3ra-745/21 — contestarea actelor administrative

3ra-745/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-745/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

8 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul general al municipiului

Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Gavriliuc

Serghei și Gavriliuc Nadejda împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Malcoci

Lidia, Căruntu Ion și Căruntu Nina, terți Consiliul Național al Monumentelor

Istorice de pe lângă Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Agenția Proprietății

Publice, Societatea pe Acțiuni ”Profit”, Donea Victor, Lepadat Gheorghe, Belinschi

Galina, Lozovan Piotr, Fomin Alexandru, Fomin Enghel, Banari Valentina,

Stegărescu Eduard-Sevastian, Galben Raisa, Cușnir Cristina, Cușnir Galina, Buruiană

Irina, Buruiană Daniela, Buruiană Ana, Buruiană Ion, Balcan Vladimir, Golea

Bogdan, Lozovanu Vergiliu, Lozovanu Maria, Bric Evghenii, Savin Elena,

Milețchi Alexei, Sîrbu Andrei, Sîrbu Tatiana, Sîrbu Ludmila, Maximova Maria,

Mojilean Tatiana, Maximova Olga, Maximov Alexei cu privire la contestarea

certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de construire,

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 08 august 2016 Gavriliuc Serghei și Gavriliuc Nadejda au înaintat

acțiune de contencios administrativ împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

intervenienți accesorii Căruntu Ion și Malcoci Lidia, solicitând anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 101i/16 din xx aprilie 2016 și

a autorizației de construire nr. 156-c/16 din 15 iulie 2016 (f.d.4-6, vol.I).

În argumentarea acțiunii, au menționat că sunt coproprietarii apartamentului nr.

xx de pe strada N. Iorga xx, municipiul Chișinău, iar Căruntu Ion este proprietarul

apartamentului nr. xx de pe aceeași adresă. Ultimul a demarat lucrările de

reconstrucție, efectuând demolarea apartamentului respectiv fără informarea

Inspecției de Stat în Construcții și fără a dispune de acordul reclamaților. În acest

context, Primăria municipiului Chișinău la data de 03 martie 2016 și, respectiv, la 15

și 16 iulie 2016, a perfectat și eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare

101i/16 și, corespunzător, autorizația de construire nr. 156-c/16 pentru reconstruirea

apartamentului nr. xx din str. N. Iorga xx, municipiul Chișinău, fără însă a lua în

1

considerare lipsa acordului notarial din partea tuturor vecinilor, proprietari ai

apartamentelor din strada N. Iorga xx, municipiul Chișinău.

Locuința reclamanților este situată în aceeași parte a blocului dat, are

cu apartamentul xx atât zidul comun, cât și acoperișul comun, care, respectiv, sunt în

proprietate comună a vecinilor în cauză. Specifică aceștia că apartamentul xx a fost

demolat, fără autorizație de desființare.

De asemenea au relatat că, la data de 28 iulie 2016, a fost efectuat un control

de către Inspecția de Stat în Construcție și emisă prescripția seria ISC nr. 002973, prin

care s-au depistat următoarele încălcări în domeniul construcției: nu a fost informată

Inspecția despre demolarea construcției, lucrările de construcție se efectuează în lipsa

persoanelor atestate, nu au fost prezentate schemele geodezice de tranșare, lucrările

de betoniere a pereților sunt efectuate contrar normelor în construcții și cu abaterea

de la proiect, nu se întocmesc documentele de execuție, lipsește certificatul de

conformitate la materialele utilizate.

La 20 iulie 2016, în vederea soluționării conflictului pe cale

extrajudiciară, reclamanții s-au adresat Primăriei municipiului Chișinău cu cerere

prealabilă privind anularea actelor permisive disputate pentru reconstruirea

apartamentului nr. xx din strada N. Iorga xx, municipiul Chișinău. Prin răspunsul din

29 iulie 2016, autoritatea pârâtă a respins cererea prealabilă, motivând că anularea

autorizației de construire ține de competenta instanței de judecată.

Astfel, deși construcțiile ce aparțin părților în cauză se află într-o conexiune

directă, lipsește acordul lor autentificat, interesele cărora pot fi eventual afectate în

procesul exploatării obiectului construit. Prin urmare, au considerat că actele

contestate au fost emise contrar prevederilor legale enunțate.

La data de 26 noiembrie 2019, reprezentantul lui Gavriliuc Serghei și Gavriliuc

Nadejda, avocatul Prutean Lilian, a formulat cerere de concretizare indicând în

calitate de pârâți Primăria municipiul Chișinău, pe Căruntu Ion, Căruntu Nina,

Malcoci Lidia, iar în calitate de intervenienți accesorii (terți) Consiliul Național al

Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii, Agenția Proprietății Publice,

Societatea pe Acțiuni ”Profit ”, Donea Victor, Lepadat Gheorghe, Belinschi Galina,

Lozovan Piotr, Fomin Alexandru, Fomin Enghel, Banari Valentina, Stegărescu

Eduard-Sevastian, Galben Raisa, Cușnir Cristina, Cușnir Galina, Buruiană Irina,

Buruiană Daniela, Buruiană Ana, Buruiană Ion, Balcan Vladimir, Golea Bogdan,

Lozovanu Vergiliu, Lozovanu Maria, Bric Evghenii, Savin Elena, Milețchi Alexei,

Sîrbu Andrei, Sîrbu Tatiana, Sîrbu Ludmila, Maximova Maria, Mojilean Tatiana,

Maximova Olga, Maximov Alexei (f.d.31-38, vol.II).

Suplimentar s-a invocat că autoritatea publică pârâtă urma să verifice actele

prezentate în conformitate cu Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție și Regulamentul privind certificatul de urbanism și autorizarea construirii

sau desființării construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

360 din 18 aprilie 1997 și ulterior să emită actele permisive. De altfel, actele

normative precitate statuează în privința necesității obținerii acordului autentificat

notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale cărora interese pot fi afectate nemijlocit

în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului

construit. În virtutea art. 377 din Codul civil, proprietarii terenurilor vecine sau ai

altor bunuri învecinate, pe lângă respectarea drepturilor și obligațiilor prevăzute de

lege, trebuie să se respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil

de unde se pot produce influențe reciproce. În corespundere cu art. 379 din Codul

2

civil, proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcții sau

instalații despre care se poate afirma cu certitudine că prezența și utilizarea lor

atentează în mod inadmisibil asupra terenului său.

Prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2020, s-a admis

acțiunea și s-au anulat ca ilegale certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 101i/16

din xx aprilie 2016 și autorizația de construire nr. 156-c/16 din 15 iulie 2016 emise

de către Primăria municipiului Chișinău beneficiarului Căruntu Ion (f.d.183, 186-204,

vol.II).

La data de 16 iunie 2020, Primarul general al municipiului Chișinău a declarat

apel împotriva hotărîrii instanței de fond, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea

integrală a hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2020, cu

pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii (f.d.206-207, vol.II).

La data de 23 iunie 2020, reprezentantul lui Malcoci Lidia, avocatul Eremia

Vitalie, a declarat apel împotriva hotărîrii instanței de fond, solicitînd admiterea

cererii de apel, casarea integrală a hotărîrii din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii (f.d.209,

vol.II).

Prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererile de apel înaintate de Primarul general al municipiului Chișinău și Malcoci

Lidia.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut ca fiind corectă soluția primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, avînd

în vedere că la caz sînt aplicabile prevederile art. 377-379 din Codul civil, art. 6

alin.(1) - (3) al Legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului

nr.835 din 17 mai 1996, art.3 alin. (1), art. 4, art. 6 alin.(1), art. 21 alin. (1) ale Legii

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr.163 din 09.07.2010 (în

vigoare la data emiterii actului, art.26 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ

nr.793 din 10 februarie 2000, pct. 22 din Regulamentul de organizare și funcționare,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 73/2014.

Raportînd normele de drept incidente la circumstanțele cauzei, instanța a

statuat că, reieșind din normele juridice menționate supra, pentru eliberarea

certificatului de urbanism pentru proiectare este necesară îndeplinirea cumulativă a

condițiilor menționate, condiții printre care se identifică și necesitatea de a prezenta

acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot

fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada

exploatării obiectului construit, condiție care în speță nu a fost întrunită.

Instanța de control judiciar a statuat că acordul vecinilor nu trebuie obținut în

mod selectiv, prin desconsiderarea unor vecini în raport cu alți vecini, ci urmează să

fie exprimat în unison de toți. De altfel, prin declarațiile formulate de vecinii părților

litigante de pe str. N. Iorga xx, mun. Chișinău – Mojilean Tatiana, Lozovanu Maria,

Cușnir Galina, Sîrbu Andrei, Fomin Alexandru, Maximova Maria - s-a enunțat că

construcția ridicată de familia Căruntu încalcă interesele reclamanților Gavriliuc, (f.d.

132-137), respectiv disonanța evidențiată atestă lipsa unui consens larg și armonie în

dreptul de vecinătate.

La 26 aprilie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a declarat recurs

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 2 iunie 2021

a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea integrală a acesteia drept

3

neîntemeiată și emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea lui Gavriliuc Serghei și

Gavriliuc Nadejda să fie respinsă.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și pasibilă de a fi casată, din motivul aplicării eronate a

normelor materiale și procedurale. În opinia recurentului, instanțele ierarhic inferioare

au determinat incorect obiectul probațiunii, adică circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a cauzei. Or, actele administrative contestate și anulate de

instanța de judecată s-au consumat deja, producîndu-și efectele.

În aceste condiții, atât la etapa examinării în fond a cauzei, cât și în ordine de

apel, instanțele judecătorești urmau să țină cont de faptul că actele administrative nu

mai produc efecte juridice și acestea nu mai pot fi declarate nule, odată ce temeiul

eliberării actelor administrative permisive s-a epuizat de la sine, lucrările de

reconstrucție a bunului imobil nr. xx au fost finalizate și construcția a fost edificată

până la începerea examinării cauzei în fond.

Totodată, consideră că instanțele judecătorești nu au luat în considerație faptul

că, la momentul emiterii actelor administrative contestate, Gavriliuc Serghei și

Gavriliuc Nadejda nu erau coproprietari cu Căruntu Ion și nu era necesar acordul lor.

Or, conform extrasului electronic din Registrul bunurilor imobile reiese că

bunul imobil nr.xx cu nr cadastral xxxxxxxxxxxxxxxxxxxîi aparține cu drept de

proprietate lui Căruntu Ion și Căruntu Nina.

Potrivit prevederilor art. 344 alin. (1) Cod civil (redacția în vigoare la

data depunerii acțiunii), proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun

imobil au dreptul de proprietate doi sau mai mulți titulari.

Conform prevederilor art. 3 alin. 1 lit. d) Legii nr. 163 din 09 iulie 2011 privind

executarea lucrărilor de construcție - „Certificatul de urbanism pentru proiectare se

elaborează și se emite în baza cererii la care se anexează: d) acordul autentificat

notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit

în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului

construit;”

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 aprilie 2021, fiind

notificată recurentului în data de 24 mai 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție la dosar (f.d. 137, vol. III).

Astfel, recursul depus la 26 aprilie 2021 și motivarea acestuia, depusă la 2 iunie

2021, sînt în termen.

La 22 iunie 2021, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Astfel, la 26 iulie 2021, intimații Gavriliuc Serghei și Gavriliuc Nadejda, terții

Sîrbu Tatiana, Cușnir Cristina, Mojilean Tatiana, Fomin Alexandru și Lozovanu

Vergiliu au depus referință, solicitînd declararea inadmisibilității recursului.

4

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Primarul general al

municipiului Chișinău în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a) - f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ,

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

5

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 2xx-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de către Primarul general al municipiului Chișinău.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

6