2ra-1185/21 — revendicarea bunurilor din posesie străină

Dosarul nr. 2ra-1185/21

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud. R. Rusu-Parii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ganea Agrepina și recursului

declarat de reprezentantul recurentei avocatul, Cepoi Ina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ganea Agrepina

împotriva lui Golovețchi Ghenadie și Golovețchi Ala cu privire la revendicarea

bunurilor din posesie străină,

împotriva deciziei din 08 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 23 ianuarie 2019, Ganea Agrepina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Golovețchi Ghenadie și Golovețchi Ala, solicitând revendicarea

bunurilor din posesie străină sau în caz contrar compensarea contravalorii bunurilor.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, în anul 2006 a decis să vândă

locuința de pe str. XXXXX nr. XXXXX, or. XXXXX, care îi aparținea cu drept de

proprietate. În scurt timp a fost telefonată de către potențialii cumpărători pe nume

Cebotari Elena, care i-au comunicat că fina ei, Golovețchi Ala, dorește să cumpere

locuința.

A reiterat că, în luna ianuarie 2007, a plecat în Federația Rusă, iar la 31

octombrie 2007, atunci când a revenit a aflat că locuința nu îi mai aparține.

Astfel, conform înregistrării de la OCT Soroca, proprietar al bunului imobil

litigios este Golovețchii Ala, în temeiul hotărârii din 12 iulie 2007 a Judecătoriei

Soroca, prin care, s-a recunoscut tranzacția între ea, Ganea Agrepina și Golovețchii

Ala ca contract de vânzare-cumpărare al imobilului situat pe adresa str. XXXXX nr.

XXXXX, or. XXXXX și prin hotărârea suplimentară din 12 septembrie 2007 a fost

dispusă că a fost încheiată tranzacția de vânzare-cumpărare asupra imobilului cu nr.

cadastral XXXXX, și asupra construcțiilor cu nr cadastral XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX.

Prin decizia din 09 octombrie 2008 a Curții de Apel Bălți hotărârea din 12 iulie

2007 a Judecătoriei Soroca a fost casată.

Prin hotărârea din 07 februarie 2012 a Judecătoriei Soroca a fost recunoscută

valabilă tranzacția de vânzare-cumpărare asupra imobilului cu nr. cadastral

XXXXX, și asupra construcțiilor cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX.

1

Prin decizia din 09 octombrie 2012 a Curții de apel Bălți a fost casată hotărârea

Judecătoriei Soroca, și s-a restituit cauza la rejudecare.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2013 a Judecătoriei Soroca a fost recunoscută

valabilă tranzacția de vânzare-cumpărare asupra imobilului cu nr. cadastral

XXXXX, și asupra construcțiilor cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX, XXXXX și

XXXXX.

A menționat că în bunul imobil se aflau mai multe bunuri personale (piese de

mobilier, îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic, care nu i-au fost restituite.

A susținut că, nu a estimat valoarea bunurilor, însă, a întocmit o listă a bunurilor

pe care a anexat-o la materialele cauzei, solicitând ca în situația în care bunurile ei

nu s-au păstrat sau au fost deteriorate să îi fie compensată contravaloarea acestora,

estimarea cărora să fie efectuată cu concursul instanței.

În drept și-a întemeiat acțiunea în baza art. 303, 304, 305, 308, 311 și 316 din

Codul Civil și art. 27 și 85 din Codul de procedură civilă.

La 21 septembrie 2020, Ganea Agrepina a depus o cerere de chemare în

judecată suplimentară, prin care a cerut obligarea executorului judecătoresc să

prezinte instanței de judecată, actele ce ar confirma faptul că ea ar fi a avut dreptul

să-i vândă familiei Golovețchii imobilul ei și a fiului acesteia ce le aparține ca

proprietate privată.

Totodată, a invocat că consideră hotărârile din 12 iulie 2007 și 12 septembrie

2007 dosar nr.2-885/07, ca fiind ilegale, deoarece au fost examinate fără participarea

ei, iar, cererea depusă de Golovețchi Ala era cu privire la restituirea arvunei, neavând

careva pretenții față de imobilul ei și a fiului acesteia.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, s-

a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ganea

Agrepina împotriva lui Golovețchi Ghenadie și Golovețchi Ala cu privire la

revendicarea bunurilor din posesie străină.

Prin decizia din 08 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat

de Ganea Agrepina și s-a menținut hotărârea din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei

Soroca, sediul Florești.

În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că, cerințele

reclamantei/apelante Ganea Agrepina nu sunt întemeiate privind revendicarea

bunurilor care se află în gospodăria ce aparține lui Golovețchi Ala și Golovețchi

Ghenadie, or, la materialele cauzei nu se regăsesc careva acte ce ar confirma dreptul

de proprietate al reclamantului față de bunurile indicate, sau careva alte probe care

ar confirma existența bunurilor invocate.

Subsecvent, instanța de apel a reținut și declarațiile martorilor care au

comunicat că, la momentul intrării în posesia bunului imobil supra enunțat, de către

Golovețchi Ala și Golovețchi Ghenadie în proprietatea imobilului situat pe str.

XXXXX nr. XXXXX or. XXXXX, în casa de locuit nu se aflau careva bunuri

mobile din cele pe care reclamanta/apelantă le solicită.

Totodată, având în vedere că reclamanta, a anexat la cererea de chemare în

judecată o listă de bunuri care, după poziția ei, îi aparțin cu drept de proprietate și se

află în casa de locuit pe care a vândut-o pârâților, însă, careva probe care ar dovedi

existența reală a acestor bunuri în imobilul vândut, nu a prezenta, limitându-se la

afirmații declarative și neprobate, instanța de apel a ajuns la concluzia, că în lipsa

probelor care ar dovedi faptul că bunurile indicate de Ganea Agrepina în listă, există,

2

și ele s-ar afla în posesia nelegitimă a Alei Golovețchi și a lui Golovețchi Ghenadie,

soluția instanței de fond privind respingerea acțiunii este una întemeiată și legală.

Pe cale de consecință, instanța de apel a reținut concluziile hotărârii instanței

de fond ca fiind legale și întemeiate din care considerente cererea de apel declarată

de către Ganea Agrepina a fost respinsă cu menținerea hotărârii din 01 octombrie

2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

La 19 mai 2021 și suplimentar la 24 iunie 2021, prin intermediul poștei, Ganea

Agrepina și reprezentantul recurentei avocatul, Cepoi Ina, au depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 08 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe

cu pronunțarea unei noi soluții de admitere integrală a cererii de chemare în judecată,

iar în cazul în care erorile materiale nu vor putea fi reparate, a solicitat casarea

integrală a deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de

Apel Bălți.

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, motiv pentru care urmează a fi casată, deoarece instanța a

încălcat și a interpretat eronat normele de drept material. De asemenea, în cadrul

examinării cauzei menționate de către instanță nu au fost constatate și elucidate pe

deplin circumstanțe importante pentru soluționarea pricinii în cauză. În consecință,

concluziile instanței expuse în decizia adoptată fiind în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Mai mult, interpretarea eronată a normelor de drept material

a dus la soluționarea greșită a cauzei și eroarea a provocat încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, în special, a art. 6 par. l din Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului și a art. 1 al Protocolului nr. l din Convenție.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților, conform

scrisorii de însoțire datate cu 30 iunie 2021 (Vol.II, f.d.64) și a fost recepționată la

06 iulie 2021, conform avizului de recepție (Vol.II, f.d.72).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 08 aprilie 2021, iar cererea de recurs

a fost depusă la 19 mai 2021 și suplimentar la 24 iunie 2021, prin intermediul poștei.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale a instanței de apel

către participanții la proces la 27 aprilie 2021, (Vol. I, f.d.227). Astfel, recursul este

declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ganea Agrepina și reprezentantul

recurentei avocatul, Cepoi Ina, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

3

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ganea Agrepina și recursului

declarat de reprezentantul recurentei avocatul, Cepoi Ina, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

4

considera inadmisibil recursul declarat de de Ganea Agrepina și recursul declarat de

reprezentantul recurentei avocatul, Cepoi Ina.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ganea Agrepina și recursul

declarat de reprezentantul recurentei avocatul, Cepoi Ina, împotriva deciziei din 08

aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5