3r-255/21 — obligarea înregistrării dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea înregistrării dreptului de proprietate
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3r-255/21 — obligarea înregistrării dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3r–255/21
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac)
Instanța de revizuire : Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu)
D E C I Z I E
8 septembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând recursul depus de Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav
Cauș,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată
de către Valentina Hîncu împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni, filiala
Ialoveni cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate,
împotriva încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Vasilița, reprezentată
de avocatul Miroslav Cauș privind revizuirea hotărârii din 17 martie 2005 a Curții de
Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 26 februarie 2021, prin intermediul Secției Evidență și Documentare
Procesuală din cadrul Curții de Apel Chișinău a fost depusă de Olga Vasilița,
reprezentată de avocatul Miroslav Cauș cererea de revizuire a hotărârii din 17 martie
2005 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza de contencios administrativ, la
cererea de chemare în judecată înaintată de către Valentina Hîncu împotriva Oficiului
Cadastral Teritorial Strășeni, filiala Ialoveni cu privire la obligarea înregistrării
dreptului de proprietate, invocând ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) din
Codul de procedură civilă.
Prin încheierea din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca fiind
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Vasilița, reprezentată de avocatul
Miroslav Cauș.
La data de 28 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Olga Vasilița,
reprezentată de avocatul Miroslav Cauș, a depus recurs împotriva încheierii din 17 mai
2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii
recurate, cu adoptarea unei noi soluții de admitere a cererii de revizuire.
1
Prin încheierea din 4 august 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost amânată
examinarea recursului depus de către Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav
Cauș, pentru data de 18 august 2021. Totodată, s-a acordat avocatului Miroslav Cauș
termen până la 16 august 2021 inclusiv, pentru prezentarea la Curtea Supremă de
Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. P. Rareș 18), a cererii de recurs semnată olograf
sau, după caz, semnată cu semnătura electronică avansată calificată, împotriva
încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Prin încheierea din 18 august 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost amânată
examinarea recursului pentru 8 septembrie 2021 și s-a acordat termen suplimentar
avocatului Miroslav Cauș, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (sediul:
mun. Chișinău, str. P. Rareș 18), a cererii de recurs semnată olograf sau, după caz,
semnată cu semnătura electronică avansată calificată, împotriva încheierii din 17 mai
2021 a Curții de Apel Chișinău.
La 20 august 2021, avocatul Miroslav Cauș a prezentat Curții Supreme de Justiție
recursul împotriva încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu semnătura
olografă.
În argumentarea cererii de recurs s-a invocat că instanța de revizuire la adoptarea
încheierii contestate nu a ținut cont de faptul că prin hotărârea a cărei revizuire se
solicită i s-a lezat dreptul de proprietate al recurentei.
A menționat că instanța de judecată la adoptarea hotărârii a cărei revizuire se
solicită urma să atragă din oficiu toate persoanele potențial afectate prin admiterea
acțiunii.
În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată
în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește
un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite
neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar
instanței competente să soluționeze recursul.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 17 mai 2021, fiind
notificată reprezentantului recurentei – avocatul Miroslav Cauș la data de 26 mai 2021,
prin intermediul poștei electronice (f.d.32).
Astfel, instanța de recurs consideră că Olga Vasilița, reprezentată de avocatul
Miroslav Cauș s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de
legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine
de recurs.
Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților
de apel.
Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a
decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea
datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea
2
părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă
precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.
Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurent și a
materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău, din
motivele ce succed.
În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge
recursul.
În debut, Colegiul învederează că Codul administrativ nu reglementează instituția
revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, însă art. 195 prevede că procedura acțiunii
în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art. 169-171.
Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu
prevederile Codului de procedură civilă.
În continuare, cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
Colegiul constată că, în speță, obiectul revizuirii l-a constituit hotărârea din 17 martie
2005 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis acțiunea depusă de către Valentina
Hîncu și s-a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni filiala Ialoveni să înregistreze
dreptul de proprietate al Valentinei Hîncu asupra casei de locuit din xxxxx și asupra
5/7 cote-părți din terenul aferent acestui imobil (f.d.2-3).
La fel, Colegiul atestă că Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș
depunând la data de 26 februarie 2021 revizuire împotriva hotărârii din 17 martie 2005
a Curții de Apel Chișinău, și-a întemeiat cererea de revizuire în sensul că instanța a
emis o hotărâre cu privire la dreptul persoanelor care nu fost implicate în proces.
Prin încheierea din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca fiind
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Vasilița, reprezentată de avocatul
Miroslav Cauș împotriva hotărârii din 17 martie 2005 a Curții de Apel Chișinău (25-
31).
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,
instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept
procedural.
Inițial, instanța de recurs consideră oportun de a învedera că, în sensul Capitolului
XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria căilor
extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține desființarea
unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres
determinate de lege.
Având în vedere că retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte
grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, legea admite
revizuirea numai în cazurile strict determinate.
3
Pe de altă parte, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru
înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie
viciată chiar în substanța sa.
Din considerent că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de atac,
completul specializat găsește necesar a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or,
legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac
și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul
procedural.
Așa, din motiv că revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac,
este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art.
449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.
În sensul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Olga Vasilița,
reprezentată de avocatul Miroslav Cauș și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de
desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că instanța a
emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.
La caz, se constată că, deși Olga Vasilița, reprezentată de avocatul Miroslav Cauș
și-a întemeiat cererea de revizuire în baza art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă,
din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se certifică în mod clar lipsa de
substanță a recursului depus împotriva încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel
Chișinău.
Or, în speță prin hotărârea din 17 martie 2005 a Curții de Apel Chișinău, a cărei
revizuire se solicită, nu a fost adusă atingere nici unui drept al revizuentei Olga Vasilița.
Actul judecătoresc supus revizuirii nu vizează alte raporturi juridice decât cele
dintre Valentina Hîncu și Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni filiala Ialoveni.
Prin urmare, din cele invocate se desprinde simplul fapt al dezacordului
recurentei/reprezentantului cu soluția dată de instanța inferioară, precum și lipsa
temeiurilor legale de declarare atât a revizuirii, cât și a recursului.
Pertinentă speței Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a
reiterat că, dreptul la o instanță garantat de art. 6 §1 din Convenție presupune
respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale
preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca,
atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea
lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă
dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a
obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic
superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile
justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată
un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași
chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este
justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și
imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95,
; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).
Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 17 mai
2021 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor de drept pertinente
4
speței, iar recurenta nu a adus în fața instanței de recurs argumente elocvente în sensul
demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc recurat, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul depus de către Olga Vasilița, reprezentată de avocatul
Miroslav Cauș.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de către Olga Vasilița, reprezentată de avocatul
Miroslav Cauș și se menține încheierea din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
5