2ra-1185/21 — revendicarea bunurilor din posesie străină

Dosarul nr. 2ra-1185/21 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud. R. Rusu-Parii) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 15 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Ganea Agrepina și recursului declarat de reprezentantul recurentei avocatul, Cepoi Ina, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ganea Agrepina împotriva lui Golovețchi Ghenadie și Golovețchi Ala cu privire la revendicarea bunurilor din posesie străină, împotriva deciziei din 08 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 23 ianuarie 2019, Ganea Agrepina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Golovețchi Ghenadie și Golovețchi Ala, solicitând revendicarea bunurilor din posesie străină sau în caz contrar compensarea contravalorii bunurilor.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, în anul 2006 a decis să vândă locuința de pe str. XXXXX nr. XXXXX, or. XXXXX, care îi aparținea cu drept de proprietate. În scurt timp a fost telefonată de către potențialii cumpărători pe nume Cebotari Elena, care i-au comunicat că fina ei, Golovețchi Ala, dorește să cumpere locuința. A reiterat că, în luna ianuarie 2007, a plecat în Federația Rusă, iar la 31 octombrie 2007, atunci când a revenit a aflat că locuința nu îi mai aparține. Astfel, conform înregistrării de la OCT Soroca, proprietar al bunului imobil litigios este Golovețchii Ala, în temeiul hotărârii din 12 iulie 2007 a Judecătoriei Soroca, prin care, s-a recunoscut tranzacția între ea, Ganea Agrepina și Golovețchii Ala ca contract de vânzare-cumpărare al imobilului situat pe adresa str. XXXXX nr. XXXXX, or.

XXXXX și prin hotărârea suplimentară din 12 septembrie 2007 a fost dispusă că a fost încheiată tranzacția de vânzare-cumpărare asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX, și asupra construcțiilor cu nr cadastral XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX.

Prin decizia din 09 octombrie 2008 a Curții de Apel Bălți hotărârea din 12 iulie 2007 a Judecătoriei Soroca a fost casată. Prin hotărârea din 07 februarie 2012 a Judecătoriei Soroca a fost recunoscută valabilă tranzacția de vânzare-cumpărare asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX, și asupra construcțiilor cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX. 1 Prin decizia din 09 octombrie 2012 a Curții de apel Bălți a fost casată hotărârea Judecătoriei Soroca, și s-a restituit cauza la rejudecare. Prin hotărârea din 12 noiembrie 2013 a Judecătoriei Soroca a fost recunoscută valabilă tranzacția de vânzare-cumpărare asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX, și asupra construcțiilor cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX.

A menționat că în bunul imobil se aflau mai multe bunuri personale (piese de mobilier, îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic, care nu i-au fost restituite. A susținut că, nu a estimat valoarea bunurilor, însă, a întocmit o listă a bunurilor pe care a anexat-o la materialele cauzei, solicitând ca în situația în care bunurile ei nu s-au păstrat sau au fost deteriorate să îi fie compensată contravaloarea acestora, estimarea cărora să fie efectuată cu concursul instanței. În drept și-a întemeiat acțiunea în baza art. 303, 304, 305, 308, 311 și 316 din Codul Civil și art. 27 și 85 din Codul de procedură civilă. La 21 septembrie 2020, Ganea Agrepina a depus o cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a cerut obligarea executorului judecătoresc să prezinte instanței de judecată, actele ce ar confirma faptul că ea ar fi a avut dreptul să-i vândă familiei Golovețchii imobilul ei și a fiului acesteia ce le aparține ca proprietate privată.

Totodată, a invocat că consideră hotărârile din 12 iulie 2007 și 12 septembrie 2007 dosar nr.2-885/07, ca fiind ilegale, deoarece au fost examinate fără participarea ei, iar, cererea depusă de Golovețchi Ala era cu privire la restituirea arvunei, neavând careva pretenții față de imobilul ei și a fiului acesteia. Prin hotărârea din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, s- a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ganea Agrepina împotriva lui Golovețchi Ghenadie și Golovețchi Ala cu privire la revendicarea bunurilor din posesie străină. Prin decizia din 08 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Ganea Agrepina și s-a menținut hotărârea din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că, cerințele reclamantei/apelante Ganea Agrepina nu sunt întemeiate privind revendicarea bunurilor care se află în gospodăria ce aparține lui Golovețchi Ala și Golovețchi Ghenadie, or, la materialele cauzei nu se regăsesc careva acte ce ar confirma dreptul de proprietate al reclamantului față de bunurile indicate, sau careva alte probe care ar confirma existența bunurilor invocate. Subsecvent, instanța de apel a reținut și declarațiile martorilor care au comunicat că, la momentul intrării în posesia bunului imobil supra enunțat, de către Golovețchi Ala și Golovețchi Ghenadie în proprietatea imobilului situat pe str. XXXXX nr. XXXXX or. XXXXX, în casa de locuit nu se aflau careva bunuri mobile din cele pe care reclamanta/apelantă le solicită.

Totodată, având în vedere că reclamanta, a anexat la cererea de chemare în judecată o listă de bunuri care, după poziția ei, îi aparțin cu drept de proprietate și se află în casa de locuit pe care a vândut-o pârâților, însă, careva probe care ar dovedi existența reală a acestor bunuri în imobilul vândut, nu a prezenta, limitându-se la afirmații declarative și neprobate, instanța de apel a ajuns la concluzia, că în lipsa probelor care ar dovedi faptul că bunurile indicate de Ganea Agrepina în listă, există, 2 și ele s-ar afla în posesia nelegitimă a Alei Golovețchi și a lui Golovețchi Ghenadie, soluția instanței de fond privind respingerea acțiunii este una întemeiată și legală. Pe cale de consecință, instanța de apel a reținut concluziile hotărârii instanței de fond ca fiind legale și întemeiate din care considerente cererea de apel declarată de către Ganea Agrepina a fost respinsă cu menținerea hotărârii din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

La 19 mai 2021 și suplimentar la 24 iunie 2021, prin intermediul poștei, Ganea Agrepina și reprezentantul recurentei avocatul, Cepoi Ina, au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 08 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi soluții de admitere integrală a cererii de chemare în judecată, iar în cazul în care erorile materiale nu vor putea fi reparate, a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Bălți. În motivarea recursului s-a invocat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, motiv pentru care urmează a fi casată, deoarece instanța a încălcat și a interpretat eronat normele de drept material.

De asemenea, în cadrul examinării cauzei menționate de către instanță nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțe importante pentru soluționarea pricinii în cauză. În consecință, concluziile instanței expuse în decizia adoptată fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii. Mai mult, interpretarea eronată a normelor de drept material a dus la soluționarea greșită a cauzei și eroarea a provocat încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în special, a art. 6 par. l din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și a art. 1 al Protocolului nr. l din Convenție. Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților, conform scrisorii de însoțire datate cu 30 iunie 2021 (Vol.II, f.d.64) și a fost recepționată la 06 iulie 2021, conform avizului de recepție (Vol.II, f.d.72).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 08 aprilie 2021, iar cererea de recurs a fost depusă la 19 mai 2021 și suplimentar la 24 iunie 2021, prin intermediul poștei. Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale a instanței de apel către participanții la proces la 27 aprilie 2021, (Vol. I, f.d.227). Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ganea Agrepina și reprezentantul recurentei avocatul, Cepoi Ina, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau 3 aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ganea Agrepina și recursului declarat de reprezentantul recurentei avocatul, Cepoi Ina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 4 considera inadmisibil recursul declarat de de Ganea Agrepina și recursul declarat de reprezentantul recurentei avocatul, Cepoi Ina.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ganea Agrepina și recursul declarat de reprezentantul recurentei avocatul, Cepoi Ina, împotriva deciziei din 08 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5