3ra-803/22 — contestarea actului administrativ

3ra-803/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-803/22

2-20002741-01-3ra-05082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Jumiga Anatolie împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Inspectoratul Național de Securitate

Publică privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal,

c o n s t a t ă :

La data de 10 ianuarie 2020, Jumiga Anatolie, prin intermediul avocatului

său, Rusu Serghei, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a

solicitat anularea Deciziei nr.294 din 12 noiembrie 2019, obligarea la reluarea

examinării plîngerii și încasarea cheltuielilor de asistență juridică (f.d.3-6).

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 15.09.2019 ora 16.33 a

raportat la seriviciul public „Ideia ta contează” privind staționarea ilegală a unui

echipaj de poliție cu XXXXX, ce staționa la intrarea în XXXXX, precum și la

Direcția Inspectare Efectiv al MAI.

La scurt timp după raportarea cazului, la domiciliul lui Jumiga Anatolie s-a

deplasat anume echipajul de poliție pe acțiunile ilegale ale cărora s-a plîns, și prin

diferite metode încercau să îl determine să depună anume la ei plîngerea, care era

îndreptată tot împotriva lor.

Dat fiind faptul că, examinarea plîngerii înaintate de către Jumiga Anatolie

urma să fie efectuată tot de către anagjații vizați în plîngere, circumstanță care nu

se încadrează nici în cadrul legal sau logic, la 18.09.2019 Jumiga Anatolie a

1

înaintat o plîngere către MAI, IGP și CNPDCP prin care a solicitat verificarea

legalității distribuirii ilegale a datelor sale cu caracter personal anume persoanelor

pe care s-a plîns.

Dat fiind faptul că plîngerea înaintată a rămas fără examinare, la 09.12.2019,

Jumiga Anatolie a înaintat o altă plîngere în adresa CNPDCP, prin care a solicitat

examinarea încălcării legii privind protecția datelor sale cu caracter personal de

către angajații MAI.

Urmare a înaintării plîngerii date, la 24 decembrie 2019 Jumiga Anatolie

recepționează Decizia CNPDCP nr.294 din 12 noiembrie 2019, prin care este

informat că s-a finalizat controlul inițiat în baza plîngerii sale, din motivele dispuse

în partea descriptivă, în partea descriptivă a Deciziei însă este făcută referire doar

la prevederile legala, care însă nici măcar nu sunt aplicabile situației descrise în

plîngere. Astfel, la examinarea plîngerii depuse de către Jumiga Anatolie, Centrul

Național al Republicii Moldova a încălcat în sine prevederile Legii privind

protecția datelor cu caracter personal prin tergiversarea examinării cazului.

A notat asupra faptului că plîngerea a fost depusă la 18.09.2018, iar decizia

contestată a fost emisă la 12 noiembrie 2019, fiind încălcat astfel termenul de 30 de

zile prin prisma Legii cu privire la petiționare, art.26-27 din Legea privind

protecția datelor cu caracter personal precum și prevederile Regulamentului

privind controlul legalității prelucrărilor de date cu caracter personal aprobat prin

Ordinul nr.14 din 12.05.2014. Astfel, în procedura de efectuare a controlului

CNPDCP, nu a întreprins nici o măsură prevăzute în art.27 al Legii privind

protecția datelor cu caracter personal, nu a audiat subiecții vizați, persoana care s-a

plîns pe încălcare și a încălcat termenul de examinare, limitîndu-se doar la

enumerarea prevederilor cadrului legal.

A omis, însă, CNPDCP să se expună asupra faptului că angajații MAI au

încălcat prevederile Regulamentului privind pilotarea inițiativei „Ideia ta contează”

prin aplicația Viber, aprobat prin Ordinul IGP nr.232 din 22.07.2016 și anume în

mod special subpct.1 pct.4 al acestui Regulament, potrivit căruia scopul

implimentării acestei inițiative constă în preluarea, înregistrarea, examinarea în

limita posibilității implimentarea ideilor privind îmbunătățirea activității Poliției,

parvenite de la cetățeni.

În această ordine de idei, în situația în care serviciul public „Ideia ta

contează” recepționează un mesaj privind pretinsele acțiuni ale angajaților poliției,

reieșind din norma citată supra examinarea acestor acțiuni, legale sau ilegale nu

este de competența persoanelor vizate în plîngere. Anume aceste circumstanțe

constituie temei de a considera că, atît angajații INP al IGP al MAI care la

15.09.2019 ora 16.33, se aflau cu automobilul XXXXX în XXXXX, cît și

angajații/gestionarii inițiativei „Ideia ta contează” prin aplicația Viber, care au

dezvăluit datele lui Jumiga Anatolie acelorași polițiști pe care s-a plîns, au încălcat

prevederile art.5 alin.(4) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului nr.320 din 27.12.2012, potrivit căruia, poliția nu furnizează informații

ce ar încălca prezumția de nevinovăție, normele de etică polițienească, interesele

de securitate a persoanei, a publicului sau a statului.

Totodată, acțiunile de dezvăluire ilegală a datelor cu caracter personal

contravin și prevederilor Regulametului privind reglementarea prelucrării datelor

cu caracter personal de către subdiviziunile MAI, aprobat prin Ordinul Ministerului

2

de Interne nr.444 din 28.12.2012, precum și art.5 al Legii privind protecția datelor

cu caracter personal.

În această ordine de idei, a menționat reclamantul că i s-a creat în mod

deliberat o senzație de insecuritate pe marginea faptului că niște persoane despre

care nu se știe dacă cu certitudine sunt polițiști, cunosc adresa sa de domiciliu,

numărul de telefon, precum și alte date importante și în eventualitatea în care vor fi

sancționați au posibilitatea ușor să folosească aceste date pentru a se răzbuna, fapt

de care a și fost amenințat reclamantul cînd polițiștii s-au prezentat la el acasă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 august 2021, s-a

anulat actul administrativ individual defavorabil – decizia nr.294 din 12 noiembrie

2019, emisă de Centrul Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova (f.d.80, 89-98).

Din materialele pricinii se atestă că, hotărîrea contestată a fost pronunțată la

data de 12 august 2021 (f.d.80), cererea de apel nemotivată a fost înregistrată la

data 18 august 2021 (f.d.84-86), hotărârea motivată a instanței de fond, fiind

recepționată de Centrul Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal la 24

noiembrie 2021 (f.d.101), apelul motivat l-a depus la data de 23 decembrie 2021

(f.d.104-107). Astfel, instanța de apel a conchis că cererile de apel - nemotivat și

motivat au fost depuse în termenii prevăzuți de lege.

Prin decizia din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de

Centrul Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal s-a respins și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 august 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că obiectul material al

prezentei acțiuni de contencios administrativ î-l constituie de fapt cerința

reclamantului în circumstanțele expuse de anulare a deciziei Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova nr.294 din 12

noiembrie 2019 și obligarea pîrîtului să examineze plângerea înaintată în ordinea

stabilită de lege.

În conformitate cu prevederile art.1 al Legii privind protecția datelor cu

caracter personal nr.133 din 08.07.2011, scopul prezentei legi este asigurarea

protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei fizice în ceea ce

privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a dreptului la

inviolabilitatea vieții intime, familiale și private.

Potrivit art.2 alin. (4) din Legea menționată prevede că, domeniul de acțiune

al prezentei legi nu se extinde asupra: a) prelucrării datelor cu caracter personal

efectuate de către operatori exclusiv pentru nevoi personale sau familiale, dacă prin

aceasta nu se încalcă drepturile subiecților datelor cu caracter personal.

Conform art.3 din aceiași Lege, prin date cu caracter personal se înțelege

orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă

(subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care

poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau

la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice,

economice, culturale sau sociale; prelucrarea datelor cu caracter personal – orice

operațiune sau serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter

personal prin mijloace automatizate sau neautomatizate, cum ar fi colectarea,

înregistrarea, organizarea, stocarea, păstrarea, restabilirea, adaptarea ori

modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere,

diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau

3

distrugerea; operator – persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de

drept privat, inclusiv autoritatea publică, orice altă instituție ori organizație care, în

mod individual sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de

prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute în mod expres de legislația în

vigoare; terț – persoană fizică sau persoană juridică de drept public ori de drept

privat, alta decît subiectul datelor cu caracter personal, decît operatorul ori

persoana împuternicită de către operator și decît persoana care sub autoritatea

directă a operatorului sau a persoanei împuternicite este autorizată să prelucreze

date cu caracter personal; destinatar – orice persoană fizică sau persoană juridică

de drept public ori de drept privat, inclusiv autoritatea publică și subdiviziunile ei

teritoriale, căreia îi sînt dezvăluite date cu caracter personal, indiferent dacă este

sau nu terț. Nu sînt considerate destinatari organele din domeniul apărării

naționale, securității statului și ordinii publice, organele de urmărire penală și

instanțele judecătorești cărora li se comunică date cu caracter personal în cadrul

exercitării competențelor stabilite de lege.

Reieșind din prevederile legale menționate supra, instanța de apel a reținut ca

fiind neîntemeiat argumentul invocat de apelant precum că, organele de drept nu

sunt considerate destinatari în sensul art.3 a Legii privind protecția datelor cu

caracter personal nr.133 din 08.07.2011, or în cadrul examinării plîngerii depuse de

Jumiga Anatolie, apelantul nu a stabilit cert dacă organele apărării ordinii publice,

la caz organul de poliție și anume responsabilii din cadrul serviciului ”Ideea ta

contează” au acționat în cadrul exercitării competențelor stabilite de lege.

În conformitate cu art.5 alin.(5) lit.c) al Legii privind protecția datelor cu

caracter personal nr.133 din 08.07.2011, consimțămîntul subiectului datelor cu

caracter personal nu este cerut în cazurile în care prelucrarea este necesară pentru:

c) protejarea vieții, integrității fizice sau a sănătății subiectului datelor cu caracter

personal, și d) executarea sarcinilor de interes public sau care rezultă din

exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau

terțul căruia îi sînt dezvăluite datele cu caracter personal.

Conform art.13 alin.(1) și alin.(2) al Legii privind protecția datelor cu caracter

personal nr.133 din 08.07.2011, orice subiect al datelor cu caracter personal are

dreptul să obțină de la operator, la cerere, fără întîrziere și în mod gratuit: a)

confirmarea faptului că datele care îl privesc sînt sau nu sînt prelucrate de acesta,

de asemenea informații referitoare la scopurile prelucrării, categoriile de date avute

în vedere și destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le sînt dezvăluite

datele; b) comunicarea, într-o formă inteligibilă și într-un mod care nu necesită un

echipament suplimentar, a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrării,

precum și a oricărei informații disponibile privind originea acestor date; c)

informații privind principiile de funcționare a mecanismului prin care se efectuează

prelucrarea automatizată a datelor care vizează subiectul datelor cu caracter

personal; d) informații cu privire la consecințele juridice generate de prelucrarea

datelor cu caracter personal pentru subiectul acestor date; e) informații privind

modul de exercitare a dreptului de intervenție asupra datelor cu caracter personal.

(2) În cazul în care datele cu caracter personal privind starea de sănătate sînt

prelucrate în scop de cercetare științifică, dacă nu există riscul de a se aduce

atingere drepturilor subiectului datelor cu caracter personal și dacă datele nu sînt

utilizate pentru a lua decizii sau măsuri față de o anumită persoană, comunicarea

informațiilor prevăzute la alin.(1) se poate face într-un termen mai mare decît cel

4

stabilit de Legea privind accesul la informație, în măsura în care aceasta ar putea

afecta cercetarea sau rezultatul acesteia, dar nu mai tîrziu de momentul în care

cercetarea este încheiată. Subiectul datelor cu caracter personal trebuie să își dea

consimțămîntul ca datele privind starea de sănătate să fie prelucrate în scop de

cercetare științifică, precum și asupra posibilei amînări din acest motiv a

comunicării informațiilor prevăzute la alin. (1).

Potrivit art.19 alin. (1) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal

nr.133 din 08.07.2011, controlul asupra conformității prelucrării datelor cu caracter

personal cu cerințele prezentei legi se efectuează de către Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal (în continuare – Centru), care acționează în

condiții de imparțialitate și independență.

Instanța de apel a indicat că, instanța de fond întemeiat a reținut că, Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu și-a exercitat dreptul

discreționar în conformitate cu prevederile legale, emițând o decizie ce nu se

bazează pe o investigație eficentă și corespunzător scopului prevăzut de

prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din

08.07.2011, în vederea constatării adevărului, prin obținerea tuturor informațiilor

privind legalitatea acțiuniilor întreprinse de angajații poliției care au accesat datele

cu caracter personal ale lui Jumiga Anatolie ce țin de numele și prenumele

reclamantului, domicilul și numărul de telefon mobil al acestuia, or Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a constatat la examinarea

cazului dacă la locul de domiciliu al reclamantului s-a prezentat același echipaj de

poliție, adică aceleași persoane pe acțiunile cărora și s-a plîns reclamantul atunci

cînd a sunat la serviciul public ”Ideia ta contează” sau alți colaboratori de poliție.

La data de 08 iunie 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal prin intermediul adresei electronice a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei

noi decizii (f.d.144).

Ulterior, la data de 25 august 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal a prezentat motivarea recursului (f.d.148-151).

În susținerea recursului a invocat că, potrivit art. 29 alin.(2) din Legea nr.

133/2011 orice persoană care acționează în numele, pe seama sau în alt mod sub

autoritatea operatorului poate prelucra date cu caracter personal doar pe baza

instrucțiunilor operatorului, cu excepția cazului în care acționează în temeiul unei

obligați prevăzute de lege.

Astfel, potrivit informațiilor prezentate Centrului, prelucrarea datelor cu

caracter personal ale lui Anatolie Jumiga a fost efectuată în cadrul platformei ,,Idea

ta contează”, în acest sens prin ordinul IGP nr. 232 din 22.07.2016, fiind aprobat

Regulamentul privind pilotarea inițiativei „Ideea ta contează”. Or, în acord cu

atribuțiile Centrului statuate la art. 20 din Legea nr. 133/2011 nu ține de

competența autorității să impună operatorului de date în sarcina căror angajați să

pună o anumită prelucrare de date cu caracter personal, atâta timp cât nu a fost

probată o prelucrare neconformă din partea ultimilor.

Se reține că, intimatul nu a făcut dovada unui răspuns din partea Ministerului

Afacerilor Interne sau a Inspectoratului General al Poliției, care ar fi demonstrat

adresarea către instituțiile date și identificarea angajaților antrenați în prelucrarea

pretins ilegală a datelor cu caracter personal ale cet. Anatolie Jumiga.

5

A subliniat recurenta că, drepturile consacrate de Legea nr. 133/2011 privind

protecția datelor cu caracter personal, sunt drepturi personale care pot fi realizate

nemijlocit de subiectul de date, și doar în cazul în care operatorul refuză nemotivat

să se conformeze prevederilor legale, CNPDCP poate interveni în calitate de organ

de control.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 iunie 2022,

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal prin intermediul

adresei electronice a depus recurs nemotivat la 08 iunie 2022. Decizia motivată din

01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată de către Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal la data de 27 iulie 2022, prin

intermediul adresei electronice (f.d.134).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul nemotivat la 08 iunie 2022, iar recursul motivat la 25 august 2022,

în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

6

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

7

d i s p u n e:

Recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8