2rh-82/21 — Contestarea procesului-verbal

Dosarul nr. 2rh-82/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. V. Clima) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Popova, A. Minciuna, I. Muruianu) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. V. Doagă, A. Cobăneanu, G. Stratulat, O. Sternioală, I. Oprea) ÎNCHEIERE 08 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând cererea de revizuire declarată de către Vasile Moraru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Moraru împotriva Primăriei satului Colonița, municipiul Chișinău, Gheorghe Calancea, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Viorel Ghimp, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la recunoașterea modului de partajare și transmitere a cotei-părți din patrimoniul Asociației Gospodăriilor Țărănești „Colonița” în proprietatea lui Vasile și Vera Moraru, stabilit în actele de primire- transmitere din 16 martie 2011, recunoașterea dreptului de proprietate al lui Vasile Moraru asupra bunurilor transmise, cu dreptul înregistrării lor în modul prevăzut de legislația Republicii Moldova, la acțiunea intervenienților principali Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț împotriva lui Vasile Moraru, Primăria satului Colonița, municipiul Chișinău, Viorel Ghimp, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea,

Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la constatarea și declararea nulității procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007, constatarea și declararea nulității procesului- verbal al ședinței comisiei de partajare a averii din 10 martie 2008, recunoașterea 1 după Ecaterina Umaneț a dreptului de proprietate asupra cotei-părți, la cererea de chemare în judecată a lui Viorel Ghimp împotriva Primăriei satului Colonița, municipiul Chișinău, Comisiei de partajare a patrimoniului Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița", Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pîntea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la declararea nulității procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007, constatarea și declararea nulității procesului-verbal al ședinței comisiei de partajare a averii din 10 martie 2008, împotriva deciziei din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin care au fost admise recursurile declarate de Dumitru Umaneț, Ecaterina Umaneț și Viorel Ghimp,

a fost casată decizia din 03 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu emiterea unei noi hotărâri, c o n s t a t ă: La 19 iulie 2010, reclamantul Vasile Moraru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Colonița și Gheorghe Calancea cu privire la declararea nulității procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007. În motivarea acțiunii a indicat că, la Adunarea Generală a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007, prin proces-verbal a fost formată comisia pentru partajarea averii proprietate comună pe cote părți din Asociația Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" în componența a 14 membri, dintre care 10 reprezentanți a 527 cotași cu bunuri în valoare de 12 073 000 lei din numărul total de 710 persoane, bunurile cărora constituie suma de 17 419 000 lei.

Astfel, potrivit pct. 3 din procesul-verbal menționat supra, la momentul votării întru formarea comisiei, persoanele desemnate drept reprezentanți ai cotașilor nu au prezentat careva împuterniciri care ar certifica calitatea de reprezentant, existând contradicția de la art. 242 alin. (1) Cod civil. Ulterior, la 27 octombrie 2010, Vasile Moraru a depus cerere de completare a pretențiilor din acțiune, solicitînd suplimentar repararea prejudiciului moral în 2 sumă de 15 000 lei.

În motivarea cererii suplimentare a invocat că, potrivit procesului-verbal contestat, cei 10 membri ai comisiei desemnate se pretind a fi reprezentanții a 527 cotași din totalul de 710 persoane, iar primarul Gheorghe Calancea în mod unilateral reprezintă 183 persoane, însă în pofida neprezentării de către membrii comisiei a împuternicirilor de reprezentare, obligație ce urma a fi executată într- un termen de 7 zile, conform pct. 3 din procesul-verbal, comisia a desfășurat o activitate imensă în sensul împărțirii bunurilor ce constituie obiect al proprietății comune pe cote-părți a celor 710 cotași, aplicând criterii ilegale și discriminatorii.

Explică reclamantul că, nu a confirmat actele juridice încheiate în numele lui, conform art. 365 Cod civil, or, împărțirea făcută fără participarea tuturor coproprietarilor este nulă, iar dreptul de proprietate privată al reclamantului asupra cotei-părți valorice din ansamblul de bunuri ce fac obiectul proprietății comune pe cote-părți este confirmat prin Certificatul de proprietate privată nr. 1 din 09 iunie 2009, însă în calitatea sa de proprietar, nu a fost invitat și nu a participat la lucrările comisiei, nu a manifestat acordul privind adoptarea deciziilor acesteia.

Relevă reclamantul că, în proces, potrivit încheierii expuse în procesul- verbal al ședinței de judecată din 27 octombrie 2010, a fost admisă intervenția accesorie a membrilor comisiei de partajare, desemnată prin procesul-verbal contestat din 07 august 2007 - Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Viorel Ghimp, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu. Ca urmare a cererilor de concretizare formulate de către Vasile Moraru, prin încheierea protocolară din 08 octombrie 2013, a fost admisă intervenția principală în proces a lui Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț, conform cererii din 02 august 2013, dar și cererea de chemare în judecată prin care, Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț au formulat pretenții proprii împotriva lui Vasile Moraru, Primăria satului Colonița, mun.

Chișinău, Viorel Ghimp, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu și prin care au solicitat anularea procesului-verbal al ședinței comisiei de partajare a averii din 10 martie 2008 și recunoașterea după Ecaterina Umaneț a dreptului de proprietate asupra cotei-părți de 50% din bunul imobil (căsuța de lemn), identificat cu numărul cadastral: XXX, cotei-părți de 0,41% din bunul imobil (grajd, 512 capete), identificat prin numărul cadastral: XXX, asupra cote-părți de 100% din stația electrică P-42-400, număr de inventar XXX, valoarea estimativă 3 590 lei, asupra cotei-părți de 100% din pompa ATV-6-10-235 (fântână arteziană), număr de inventar XXX, valoarea estimativă 1352 lei, recunoașterea după Dumitru Umaneț a dreptului de proprietate asupra cotei-părți de 50% din bunul imobil (punct de primire a laptelui), identificat cu numărul cadastral: XXX, asupra cotei-părți de 30% din bunul imobil (porcărie, căsuță, etapa II), identificat cu numărul cadastral: XXX, asupra cotei-părți de 6,46% din bunul imobil (bloc administrativ), identificat prin numărul cadastral: XXX, asupra cotei-părți 100% din pompa AiVI0-63-150 (fântână arteziană), număr de inventar XXX, valoarea estimativă 1950 lei, asupra cotei-părți de 100% din împrăștietorul de bălegar (cisternă),

număr de inventar XXX, valoarea estimativă 1866 lei, asupra cotei- părți de 100% din remorca XXX, numărul de inventar XXX, valoarea estimativă 2070 lei și asupra cotei-părți de 100% din remorca auto IPS, numărul de inventar XXX, valoarea estimativă 300 lei. De asemenea, ca urmare a cererilor de concretizare formulate de către Vasile Moraru, prin încheierea protocolară din 08 octombrie 2013, a fost admisă spre examinare concomitentă cu acțiunea lui Vasile Moraru și cererea reconvențională formulată de Viorel Ghimp împotriva Primăriei satului Colonița, mun.

Chișinău, Comisiei de partajare a patrimoniului Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița", Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu, prin care a solicitat declararea nulității procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007, constatarea și declararea nulității procesului- verbal al ședinței comisiei de partaj a averii din 10 martie 2008. Prin încheierea din 28 martie 2011 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a confirmat tranzacția de împăcare, cu conținutul reglementat de părți.

Procesul în cauza civilă la cererea lui Vasile Moraru împotriva Primăriei satului Colonița, mun. Chișinău și Gheorghe Calancea, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Viorel Ghimp, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la declararea nulității procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007 a fost încetat. Prin încheierea din 27 iunie 2011 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost admisă cererea lui Vasile Moraru și emisă o încheiere suplimentară cu indicare bunurilor enunțate.

4 Prin încheierea din 09 septembrie 2011 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au fost corectate omisiunile admise în actele judecătorești. Încheierile din 28 martie 2011 și din 27 iunie 2011 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au devenit definitive și irevocabile, iar Vasile Moraru le-a executat, intabulând în registre drepturile patrimoniale asupra bunurilor adjudecate, devenind proprietarul lor. Ulterior, la 20 mai 2014, Vasile Moraru a formulat o cerere suplimentară, prin care a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra obiectelor indicate în tranzacția de împăcare încheiată între acesta și Primăria satului Colonița, mun. Chișinău la data de 28 martie 2011. Actul judecătoresc privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra obiectelor indicate în tranzacția de împăcare să servească temei pentru înregistrarea drepturilor de proprietate la OCT Chișinău.

La 11 august 2014, Dumitru și Ecaterina Umaneț au formulat cerințe suplimentare, prin care au solicitat constatarea și declararea nulității procesului- verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007, constatarea și declararea nulității procesului-verbal al ședinței comisiei de partajare a averii din 10 martie 2008. La 27 noiembrie 2014, Vasile Moraru a depus cererea de modificare a cerințelor, prin care a solicitat admiterea cererii și substituirea solicitărilor anterioare, recunoașterea modului de partajare și transmitere a cotei-părți din patrimoniul Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" în proprietatea lui Vasile și Vera Moraru, stabilit în actele de primire-transmitere din 16 martie 2011 (asupra cotei-părți de 50% din bunul imobil (căsuța de lemn), identificat cu numărul cadastral: XXX; cotei-părți de 0,41% din bunul imobil (grajd, 512 capete), identificat prin numărul cadastral: XXX; cotei-părți de 50% din bunul imobil (punct de primire a laptelui), identificat cu numărul cadastral: XXX; asupra cotei-părți de 30% din bunul imobil (porcărie, căsuță, etapa II), identificat cu numărul cadastral: XXX; asupra cotei-părți de 6,46%) din bunul imobil (bloc administrativ), identificat prin numărul cadastral: XXX;

asupra cotei-părți de 100% din stația electrică P- 42-400, număr de inventar XXX, valoarea estimativă 590 lei; asupra cotei-părți de 100% din pompa ĂȚV 6-10-235 (fântână arteziană), număr de inventar XXX, valoarea estimativă 1352 lei; asupra cotei-părți de 100% din împrăștietorul de bălegar (cisternă), număr de inventar XXX, valoarea estimativă 1866 lei, și recunoașterea dreptului de proprietate al lui Vasile Moraru asupra bunurilor transmise, cu dreptul înregistrării lor în modul prevăzut de 5 legislația Republicii Moldova. Prin hotărârea din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Moraru.

S-a recunoscut dreptul de proprietate al lui Vasile Moraru asupra bunurilor cotă-parte din patrimoniul Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" partajate și transmise în proprietate conform actelor de primire-transmitere din 16 martie 2011, și anume: asupra cotei-părți de 50% din bunul imobil (căsuța de lemn), identificat cu numărul cadastral: XXX; cotei-părți de 0,41 % din bunul imobil (grajd, 512 capete), identificat prin numărul cadastral: XXX; cotei-părți de 50% din bunul imobil (punct de primire a laptelui), identificat cu numărul cadastral: XXX; asupra cotei-părți de 30% din bunul imobil (porcărie, căsuță, etapa II), identificat cu numărul cadastral: XXX; asupra cotei-părți de 6,46% din bunul imobil (bloc administrativ), identificat prin numărul cadastral: XXX; asupra cotei-părți de 100 % din stația electrică P-42-400, număr de inventar XXX, valoarea estimativă 590 lei; asupra cotei-părți de 100% din pompa ATV-6-10- 235 (fântână arteziană), număr de inventar XXX, valoarea estimativă 1352 lei; asupra cotei-părți de 100% din împrăștietorul de bălegar (cisternă), număr de inventar XXX, valoarea estimativă 1866 lei.

Prezenta hotărâre servește drept temei asupra înregistrării drepturilor patrimoniale ale titularilor în Registrele corespunzătoare, ținute de autoritățile de specialitate. Acțiunea intervenienților principali Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț împotriva lui Vasile Moraru, Primăria satului Colonița, mun. Chișinău, Viorel Ghimp, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la constatarea și declararea nulității procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007, constatarea și declararea nulității procesului-verbal al ședinței comisiei de partajare a averii din 10 martie 2008, recunoașterea după Ecaterina Umaneț a dreptului de proprietate asupra cotei-părți, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Cererea de chemare în judecată a lui Viorel Ghimp împotriva Primăriei satului Colonița, mun. Chișinău, Comisiei de partajare a patrimoniului Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița", Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la declararea nulității procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor 6 Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007, constatarea și declararea nulității procesului-verbal al ședinței comisiei de partajare a averii din 10 martie 2008, s- a respins ca fiind neîntemeiată.

Considerând ilegală hotărârea primei instanțe, la 27 iulie 2015 și 18 noiembrie 2015, Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț au atacat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea lor și respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Vasile Moraru. Tot la 27 iulie 2015 și 18 noiembrie 2015, Viorel Ghimp, a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Vasile Moraru și să fie admisă acțiunea acestuia.

Prin decizia din 03 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, apelurile depuse de către Dumitru Umaneț, Ecaterina Umaneț și Viorel Ghimp au fost respinse, iar hotărârea din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost menținută. Prin decizia din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile declarate de Dumitru Umaneț, Ecaterina Umaneț și Viorel Ghimp, a fost casată decizia din 03 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Vasile Moraru împotriva Primăriei satului Colonița, mun.

Chișinău, Gheorghe Calancea, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Viorel Ghimp, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la recunoașterea modului de partajare și transmitere a cotei-părți din patrimoniul Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" în proprietatea lui Vasile și Vera Moraru, stabilit în actele de primire-transmitere din 16 martie 2011, recunoașterea dreptului de proprietate al lui Vasile Moraru asupra bunurilor transmise, cu dreptul înregistrării lor în modul prevăzut de legislația Republicii Moldova. S-a admis integral cererea de chemare în judecată a lui Viorel Ghimp împotriva Primăriei satului Colonița, mun.

Chișinău, Comisiei de partajare a patrimoniului Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița", Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu și parțial acțiunea intervenienților principali Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț împotriva lui Vasile Moraru, Primăria satului Colonița, mun. Chișinău, 7 Viorel Ghimp, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu.

S-a declarat nul procesul-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007 și procesul-verbal al ședinței comisiei de partajare a averii din 10 martie 2008. În rest, acțiunea lui Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din bunurile proprietate comună, s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 152-164, vol. III). Invocând ilegalitatea deciziei instanței de recurs, la 02 iunie 2021, Vasile Moraru a depus cerere de revizuire prin care a solicitat, admiterea acesteia, casarea deciziei din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, cu menținerea în vigoare a hotărârilor instanțelor judecătorești ierarhic inferioare.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de recurs din 08 iunie 2016, deoarece instanța de recurs a încălcat și a aplicat eronat normele de drept material și procedural, iar concluziile acesteia sunt contradictorii, invocând drept temei al declarării revizuirii prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă. Prin referința depusă la 04 august 2021, Viorel Ghimp a solicitat respingerea cererii de revizuire depusă de Vasile Moraru ca fiind inadmisibilă. Inițial, Colegiul punctează că, în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de către Vasile Moraru, neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de 8 revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Din prevederile enunțate este important de înțeles că, circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după 9 pronunțarea hotărârii. Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or, aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul, nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, altfel spus, Vasile Moraru, nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al cererii de revizuire, sau că a întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în procesul examinării cauzei. Prin urmare, Colegiul constată că, revizuentul nu a prezentat înscrisuri noi care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce cele invocate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de către Vasile Moraru, se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

10 Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu vs. Romania, Roșca vs. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca vs. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că, cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vasile Moraru împotriva deciziei din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Moraru împotriva Primăriei satului Colonița, municipiul Chișinău, Gheorghe Calancea, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Viorel Ghimp, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și 11 Vladimir Scurtu cu privire la recunoașterea modului de partajare și transmitere a cotei-părți din patrimoniul Asociației Gospodăriilor Țărănești „Colonița” în proprietatea lui Vasile și Vera Moraru, stabilit în actele de primire-transmitere din 16 martie 2011, recunoașterea dreptului de proprietate al lui Vasile Moraru asupra bunurilor transmise, cu dreptul înregistrării lor în modul prevăzut de legislația Republicii Moldova.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 12