3r-255/21 — obligarea înregistrării dreptului de proprietate

Dosarul nr. 3r–255/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac) Instanța de revizuire : Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu) D E C I Z I E 8 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând recursul depus de Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de către Valentina Hîncu împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni, filiala Ialoveni cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate, împotriva încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș privind revizuirea hotărârii din 17 martie 2005 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 26 februarie 2021, prin intermediul Secției Evidență și Documentare Procesuală din cadrul Curții de Apel Chișinău a fost depusă de Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș cererea de revizuire a hotărârii din 17 martie 2005 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de către Valentina Hîncu împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni, filiala Ialoveni cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate,

invocând ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă. Prin încheierea din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș. La data de 28 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș, a depus recurs împotriva încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu adoptarea unei noi soluții de admitere a cererii de revizuire. 1 Prin încheierea din 4 august 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost amânată examinarea recursului depus de către Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș, pentru data de 18 august 2021. Totodată, s-a acordat avocatului Miroslav Cauș termen până la 16 august 2021 inclusiv, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun.

Chișinău, str. P. Rareș 18), a cererii de recurs semnată olograf sau, după caz, semnată cu semnătura electronică avansată calificată, împotriva încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 18 august 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost amânată examinarea recursului pentru 8 septembrie 2021 și s-a acordat termen suplimentar avocatului Miroslav Cauș, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. P. Rareș 18), a cererii de recurs semnată olograf sau, după caz, semnată cu semnătura electronică avansată calificată, împotriva încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 20 august 2021, avocatul Miroslav Cauș a prezentat Curții Supreme de Justiție recursul împotriva încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu semnătura olografă.

În argumentarea cererii de recurs s-a invocat că instanța de revizuire la adoptarea încheierii contestate nu a ținut cont de faptul că prin hotărârea a cărei revizuire se solicită i s-a lezat dreptul de proprietate al recurentei. A menționat că instanța de judecată la adoptarea hotărârii a cărei revizuire se solicită urma să atragă din oficiu toate persoanele potențial afectate prin admiterea acțiunii. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 17 mai 2021, fiind notificată reprezentantului recurentei – avocatul Miroslav Cauș la data de 26 mai 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.32). Astfel, instanța de recurs consideră că Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea 2 părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurent și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge recursul. În debut, Colegiul învederează că Codul administrativ nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, însă art. 195 prevede că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

În continuare, cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul constată că, în speță, obiectul revizuirii l-a constituit hotărârea din 17 martie 2005 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis acțiunea depusă de către Valentina Hîncu și s-a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni filiala Ialoveni să înregistreze dreptul de proprietate al Valentinei Hîncu asupra casei de locuit din xxxxx și asupra 5/7 cote-părți din terenul aferent acestui imobil (f.d.2-3). La fel, Colegiul atestă că Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș depunând la data de 26 februarie 2021 revizuire împotriva hotărârii din 17 martie 2005 a Curții de Apel Chișinău, și-a întemeiat cererea de revizuire în sensul că instanța a emis o hotărâre cu privire la dreptul persoanelor care nu fost implicate în proces.

Prin încheierea din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș împotriva hotărârii din 17 martie 2005 a Curții de Apel Chișinău (25- 31). Efectuând controlul judiciar al încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural. Inițial, instanța de recurs consideră oportun de a învedera că, în sensul Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege.

Având în vedere că retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate. 3 Pe de altă parte, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa. Din considerent că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de atac, completul specializat găsește necesar a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or, legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul procedural.

Așa, din motiv că revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia. În sensul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. La caz, se constată că, deși Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș și-a întemeiat cererea de revizuire în baza art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se certifică în mod clar lipsa de substanță a recursului depus împotriva încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Or, în speță prin hotărârea din 17 martie 2005 a Curții de Apel Chișinău, a cărei revizuire se solicită, nu a fost adusă atingere nici unui drept al revizuentei Olga Vasilița. Actul judecătoresc supus revizuirii nu vizează alte raporturi juridice decât cele dintre Valentina Hîncu și Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni filiala Ialoveni. Prin urmare, din cele invocate se desprinde simplul fapt al dezacordului recurentei/reprezentantului cu soluția dată de instanța inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare atât a revizuirii, cât și a recursului. Pertinentă speței Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță garantat de art. 6 §1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei.

O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52). Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor de drept pertinente 4 speței, iar recurenta nu a adus în fața instanței de recurs argumente elocvente în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc recurat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de către Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș și se menține încheierea din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5