t ă:
La data de 07 august 2020, Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona Valeriu”
a depus acțiune în procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului
Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrativ Fiscală Sud, cu privire la
anularea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.2-7).
Prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 noiembrie 2020, s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Gospodăria Țărănească „Secrieru
Aliona Valeriu” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, Direcția Generală
Administrativ Fiscală Sud, cu privire la anularea actului administrativ și încasarea
cheltuielilor de judecată (f.d.42, 49-53).
La data de 07 decembrie 2020, Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona
Valeriu” a declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii instanței de fond (f.d.46, 47).
Ulterior, la data de 29 ianuarie 2021, Gospodăria Țărănească „Secrieru
Aliona Valeriu” a prezentat motivarea cererii de apel.
Prin încheierea din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat
inadmisibil apelul pe motiv că motivarea acestuia a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
La 01 martie 2021, Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona Valeriu”, prin
intermediul oficiului poștal, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 02
1
februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii instanței de
apel (f.d.73).
În motivarea recursului, recurenta a indicat că instanța i-ar fi a remis hotărîrea
integrală la o adresă electronică eronată xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, pe cînd
trebuia să remită la adresa xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, fapt prin care
consideră că mesajul electronic nu a fost transmis dînsei personal (reprezentantei).
La fel consideră recurenta că ea ar fi depus în termen apelul motivat împotriva
hotărîrii primei instanțe, iar încheierea instanței de apel este neîntemeiată.
În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile
primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,
în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea
contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună
cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la data de 02 februarie 2021 și
notificată recurentei la data de 17 februarie 2021 (f.d. 67).
Recurenta s-a conformat prevederilor legale și, în termen, la data de 01 martie
2021, a depus, prin intermediul oficiulu poștal, recurs împotriva încheierii din 02
februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru
a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece, în cererea de
recurs, argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.
Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul, din
următoarele considerente.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a
recursului.
În conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la
instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată, transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2)
Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului
se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ instanța de
apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se
declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară
inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
2
Conform art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către
participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare
adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin
mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și
acceptată de participantul la procedură.
Din coroborarea art. 191 alin. (1), art. 226 Cod administrativ rezultă inechivoc
că, după examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de fond adoptă
hotărârea în formă de dispozitiv, adică componenta structurală a hotărârii instanței
de fond căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât reproducerea
integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și termenul de atac.
Iar motivarea, în scris, a hotărârii adoptate are loc în termenul specificat la art. 226
alin. (2) Cod administrativ.
Asta, deoarece motivarea apelului se depune doar după notificarea hotărârii
motivate a instanței de fond, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia
cunoștință nu numai de soluția materializată prin dispozitivul hotărârii instanței de
fond, dar și, în mod efectiv, de considerentele cuprinse în hotărâre.
Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea
apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de
prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:
- în temeiul art. 232 alin. (1) Cod administrativ, de la notificarea dispozitivului
hotărârii instanței de fond, sub sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ
– apelul se declară inadmisibil, în special, când apelul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art. 232 alin. (1).
Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități
stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) Cod administrativ, prin urmare,
termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a
aducerii la cunoștință a dispozitivului hotărârii curții de apel, ca instanță de fond, sau
deciziei instanței de apel.
- iar în temeiul art. 232 alin. (2) Cod administrativ, de la notificarea hotărârii
motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ
– recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost
depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
Respectiv, notificarea hotărârii instanței de fond participanților la proces are
drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al
costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar întru confirmarea aducerii la
cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată
dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. Totodată, instanța supremă
accentuează că comunicarea actelor de procedură prin mijloace electronice are
prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la
procedură (a se vedea Stichting Landgoed Steenbergen și alții vs Olanda, nr.
19732/17, § 52-53, 16 februarie 2021).
Considerentele invocate supra sunt susținute și de faptul că depunerea apelului
sau a motivării acestuia după notificarea hotărârii motivate a instanței de apel, peste
termenul de 30 de zile, reglementat la art. 232 alin. (1) și (2) Cod administrativ, ar
contura o putere discreționară a părții interesate să aleagă momentul curgerii
termenului de atac, ceea ce este contrar principiului securității raporturilor juridice.
Astfel, din actele cauzei rezultă că, prin hotărîrea din 26 noiembrie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea formulată de
3
Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona Valeriu” împotriva Direcției Generale
Administrativ-Fiscale Sud, Serviciul Fiscal de Stat privind anularea actului
administrativ individual defavorabil și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 42).
La data de 07 decembrie 2020, Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona
Valeriu” a declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii instanței de fond (f.d.46, 47).
Ulterior, la data de 29 ianuarie 2021, Gospodăria Țărănească „Secrieru
Aliona Valeriu” a prezentat motivarea cererii de apel.
Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat
inadmisibil apelul pe motiv că motivarea acestuia a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
La data de 23 decembrie 2020 Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat
în adresa apelantei Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona Valeriu”, prin
intermediul poștei electronice, la adresa electronică indicată de apelanta-reclamantă
în chiar cererea sa de chemare în contencios administrativ (f.d. 2), copia hotărârii
motivate, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele
cauzei (f.d. 55).
Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că apelanta Gospodăria Țărănească
„Secrieru Aliona Secrieru” a recepționat hotărârea motivată la 23 decembrie 2020.
Astfel, apelanta în conformitate cu art. 232 alin. (2) din Codul administrativ
urma a depune motivarea apelului până la data de 22 ianuarie 2021, inclusiv.
În termenul stabilit de lege, apelanta Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona
Valeriu” nu a depus motivarea apelului, motiv pentru care instanța de apel corect,
în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, a declarat apelul
inadmisibil.
Reieșind din circumstanțele de fapt stabilite și conform normelor de drept
menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ consideră că instanța de apel just a menționat că, prin expedierea
hotărârii motivate în adresa apelantei Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona
Valeriu”, care conform extrasului din poșta electronică, la 23 decembrie 2020, a fost
notificată, urmând să depună în termen de 30 de zile apelul motivat, și anume, până
la data de 22 ianuarie 2021, inclusiv.
La aspectul dat, Colegiul notează că certitudinea legală impusă regulilor
procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui
proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel
instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată
în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile
procedurale din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale.
Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie
respectate pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună
administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor
juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli
să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri
importante, și anume, să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru
acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu,
care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea
produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente
consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar
4
mai putea acorda încredere și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza
Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în cauza Ponomaryov c.
Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac
în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după
un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi
ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și
pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Continuând șirul logic al dezideratelor expuse mai sus, Colegiul apreciază ca
neviabil argumentul invocat de recurentă precum că instanța de fond, Judecătoria
Chișinău sediul Rîșcani, urma să îi remită hotărîrea motivată la adresa electronică
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, deoarece actele dosarului atestă clar că recurenta însăși
a indicat drept adresă electronică de contact cu instanța adresa
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx (f.d. 2), iar instanța s-a conformat și a expediat hotărîrea
motivată anume la această adresă.
În urma celor constatate, Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de
atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea
din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că
a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea
în termen.
Mai mult, conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la
procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își
exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca
drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute
de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și
peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul
de a mai exercita această cale de atac.
În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că instanța de apel corect a declarat
inadmisibil apelul depus de către Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona Valeriu”,
deoarece aceasta nu a prezentat cererea de apel motivată în modul stabilit de art. 232
alin. (2) Cod administrativ.
Instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că Gospodăria
Țărănească „Secrieru Aliona Valeriu”, fiind conștientă că a depus încă la 07
decembrie 2020 cererea de apel nemotivată, avea obligația de a întreprinde toate
măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus
Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces
la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă, ignorat de aceasta.
Astfel, dat fiind că apelanta/recurenta Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona
Valeriu” nu a prezentat apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării
hotărârii motivate, instanța de apel corect a declarat inadmisibilă cererea de apel.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs
indică direct la nerespectarea de către apelantă/recurentă a drepturilor sale
procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită
5
de normele de drept procedural, și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în
vederea casării actului judecătoresc contestat.
Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea
privind inadmisibilitatea apelului depus de către Gospodăria Țărănească „Secrieru
Aliona Valeriu” împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani este întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului legal, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a respinge recursul.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de către Gospodăria Țărănească „Secrieru Aliona
Valeriu”.
Se menține încheierea din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău în cauza
de contencios administrativ intentată la acțiunea Gospodăriei Țărănești „Secrieru
Aliona Valeriu” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, Direcția Generală
Administrativ Fiscală Sud, cu privire la anularea actului administrativ și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
6