2ra-1227/21 — anularea ordinului de sanctionare disciplinara

2ra-1227/21 — anularea ordinului de sanctionare disciplinara (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.2ra-1227/21

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. : N. Mămăligă )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu )

Î N C H E I E R E

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Palamarciuc Aliona,

reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Palamarciuc

Aliona împotriva Instituției Publice „Serviciul Tehnologia Informației și Securitate

Cibernetică” (succesor în drepturi a Î.S. „MoldData”) privind anularea ordinului cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, încasarea premiilor neachitate, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2021 prin care s-a admis

apelul declarat de Instituției Publice „Serviciul Tehnologia Informației și Securitate

Cibernetică” (succesor în drepturi a Î.S. „MoldData”), s-a casat hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iulie 2020, și s-a emis o hotărâre nouă

de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 15 iulie 2019, Palamarciuc Aliona a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Î.S. „MoldData” solicitând anularea ordinul nr.110/04-C din 23 aprilie

2019 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, încasarea premiilor neachitate

conform pct.2 al ordinul nr.110/04-C din 23 aprilie 2019 în sumă de 9 037,50 lei,

prejudiciului moral în mărime de 7 339,14 lei și cheltuielile de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 17 aprilie 2018 a fost angajată la Î.S.

„MoldData”, în calitate de economist finanțe a secției finanțe și contabilitate.

În perioada 20 noiembrie 2018-29 ianuarie 2019, a fost transferată temporar în

secția marketing și vânzări, în calitate de manager vânzări, pe perioada concediului

de îngrijire a copilului a angajatei din secția dată. După încetarea activității în secția

marketing și vânzări, reclamantei i-a fost stabilit locul de muncă în biroul nr.13 din

incinta oficiului Î.S. „MoldData”.

În biroul respectiv, activa împreună cu Malachi Mariana, care deținea funcția

de curier în cadrul secției logistică, și Ciochina Veronica, care îndeplinea funcția de

specialist marketing în cadrul secției marketing și vânzări.

Pe Ciochina Veronica o cunoștea de când activa în secția marketing și vânzări,

1

însă conlucrarea cu aceasta era indirectă, prin urmare nu o cunoștea ca persoană,

doar ca colegă de muncă.

Reclamata a indicat că, activa împreună cu cele două colege, în biroul nr. 13

care este amplasat la primul etaj și are un nivel înalt de umiditate, în deosebi în

perioada rece a anului.

Potrivit Regulamentului intern al Î.S. ,,MOLDDATA”, pe parcursul nopții

ferestrele biroului trebuiau să fie închise, din acest motiv, dimineața în birou

persista un aer închis și umed.

Împreună cu cele două colege de birou, s-au înțeles în mod verbal că aerisirea

biroului dimineața o face persoana care vine prima la serviciu, în timpul zilei,

aerisirea se efectuează pe durata pauzei de masă când în birou nu este nimeni,

concomitent, pe parcursul zilei, la necesitate, cu condiția ca toate colegele de birou

să fie ieșite.

Această înțelegere periodic era încălcată de către Ciochina Veronica, care

deschidea fereastra din partea ei oricând dorea, deseori reclamanta împreună cu

colega sa de birou Malachi Mariana, interveneau cu rugămintea să închidă fereastra,

deoarece temperaturile joase în perioada rece a anului împreună cu nivelul înalt a

umidității în birou puteau provoca boli și infecții a căilor respiratorii.

Reclamanta a indicat că, suferă de sinuzită cronică, iar în cazul maladiilor ce

debutează cu febră, are tendința de a-și pierde cunoștința.

În ziua de 22 martie 2019, a venit la serviciu către ora 08:30 dimineața.

Deoarece era în perioada de raportare trimestrială, a avut nevoie să petreacă mai

mult timp la calculatorul de la masa ei de lucru în biroul nr. 13.

În acea dimineață ferestrele biroului pentru aerisire au fost deschise de Malachi

Mariana.

Precizează că în jurul orelor 10:00 dimineața, în zilele de luni, miercuri și

vineri, persoana de serviciu face curățenie în biroul nr. 13. În acest răstimp, toți din

birou ies afară și se lasă ferestre deschise pentru aerisire. Aceiași ordine a fost și în

ziua de 22 martie 2019.

A comunicat că până la pauza de masă, a lucrat în mod obișnuit, iar la ora

13:00 au ieșit cu toții la pauza de masă, lăsând ferestrele deschise pentru aerisire. La

finele pauzei de masa, ora 13:30, reclamanta și Malachi Mariana au revenit în birou

și au închis ferestrele, pentru că în ziua aceia temperatura aerului afară a fost în jur

de +10o C - +11o C.

În jurul orei 14:00, Ciochina Veronica s-a întors și ea în birou si în opinia ei

era înădușeală în birou, prin urmare, a deschis fereastra de lângă masa ei de lucru.

Reclamanta și Malachi Mariana de câteva ori au rugat-o să închidă fereastra,

motivând că aerisirea a fost făcută în acea zi suficient și pe parcursul zilei se mai

face când toți vor fi ieșiți din birou ca să nu fie pusă în pericol sănătatea nimănui.

Rugămințile au fost lăsate fără atenție de către Ciochina Veronica.

S-a ridicat de la locul ei de lucru, a încercat să treacă pe la spatele Veronicăi

Ciochina pentru a închide personal fereastra de lângă aceasta. În acest moment

Ciochina Veronica, care purta o discuție telefonică, a lăsat receptorul pe masă și s-a

ridicat către reclamantă, sărind la bătaie, încercând să-i zgârie fața cu unghiile.

Respectiv, având în vedere că Palamarciuc Aliona este mai înaltă de statură

decât Ciochina Veronica, protejându-se de cauzarea de leziuni, a împiedicat-o prin

2

ținerea de mâini. În acel moment Ciochina Veronica i-a spus reclamantei că trebuie

să finiseze discuția la telefon, astfel reclamanta i-a eliberat o mână.

Însă, Ciochina Veronica a luat un vas de sticlă de pe masa ei și a țintit să o

lovească în cap pe reclamantă. Palamarciuc Aliona s-a apărat luând-o din nou pe

Ciochină Veronica de mână pentru a o împiedica să o lovească, deși o pișca de

mâini, o călca cu picioarele peste picioare, înjurând-o cu diverse cuvinte

necenzurate. A rugat-o pe Malachi Mariana sa cheme colaboratorul de pază a Î.S.

„MoldData”.

După ce Malachi Mariana a ieșit să solicite ajutorul colaboratorului de pază,

Ciochina Veronica, a plecat din birou, prin urmare la sosirea paznicului aceasta

lipsea.

Despre producerea incidentului a fost imediat informat managerul financiar al

întreprinderii, Marcoci Aliona, care i-a sugerat reclamantei să scrie o notă

informativă în contextul căreia să descrie cele întâmplate.

Astfel, în aceiași zi, a scris o notă informativă și a înregistrat-o la secretariatul

întreprinderii cu nr. R-42 din 22 martie 2019.

Totodată, Ciochina Veronica a depus și ea o notă informativă înregistrată cu

nr. R-41 din 22 martie 2019, prin care a expus că ,,... în timp ce purtam o discuție

telefonică cu un client, dna Palamarciuc s-a apropiat foarte iritată să închidă geamul

de lângă masa mea. Mi-a împins scaunul, mi-a întrerupt discuția telefonică și m-a

agresat.

Aceasta a manifestat un comportament foarte brutal, a apucat-o de

încheieturile de la mâini până nu s-au înroșit, pentru că am vrut să o împiedic să

închidă de tot geamul. A ridicat tonul vocii, astfel încât și clientul de la telefon a

auzit, m-a bruscat și a creat o impresie nefavorabilă întreprinderii ...”.

La 25 mai 2019, sub nr.R-43, a fost înregistrată la cancelaria Î.S. „MoldData”,

nota informativă a Marianei Mihalachi, în care indică ,,... dna Aliona s-a ridicat să

închidă geamul în acest timp Veronica vorbea la telefon cu clientul și a lăsat jos pe

masă telefonul și a sărit la bătaie la dna Aliona (în care clientul auzea tot ce se

petrecea în cabinet) și a călcat-o pe picioare Veronica pe dna Aliona, a numit-o

proastă și că nu este sănătoasă, o pișcă de mîini Veronica pe dna Aliona pe urmă a

luat Veronica o sticlă de pe masă și a vrut să o arunce în dna Aliona, eu i-am spus

nenumărate ori lui Veronica să se liniștească, dar nu s-a liniștit...”.

A mai indicat că la 18 aprilie 2019, specialistul din cadrul secției resurse

umane, Ciobu Georgeta, i-a înmânat citația cu nr. 01, datată cu aceiași zi, prin care

reclamanta era invitată la ședința Comisiei de disciplină a întreprinderii pârâte,

planificată pentru ziua de 19 aprilie 2019, ora 15:00, pentru audiere în cadrul

anchetei de serviciului efectuată asupra incidentul care a avut loc.

La 19 aprilie 2019, reclamanta s-a prezentat la ședința Comisiei de disciplină a

Î.S. „MoldData”, în componență de 6 persoane. Înainte de audierea reclamantei, a

fost audiată Ciochina Veronica. Inițial, reclamanta a fost rugată să descrie ce s-a

întâmplat în biroul nr.13 în ziua de 22 martie 2019.

Prin urmare, a repetat cele descrise în notă informativă din 22 martie 2019

depusă în cancelaria întreprinderii.

După cele relatate, juristul Î.S. „MoldData”, Josan Dorin, a întrebat reclamanta

dacă nu era necesară adresarea directă către administrația Î.S. „MoldData” pentru

3

soluționarea problemei. Ca răspuns la întrebarea adresată reclamanta a explicat că

dacă ar fi știut că Ciochina Veronica va reacționa violent la simplă solicitare a ei de

a închide fereastra, evident că se adresa la persoane din conducerea întreprinderii,

cum a și procedat ulterior, când au mai apărut așa momente, adresându-se

specialistului pe resurse umane, Ciobu Georgeta.

Fiind membră a Comisiei de disciplină, și prezentă la ședința dată, Ciobu

Georgeta a replicat reclamantei că nu la ea trebuia să se adreseze, că este șef de

secție la care trebuia să se adreseze.

Reclamanta a insistat să afirme că comportamentul violent al Veronicăi

Ciochina nu este unul legat nemijlocit de lucru și, luând în considerație că trei

persoane din biroul nr.13 sunt angajate în diferite secții, reclamanta a crezut că

specialistul pe resurse umane poate rezolva întrebarea dată.

Dar, ca răspuns la comportamentul violent al colegei, de la specialistul pe

resurse umane Ciobu Georgeta, reclamanta a primit răspuns că în primul rând,

Ciochina Veronica este în drept să lase fereastra deschisă lângă masa ei și, în doilea

rând, nu era prea tare deschisă fereastra. La această replică juristul Josan Dorin a

spus că pentru frig mult nici nu trebuie.

Reclamanta a comunicat Comisiei că suferă de maladii cronice a căilor

respiratorii și fiind în biroul nr.6 în perioada 17 aprilie 2018 – 20 noiembrie 2018

întotdeauna se înțelegea cu colegii când să pornească condiționerul pentru ca acest

lucru să nu afecteze pe nimeni din birou.

A reiterat că, managerul financiar al întreprinderii, Marcoci Aliona, în cadrul

ședinței a susținut că în caz că cuiva din birou îi este prea cald, poate să iasă afară

pe o perioadă scurtă să se aerisească, dar dacă persoana are de lucru la calculator (s-

a referit la reclamantă), nu trebuie să sufere că altuia e cald.

După depunerea declarațiilor și oferirea răspunsurilor la întrebările Comisiei

de disciplină, reclamanta a revenit la locul ei de muncă.

La 24 aprilie 2019, a fost chemată la secretara întreprinderii care i-a prezentat

ordinul nr.110/04-c, datat cu 23 aprilie 2019, cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare în privința sa.

A semnat că a luat cunoștință cu ordinul dat și că nu este de acord cu toate cele

expuse în el. A solicitat secretarei întreprinderii pârâte programarea la audiență la

administratorul Î.S.„MoldData”.

În aceiași zi administratorul, Ana Bradu, i-a acordat reclamantei audiență, în

cadrul căreia a explicat că sancțiunea a fost propusă de către toți cei șase membri

din Comisia de disciplină și ea nu ar avea temei să nu creadă membrii Comisiei.

După această audiență, reclamanta a scris cerere la secretariatul întreprinderii

pentru ai fi prezentată copia procesului verbal a comisiei de disciplină. În acest

document nu au fost reflectate toate declarațiile și explicațiile oferite Comisiei de

către reclamantă, fiind omise aspecte de importanță care puteau influența luarea

deciziei de sancțiunare a reclamantei de către administrator.

În temeiul art. 210 alin. (3) Codul muncii, la 26 iunie 2019 a depus o cerere

prin intermediul cancelariei Î.S. „MoldData”, prin care a solicita accesul la

materialele anchetei de serviciu, cerută prin indicația administratorului întreprinderii

nr.I-04 din 17.04.2019.

La cererea dată reclamantei i s-a comunicat nu a fost nici o anchetă de serviciu

4

și respectiv nu există materiale acumulate decât notele informative a celor trei

angajate implicate: reclamanta, Ciochina Veronica și Malachi Ana.

Consideră că notele informative depuse pe numele pârâtului de către sine si

martorul ocular Malachi Ana, informau despre comportamentul violent manifestat

de Ciochina Veronica prin aplicarea loviturilor și înjurăturilor.

Astfel, seriozitatea acțiunilor și circumstanțelor în care a avut loc incidentul,

dictau pornirea anchetei de serviciu pentru constatarea cu certitudine a tuturor

faptelor și extinderea responsabilității fiecărei părți implicată în incident. Însă,

pârâtul nu a inițiat nici o anchetă de serviciu, nu a acumulat informații, probe,

înscrisuri care să susțină aplicarea violenței din partea reclamantei față de Ciochina

Veronica.

Respectiv, a fost emis un ordin de sancționare disciplinară a reclamantei,

neîntemeiat în fapt și în drept.

Reclamata a susținut că, ordinul nr.110/04-C din 23 aprilie 2019 este ilegal,

emis contrar prevederilor art.art.208-210 Codului muncii, din motiv că nu a fost

inițiată o anchetă de serviciu pentru elucidarea tuturor faptelor privind ,,violența

fizică la locul de muncă” , nu a făcut nici o constatare a abaterii și care acțiuni exact

a reclamantei au stat la baza sancționării, nu a luat o explicație scrisă din partea

reclamantei - salariata pârâtului la acel moment.

Prin ordinul nr.110/04-C din 23 aprilie 2019 a fost lipsită de suplimentele la

salariul de bază, achitate periodic de către Î.S. „MoldData” sub forma unor premii

,trimestrial, unic, anual, de ziua lucrătorului I.T.

Potrivit pct. 2 al ordinului contestat, reclamanta urmează a fi lipsită de premii

și toate sporurile la salariu în interiorul termenului de valabilitate a sancțiunii

disciplinare, în perioada 23 aprilie 2019 – 22 aprilie 2020, inclusiv.

Astfel, a fost lipsită de premiul trimestrial achitat salariaților în cuantum de

75% din salariu, care în cazul său ar fi constituit suma de 5 422,50 lei, și premiul

pentru ziua lucrătorului I.T. din 19 mai 2019, în cazul său acesta ar fi constituit

suma de 3,615 lei.

Contrar prevederilor art.206 alin.(3) și (4) Codul muncii, la emiterea ordinului

nr.110/04-C din 23 aprilie 2019, pârâtul a aplicat față de ea sancțiune dublă:

avertisment și sancțiune pecuniară.

Atât sancțiunea sub formă de avertisment, cât și sancționarea pecuniară cu

lipsirea de premii afectează disproporționat situația materială și socială a

reclamantei, care este singurul întreținător al familiei, având fecior student la

facultate în România, niciodată nu a fost supuse sancționării disciplinare și nu poate

să-și permită să fie lipsită de surse financiare, și anume de premii pe un an întreg,

care sunt un adaos financiar semnificativ la salariu pentru ea.

Mai mult, neaprecierea de către pârât a tuturor faptelor din 22 martie 2019,

precum și ignorarea că Ciochina Veronica a fost în trecut sancționată disciplinar de

câteva ori pentru fapte similare, a cauzat reclamantei sentimente de frustrare,

injustiție, umilire.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 iulie

2020, pârâtul Î.S. „MoldData” a fost înlocuit cu succesorul în drepturi Instituția

Publică „Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică”.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iulie 2020, s-a admis

5

parțial cererea de chemare în judecată înaintată de c Palamarciuc Aliona.

S-a anulat ordinul Î.S. „MoldData” nr.110/04-c din 23 aprilie 2019 cu privire

la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Palamarciuc Aliona.

S-a încasat din contul Instituției Publice „Serviciul Tehnologia Informației și

Securitate Cibernetică” în beneficiul Alionei Palamarciuc, suma de 3 615 lei cu titlu

de premiu neachitat, suma de 7339,14 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și

cheltuielile de judecată în sumă de 7 350 lei, iar în total 18 304 (optsprezece mii trei

sute patru), 14 lei.

S-a încasat din contul Instituției Publice „Serviciul Tehnologia Informației și

Securitate Cibernetică” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 428 (patru

sute douăzeci și opt),62 lei. În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 25 august 2020, IP ,,Serviciul

Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică” a declarat apel solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28

iulie 2020, instanței de fond în partea în care a fost admisă cererea de chemare în

judecată depusă de Palamarciuc Aliona.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2021, s-a admis apelul declarat

de către Instituția Publică ,,Serviciul Tehnologia Informației și Securitate

Cibernetică”.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iulie 2020, în

partea admiterii cererii de chemare în judecată înaintată de Palamarciuc Aliona si în

această parte se emite o nouă hotărârea prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Palamarciuc Aliona

împotriva Instituției Publice „Serviciul Tehnologia Informației și Securitate

Cibernetică” (succesor în drepturi a Î.S. „MoldData”) privind anularea ordinului cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, încasarea premiilor neachitate, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecata ca fiind neîntemeiată.

În rest, hotărârea s-a menținut.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, la 22 martie 2019, în timpul

orelor de muncă, între salariatele Palamarciuc Aliona și Ciochină Veronica, s-a iscat

un conflict, fapt confirmat de însăși participantele la conflict prin notele de serviciu

cu nr.R-42 din 22 martie 2019 si nr.R-41 din 22 martie 2019, adresate administrației

Î.S. „MoldData” despre cele întâmplate la 22 martie 2019 în biroul de serviciu.

Prin ordinul nr.09 din 18 aprilie 2019 cu privire la numirea comisiei de

disciplină, emis de administratorul Î.S. „MoldData”, Ana Bradu, a fost aprobată

componența Comisiei de disciplină și numită conform indicației administratorului

nr.I-04 din 17 aprilie 2019, pentru cercetarea de serviciu pe cazurile Palamarciuc

Aliona și Ciochină Veronica.

La 18 aprilie 2019 specialistul resurse umane a înmânat reclamantei

Palamarciuc Aliona citația nr.01, conform căreia a fost invitată să se prezinte la 19

aprilie 2019, ora 14:00, în biroul nr.15, la ședința Comisiei de disciplină a

Întreprinderii, pentru a fi audiată în cadrul anchetei de serviciu, conform ordinului

administratorului nr.I-04 din 17 aprilie 2019.

Iar conform procesului-verbal al ședinței Comisiei de disciplină a Î.S.

„MoldData” din 19 aprilie 2019 și raportului de efectuare a cercetării disciplinare

din 19 aprilie 2019, Î.S. „MoldData” a executat obligația legală și a solicitat

6

salariatului Palamarciuc Aliona o explicație privind fapta comisă.

în nota de serviciu cu nr.R-42 din 22 martie 2019, scrisă de către Palamarciuc

Aliona , aceasta a comunicat administrației Î.S. „MoldData” despre cele întâmplate

la 22 martie 2019 în biroul de serviciu și și-a expus punctul de vedere, explicând

cele întâmplate.

Instanța de apel a constatat că, aplicarea sancțiune disciplinară – avertisment,

față de Palamarciuc Aliona a fost legală și emisăîn conformitate cu prevederile

art.206 alin.(1) lit. a) Codul muncii și art.31 alin.(1) lit. a) al Regulamentului intern

al Î.S. „MoldData”.

La 01 iulie 2021, Palamarciuc Aliona, reprezentată de avocatul Doina Ioana

Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai

2021 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iulie 2020.

În motivare a indicat că, examinând cauza instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea și a dat o interpretare greșită probelor.

Recurentul a indicat că ordinul nr.110/04-C din 23 aprilie 2019 contravine

prevederilor art. 208, 209 și 210 din Codul muncii, Î.S. „MoldData” nu a inițiat o

anchetă de serviciu pentru elucidarea tuturor faptelor privind violența fizic la locul

de muncă, nu a informat recurenta că aceasta este supusă unei anchete de serviciu,

nu a luat o notă informativă a salariatului.

Examinând cauza instanța de fond corect a reținut încălcările prevăzute Codul

muncii de comise de Î.S. „MoldData” la emiterea ordinului nr.110/04-C din 23

aprilie 2019.

Ca temei de drept recurenta a invocat prevederile art. 432 alin. (2), lit. a), c) și

alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 11 mai

2021.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit dovezii de la fila dosarului 189, instanța de apel a comunicat recurentei

decizia motivată la 24 iunie 2021, respectiv, cererea de recurs declarată la 01 iulie

2021 se încadrează în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 14 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii, fiind recepționat la 20 iulie 2021, potrivit avizului de recepție (f.d.

214).

La 05 august 2021, Serviciul Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică

7

a depus referință menționând că, cererea de recurs este nefondată.

Instanța de apel la examinarea cauzei a aplicat corect legea materială, iar

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

De asemenea a invocat că, recursul este depus peste termenul prevăzut de art.

434 din Codul de procedură civilă. A pledat pentru inadmisibilitatea recursului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

8

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Palamarciuc Aliona,

reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Palamarciuc Aliona, reprezentată de

avocatul Doina Ioana Străisteanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

9