3r-329/20 — anularea actului administrativ si obligarea inregistrarii bunului imobil

3r-329/20 — anularea actului administrativ si obligarea inregistrarii bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosar nr. 3r-329/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Tudor Sperciuc,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Tudor Sperciuc împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,

Departamentului Cadastru mun. Chișinău, terț Nicolae Dorofeev privind anularea

actului administrativ și obligarea de a efectua înregistrarea bunului imobil,

împotriva încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a declarat inadmisibil apelul depus de Tudor Sperciuc, reprezentat de avocatul

Victor Bantîș împotriva hotărârii din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 14 decembrie 2018 Tudor Sperciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Departamentului Cadastru

mun. Chișinău, terț Nicolae Dorofeev privind anularea actului administrativ și

obligarea de a efectua înregistrarea bunului imobil.

Prin hotărârea din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Sperciuc s-a respins ca fiind

neîntemeiată (f.d.122).

La 12 iunie 2020, Tudor Sperciuc, reprezentat de avocatul Victor Bantîș a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată (f.d.126-129).

Prin încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Tudor Sperciuc, reprezentat de avocatul Victor Bantîș

împotriva hotărârii din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.150-151).

La 21 octombrie 2020 Tudor Sperciuc a depus motivarea apelului, solicitând

repunerea în termenul de apel, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d.155-156).

1

La 21 octombrie 2020 Tudor Sperciuc a depus cerere de recurs împotriva

încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în

termenul de apel, casarea încheierii instanței de apel și remiterea cauzei la Curtea de

Apel Chișinău cu acordarea termenului pentru înlăturarea neajunsurilor stipulat la

art. 235 Cod administrativ (f.d.159-160).

În motivarea recursului, recurentul a menționat că a lat cunoștință de hotărârea

primei instanțe în luna iunie – iulie 2020, însă din cauza pandemiei Covid-19 și

limitării deplasării persoanelor în etate, telefonic la rugat pe avocatul său să o

conteste.

Aici, a precizat că din motivele enunțate nu a putut respecta toate formalitățile

legate de împuternicirile avocatului, fapt ce a determinat instanța de apel să declarare

apelul inadmisibil, deoarece a fost depus de o persoană neîmputernicită.

Recurentul a susținut că din motive de precauție a evitat să părăsească

domiciliul, însă pe data de 20 octombrie 2020 a fost adus la Chișinău cu automobilul

de către o rudă, iar în biroul avocatului a luat cunoștință de actele judecătorești și a

semnat prezenta cerere de recurs.

La 03 decembrie 2020 Nicolae Dorofeev, reprezentat de avocatul Sergiu Russ

a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea inadmisibilă a recursului

depus de Tudor Sperciuc.

Prin referița depusă la 21 decembrie 2020 IP „Agenția Servicii Publice” a

solicitat declararea inadmisibilă a recursului lui Tudor Sperciuc, deoarece acesta nu

corespunde prevederilor legislației în vigoare.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a fost pronunțată la 16 septembrie 2020 și expediată

reprezentantului lui Tudor Sperciuc, avocatului Victor Bantîș, prin intermediul

poștei electronice la 25 septembrie 2020 (f.d. 153).

Astfel, instanța de recurs constată că reprezentantul recurentului Tudor

Sperciuc, avocatul Victor Bantîș a luat cunoștință de încheierea din

16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău la 25 septembrie 2020, dată la care

i-a fost expediată pe poșta electronică. Iar, dovada notificării încheierii contestate

recurentului Tudor Sperciuc, la materialele cauzei lipsește.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus la 21 octombrie 2020 este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

2

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 03 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de

Tudor Sperciuc s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.122).

La 12 iunie 2020, Tudor Sperciuc, reprezentat de avocatul Victor Bantîș a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată (f.d.126-129).

Prin încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Tudor Sperciuc, reprezentat de avocatul Victor Bantîș

împotriva hotărârii din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.150-151).

Materialele cauzei atestă că pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că

cererea de apel a fost depusă de către Tudor Sperciuc, reprezentat de avocatul Victor

Bantîș împotriva hotărârii primei instanțe de către o persoană neîmputernicită.

La 21 octombrie 2020 Tudor Sperciuc a depus motivarea apelului, solicitând

repunerea în termenul de apel, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d.155-156).

Conform prevederilor art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când apelul este depus de o persoană neîmputernicită.

Conform art. 45 alin. (1) Cod administrativ, persoanele fizice participă la

procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.

Conform art. 46 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura administrativă

participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile

reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul

3

procurii nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile

procedurale ce țin de procedura administrativă.

La solicitare, reprezentantul împuternicit prezintă procura. Valabilitatea

procurii este reglementată de Codul civil.

În conformitate cu art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile date

avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat

și certificat de avocat.

Articolul 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, prevede că împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și

de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a

renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul

acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a

recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de

a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de

a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta

un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii

judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura

eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Conform art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din

19 iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin

mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul,

forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

La caz, apelul nemotivat împotriva hotărârii din 03 iunie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani a fost semnat și depus de către avocatul Victor Bantîș, în

interesele lui Tudor Sperciuc, în baza mandatului Seria MA nr. 1425227 din

12 decembrie 2019 (f.d. 96).

Avocatul Victor Bantîș a fost desemnat, prin Decizia CNAJGS din

04 decembrie 2019 să reprezinte interesele lui Tudor Sperciuc în prezenta cauză

civilă. Respectiv, mandatul avocațial a fost eliberat în baza Deciziei CNAJGS din

04 decembrie 2019.

Conform pct. 6 alin. (2) lit. a), a1 ), b) și pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158

din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a

mandatului avocatului și al avocatului stagiar, în redacția Hotărârii nr.931 din

12 noiembrie 2014, formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente

obligatorii: pe verso se inserează împuternicirile avocatului; numele și prenumele

clientului; semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite

conform art.81 din Codul de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe verso-ul

mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit

de lege.

Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul

mandatului textul “Conform procurii anexate” și va semna verso-ul mandatului în

locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în

procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Pe verso-ul mandatului avocatului Victor Bantîș Seria MA nr. 1425227 din

12 decembrie 2019, se atestă doar semnătura lui Tudor Sperciuc, dar nu și

4

împuternicirile acordate de acesta reprezentantului său, în special dreptul de a semna

cererea și de a o depune în judecată, și dreptul de a contesta hotărârea judecătorească.

În condițiile enunțate, instanța de recurs relevă că avocatul Victor Bantîș nu era

în drept să depună apel în interesele lui Tudor Sperciuc împotriva hotărârii din

03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, deoarece avocatul nu dispune

de împuterniciri de a semna cererea și de a o depune în judecată, și de a contesta

actele judecătorești. Or, dreptul de a ataca hotărârea judecătorească urmează a fi

prevăzut expres într-o procură sau în mandatul avocatului sub sancțiunea nulității.

Instanța de recurs notează că, prin Decizia CNAJGS din 04 decembrie 2019

avocatul Victor Bantîș a fost desemnat doar ca reprezentant al lui Tudor Sperciuc,

dar fără împuterniciri speciale.

Or, Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat nu poate

substitui voința părții în partea împuternicirilor procesuale cu care urmează să fie

învestit reprezentantul său, în prezenta cauză civilă. Actele de procedura savârsite

de avocat trebuie confirmate de parte, prin mandatul avocațial, ceea ce la caz

lipsește.

Potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, nu se

admite acordarea de către avocat a asistenței juridice de reprezentare a intereselor în

instanța de judecată în alt temei, decât în baza contractului de asistență juridică, iar

mandatul avocațial reprezintă un act juridic de confirmare a împuternicirilor

avocatului în raport cu terții și/sau instanța de judecată.

Așadar, avocatul Victor Bantîș nu are calitatea de reprezentant a lui Tudor

Sperciuc în procesul civil, iar semnarea și depunerea cererii de apel de către acesta

contravine prevederilor art. 236 Cod administrativ și art. 81 din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, apelul depus de către Tudor Sperciuc, reprezentat de avocatul

Victor Bantîș la 12 iunie 2020, a fost depus de către o persoană neîmputernicită și

instanța de apel întemeiat la declarat inadmisibil.

Curtea Constituțională în hotărârea nr. 3 din 10 februarie 2011 a constatat că în

garantarea dreptului fiecărei persoane la apărare și la asistență juridică calificată,

statul promovează politicile care asigură această garanție, instituind pârghiile prin

care asistența juridică calificată în instanțele judecătorești să fie asigurată de către

avocați.

Instituirea restricțiilor asupra reprezentării judiciare nu contravine normelor

constituționale și celor internaționale, precum și regulilor generale ale unei societăți

democratice.

Argumentul recurentului Tudor Sperciuc că în legătură cu situația pandemică

de Covid-19 din tară și a vârstei sale înaintate nu s-a putut deplasa la avocatul său

pentru a semna mandatul și a-i acorda împuternicirile corespunzătoare în vederea

contestării hotărârii judecătorești, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat și pur

declarativ.

Or, mandatul avocatului Victor Bantîș MA nr. 1425227, anexat la materialele

cauzei, a fost semnat încă la 12 decembrie 2019, când cauza se afla la examinare în

prima instanță. (f.d.96).

Mai mult, conform procesului-verbal, la ședința de judecată din

12 decembrie 2019 din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost prezent

5

reclamantul Tudor Sperciuc și reprezentantul acestuia, avocatul Victor Bantîș

(f.d.115).

Astfel, alegațiile recurentului Tudor Sperciuc că în legătură cu situația

epidemiologică din țară a fost în imposibilitate să acorde împuterncirile

corespunzătoare avocatului Victor Bantîș pentru contestarea actului judecătoresc,

pot fi catalogate ca fiind doar declarative, cu atât mai mult că starea de urgență pe

întreg teritoriul Republicii Moldova s-a declarat în luna martie 2020, prin Hotărârii

Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020 privind declararea stării

de urgență. Prin urmare, Tudor Sperciuc din luna decembrie 2019 când a contractat

avocatul Victor Bantîș și până la 17 martie 2020, dată la care, prin Hotărârii

Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020 s-a declarat stare de

urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, a dispus de termen suficient pentru

a respecta toate formalitățile necesare legate de acordarea împuternicirilor

reprezentantului său.

În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de

instanța de apel, prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a cererii de

apel depuse de Tudor Sperciuc, reprezentat de avocatul Victor Bantîș împotriva

hotărârii din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani este compatibilă

cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere

obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în

termen.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței

de apel este legală, iar argumentele invocate de Tudor Sperciuc sunt neîntemeiate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Tudor Sperciuc.

Se menține încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Sperciuc împotriva

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Departamentului Cadastru

mun. Chișinău, terț Nicolae Dorofeev privind anularea actului administrativ și

obligarea de a efectua înregistrarea bunului imobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

6