2rh-82/21 — Contestarea procesului-verbal

2rh-82/21 — Contestarea procesului-verbal (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rh-82/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. V. Clima)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Popova, A. Minciuna, I. Muruianu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. V. Doagă, A. Cobăneanu, G. Stratulat, O.

Sternioală, I. Oprea)

ÎNCHEIERE

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire declarată de către Vasile Moraru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Moraru

împotriva Primăriei satului Colonița, municipiul Chișinău, Gheorghe Calancea,

Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Viorel Ghimp,

Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore

Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la recunoașterea modului de partajare și

transmitere a cotei-părți din patrimoniul Asociației Gospodăriilor Țărănești

„Colonița” în proprietatea lui Vasile și Vera Moraru, stabilit în actele de primire-

transmitere din 16 martie 2011, recunoașterea dreptului de proprietate al lui

Vasile Moraru asupra bunurilor transmise, cu dreptul înregistrării lor în modul

prevăzut de legislația Republicii Moldova,

la acțiunea intervenienților principali Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț

împotriva lui Vasile Moraru, Primăria satului Colonița, municipiul Chișinău,

Viorel Ghimp, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene,

Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore

Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la constatarea și declararea nulității

procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători

de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești

,,Colonița" din 07 august 2007, constatarea și declararea nulității procesului-

verbal al ședinței comisiei de partajare a averii din 10 martie 2008, recunoașterea

1

după Ecaterina Umaneț a dreptului de proprietate asupra cotei-părți,

la cererea de chemare în judecată a lui Viorel Ghimp împotriva Primăriei

satului Colonița, municipiul Chișinău, Comisiei de partajare a patrimoniului

Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița", Pavel Ababii, Anatol Ababii,

Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav

Stadnițchi, Alexandra Pîntea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la

declararea nulității procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și

cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a

Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007, constatarea și declararea

nulității procesului-verbal al ședinței comisiei de partajare a averii din 10 martie

2008,

împotriva deciziei din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin care

au fost admise recursurile declarate de Dumitru Umaneț, Ecaterina Umaneț și

Viorel Ghimp, a fost casată decizia din 03 decembrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

cu emiterea unei noi hotărâri,

c o n s t a t ă:

La 19 iulie 2010, reclamantul Vasile Moraru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei satului Colonița și Gheorghe Calancea cu privire la

declararea nulității procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și

cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a

Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007.

În motivarea acțiunii a indicat că, la Adunarea Generală a reprezentanților

și cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a

Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007, prin proces-verbal a fost

formată comisia pentru partajarea averii proprietate comună pe cote părți din

Asociația Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" în componența a 14 membri, dintre

care 10 reprezentanți a 527 cotași cu bunuri în valoare de 12 073 000 lei din

numărul total de 710 persoane, bunurile cărora constituie suma de 17 419 000 lei.

Astfel, potrivit pct. 3 din procesul-verbal menționat supra, la momentul votării

întru formarea comisiei, persoanele desemnate drept reprezentanți ai cotașilor nu

au prezentat careva împuterniciri care ar certifica calitatea de reprezentant,

existând contradicția de la art. 242 alin. (1) Cod civil.

Ulterior, la 27 octombrie 2010, Vasile Moraru a depus cerere de completare

a pretențiilor din acțiune, solicitînd suplimentar repararea prejudiciului moral în

2

sumă de 15 000 lei.

În motivarea cererii suplimentare a invocat că, potrivit procesului-verbal

contestat, cei 10 membri ai comisiei desemnate se pretind a fi reprezentanții a 527

cotași din totalul de 710 persoane, iar primarul Gheorghe Calancea în mod

unilateral reprezintă 183 persoane, însă în pofida neprezentării de către membrii

comisiei a împuternicirilor de reprezentare, obligație ce urma a fi executată într-

un termen de 7 zile, conform pct. 3 din procesul-verbal, comisia a desfășurat o

activitate imensă în sensul împărțirii bunurilor ce constituie obiect al proprietății

comune pe cote-părți a celor 710 cotași, aplicând criterii ilegale și discriminatorii.

Explică reclamantul că, nu a confirmat actele juridice încheiate în numele

lui, conform art. 365 Cod civil, or, împărțirea făcută fără participarea tuturor

coproprietarilor este nulă, iar dreptul de proprietate privată al reclamantului

asupra cotei-părți valorice din ansamblul de bunuri ce fac obiectul proprietății

comune pe cote-părți este confirmat prin Certificatul de proprietate privată nr. 1

din 09 iunie 2009, însă în calitatea sa de proprietar, nu a fost invitat și nu a

participat la lucrările comisiei, nu a manifestat acordul privind adoptarea

deciziilor acesteia.

Relevă reclamantul că, în proces, potrivit încheierii expuse în procesul-

verbal al ședinței de judecată din 27 octombrie 2010, a fost admisă intervenția

accesorie a membrilor comisiei de partajare, desemnată prin procesul-verbal

contestat din 07 august 2007 - Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion

Cheptene, Viorel Ghimp, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi,

Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu.

Ca urmare a cererilor de concretizare formulate de către Vasile Moraru,

prin încheierea protocolară din 08 octombrie 2013, a fost admisă intervenția

principală în proces a lui Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț, conform cererii

din 02 august 2013, dar și cererea de chemare în judecată prin care, Dumitru

Umaneț și Ecaterina Umaneț au formulat pretenții proprii împotriva lui Vasile

Moraru, Primăria satului Colonița, mun. Chișinău, Viorel Ghimp, Pavel Ababii,

Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț,

Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu și prin

care au solicitat anularea procesului-verbal al ședinței comisiei de partajare a

averii din 10 martie 2008 și recunoașterea după Ecaterina Umaneț a dreptului de

proprietate asupra cotei-părți de 50% din bunul imobil (căsuța de lemn),

identificat cu numărul cadastral: XXX, cotei-părți de 0,41% din bunul imobil

(grajd, 512 capete), identificat prin numărul cadastral: XXX, asupra cote-părți de

100% din stația electrică P-42-400, număr de inventar XXX, valoarea estimativă

3

590 lei, asupra cotei-părți de 100% din pompa ATV-6-10-235 (fântână arteziană),

număr de inventar XXX, valoarea estimativă 1352 lei, recunoașterea după

Dumitru Umaneț a dreptului de proprietate asupra cotei-părți de 50% din bunul

imobil (punct de primire a laptelui), identificat cu numărul cadastral: XXX,

asupra cotei-părți de 30% din bunul imobil (porcărie, căsuță, etapa II), identificat

cu numărul cadastral: XXX, asupra cotei-părți de 6,46% din bunul imobil (bloc

administrativ), identificat prin numărul cadastral: XXX, asupra cotei-părți 100%

din pompa AiVI0-63-150 (fântână arteziană), număr de inventar XXX, valoarea

estimativă 1950 lei, asupra cotei-părți de 100% din împrăștietorul de bălegar

(cisternă), număr de inventar XXX, valoarea estimativă 1866 lei, asupra cotei-

părți de 100% din remorca XXX, numărul de inventar XXX, valoarea estimativă

2070 lei și asupra cotei-părți de 100% din remorca auto IPS, numărul de inventar

XXX, valoarea estimativă 300 lei.

De asemenea, ca urmare a cererilor de concretizare formulate de către

Vasile Moraru, prin încheierea protocolară din 08 octombrie 2013, a fost admisă

spre examinare concomitentă cu acțiunea lui Vasile Moraru și cererea

reconvențională formulată de Viorel Ghimp împotriva Primăriei satului Colonița,

mun. Chișinău, Comisiei de partajare a patrimoniului Asociației Gospodăriilor

Țărănești ,,Colonița", Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion

Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea,

Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu, prin care a solicitat declararea nulității

procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători

de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești

,,Colonița" din 07 august 2007, constatarea și declararea nulității procesului-

verbal al ședinței comisiei de partaj a averii din 10 martie 2008.

Prin încheierea din 28 martie 2011 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

s-a confirmat tranzacția de împăcare, cu conținutul reglementat de părți. Procesul

în cauza civilă la cererea lui Vasile Moraru împotriva Primăriei satului Colonița,

mun. Chișinău și Gheorghe Calancea, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan

Baranov, Ion Cheptene, Viorel Ghimp, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav

Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la

declararea nulității procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și

cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a

Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007 a fost încetat.

Prin încheierea din 27 iunie 2011 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

a fost admisă cererea lui Vasile Moraru și emisă o încheiere suplimentară cu

indicare bunurilor enunțate.

4

Prin încheierea din 09 septembrie 2011 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, au fost corectate omisiunile admise în actele judecătorești.

Încheierile din 28 martie 2011 și din 27 iunie 2011 ale Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana au devenit definitive și irevocabile, iar Vasile Moraru

le-a executat, intabulând în registre drepturile patrimoniale asupra bunurilor

adjudecate, devenind proprietarul lor.

Ulterior, la 20 mai 2014, Vasile Moraru a formulat o cerere suplimentară,

prin care a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra obiectelor

indicate în tranzacția de împăcare încheiată între acesta și Primăria satului

Colonița, mun. Chișinău la data de 28 martie 2011. Actul judecătoresc privind

recunoașterea dreptului de proprietate asupra obiectelor indicate în tranzacția de

împăcare să servească temei pentru înregistrarea drepturilor de proprietate la

OCT Chișinău.

La 11 august 2014, Dumitru și Ecaterina Umaneț au formulat cerințe

suplimentare, prin care au solicitat constatarea și declararea nulității procesului-

verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de

avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din

07 august 2007, constatarea și declararea nulității procesului-verbal al ședinței

comisiei de partajare a averii din 10 martie 2008.

La 27 noiembrie 2014, Vasile Moraru a depus cererea de modificare a

cerințelor, prin care a solicitat admiterea cererii și substituirea solicitărilor

anterioare, recunoașterea modului de partajare și transmitere a cotei-părți din

patrimoniul Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" în proprietatea lui

Vasile și Vera Moraru, stabilit în actele de primire-transmitere din 16 martie 2011

(asupra cotei-părți de 50% din bunul imobil (căsuța de lemn), identificat cu

numărul cadastral: XXX; cotei-părți de 0,41% din bunul imobil (grajd, 512

capete), identificat prin numărul cadastral: XXX; cotei-părți de 50% din bunul

imobil (punct de primire a laptelui), identificat cu numărul cadastral: XXX;

asupra cotei-părți de 30% din bunul imobil (porcărie, căsuță, etapa II), identificat

cu numărul cadastral: XXX; asupra cotei-părți de 6,46%) din bunul imobil (bloc

administrativ), identificat prin numărul cadastral: XXX; asupra cotei-părți de

100% din stația electrică P- 42-400, număr de inventar XXX, valoarea estimativă

590 lei; asupra cotei-părți de 100% din pompa ĂȚV 6-10-235 (fântână arteziană),

număr de inventar XXX, valoarea estimativă 1352 lei; asupra cotei-părți de 100%

din împrăștietorul de bălegar (cisternă), număr de inventar XXX, valoarea

estimativă 1866 lei, și recunoașterea dreptului de proprietate al lui Vasile Moraru

asupra bunurilor transmise, cu dreptul înregistrării lor în modul prevăzut de

5

legislația Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Moraru.

S-a recunoscut dreptul de proprietate al lui Vasile Moraru asupra bunurilor

cotă-parte din patrimoniul Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița"

partajate și transmise în proprietate conform actelor de primire-transmitere din 16

martie 2011, și anume: asupra cotei-părți de 50% din bunul imobil (căsuța de

lemn), identificat cu numărul cadastral: XXX; cotei-părți de 0,41 % din bunul

imobil (grajd, 512 capete), identificat prin numărul cadastral: XXX; cotei-părți

de 50% din bunul imobil (punct de primire a laptelui), identificat cu numărul

cadastral: XXX; asupra cotei-părți de 30% din bunul imobil (porcărie, căsuță,

etapa II), identificat cu numărul cadastral: XXX; asupra cotei-părți de 6,46% din

bunul imobil (bloc administrativ), identificat prin numărul cadastral: XXX;

asupra cotei-părți de 100 % din stația electrică P-42-400, număr de inventar XXX,

valoarea estimativă 590 lei; asupra cotei-părți de 100% din pompa ATV-6-10-

235 (fântână arteziană), număr de inventar XXX, valoarea estimativă 1352 lei;

asupra cotei-părți de 100% din împrăștietorul de bălegar (cisternă), număr de

inventar XXX, valoarea estimativă 1866 lei. Prezenta hotărâre servește drept

temei asupra înregistrării drepturilor patrimoniale ale titularilor în Registrele

corespunzătoare, ținute de autoritățile de specialitate.

Acțiunea intervenienților principali Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț

împotriva lui Vasile Moraru, Primăria satului Colonița, mun. Chișinău, Viorel

Ghimp, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril

Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și

Vladimir Scurtu cu privire la constatarea și declararea nulității procesului-verbal

al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor deținători de cotă de avere din

patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august

2007, constatarea și declararea nulității procesului-verbal al ședinței comisiei de

partajare a averii din 10 martie 2008, recunoașterea după Ecaterina Umaneț a

dreptului de proprietate asupra cotei-părți, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Cererea de chemare în judecată a lui Viorel Ghimp împotriva Primăriei

satului Colonița, mun. Chișinău, Comisiei de partajare a patrimoniului Asociației

Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița", Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan

Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi,

Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir Scurtu cu privire la declararea

nulității procesului-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și cotașilor

deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a Gospodăriilor

6

Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007, constatarea și declararea nulității

procesului-verbal al ședinței comisiei de partajare a averii din 10 martie 2008, s-

a respins ca fiind neîntemeiată.

Considerând ilegală hotărârea primei instanțe, la 27 iulie 2015 și 18

noiembrie 2015, Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț au atacat-o cu apel,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 29 iunie 2015 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă

acțiunea lor și respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Vasile Moraru.

Tot la 27 iulie 2015 și 18 noiembrie 2015, Viorel Ghimp, a contestat cu

apel hotărârea primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din

29 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și emiterea unei noi hotărâri

prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Vasile Moraru

și să fie admisă acțiunea acestuia.

Prin decizia din 03 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, apelurile

depuse de către Dumitru Umaneț, Ecaterina Umaneț și Viorel Ghimp au fost

respinse, iar hotărârea din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

a fost menținută.

Prin decizia din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de Dumitru Umaneț, Ecaterina Umaneț și Viorel Ghimp, a

fost casată decizia din 03 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Vasile Moraru

împotriva Primăriei satului Colonița, mun. Chișinău, Gheorghe Calancea, Pavel

Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Viorel Ghimp, Chiril

Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și

Vladimir Scurtu cu privire la recunoașterea modului de partajare și transmitere a

cotei-părți din patrimoniul Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" în

proprietatea lui Vasile și Vera Moraru, stabilit în actele de primire-transmitere

din 16 martie 2011, recunoașterea dreptului de proprietate al lui Vasile Moraru

asupra bunurilor transmise, cu dreptul înregistrării lor în modul prevăzut de

legislația Republicii Moldova. S-a admis integral cererea de chemare în judecată

a lui Viorel Ghimp împotriva Primăriei satului Colonița, mun. Chișinău, Comisiei

de partajare a patrimoniului Asociației Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița", Pavel

Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril Umaneț, Efim

Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și Vladimir

Scurtu și parțial acțiunea intervenienților principali Dumitru Umaneț și Ecaterina

Umaneț împotriva lui Vasile Moraru, Primăria satului Colonița, mun. Chișinău,

7

Viorel Ghimp, Pavel Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Chiril

Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și

Vladimir Scurtu.

S-a declarat nul procesul-verbal al Adunării Generale a reprezentanților și

cotașilor deținători de cotă de avere din patrimoniul fostei Asociații a

Gospodăriilor Țărănești ,,Colonița" din 07 august 2007 și procesul-verbal al

ședinței comisiei de partajare a averii din 10 martie 2008. În rest, acțiunea lui

Dumitru Umaneț și Ecaterina Umaneț privind recunoașterea dreptului de

proprietate asupra cotei-părți din bunurile proprietate comună, s-a respins ca fiind

neîntemeiată (f.d. 152-164, vol. III).

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de recurs, la 02 iunie 2021, Vasile

Moraru a depus cerere de revizuire prin care a solicitat, admiterea acesteia,

casarea deciziei din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, cu menținerea în

vigoare a hotărârilor instanțelor judecătorești ierarhic inferioare.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, nu este de acord cu decizia

instanței de recurs din 08 iunie 2016, deoarece instanța de recurs a încălcat și a

aplicat eronat normele de drept material și procedural, iar concluziile acesteia

sunt contradictorii, invocând drept temei al declarării revizuirii prevederile art.

449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Prin referința depusă la 04 august 2021, Viorel Ghimp a solicitat

respingerea cererii de revizuire depusă de Vasile Moraru ca fiind inadmisibilă.

Inițial, Colegiul punctează că, în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de

procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții

Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire

consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea

lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

depusă de către Vasile Moraru, neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca

inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

8

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează

de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că, circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu

au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că

nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

9

pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu

o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or, aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul

de posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide

că revizuentul, nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire,

altfel spus, Vasile Moraru, nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării

anterioare a cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al cererii de

revizuire, sau că a întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în procesul

examinării cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că, revizuentul nu a prezentat înscrisuri noi

care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce

cele invocate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de

judecată ori de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce

la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care

sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele

invocate de către Vasile Moraru, se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de

către Curtea Supremă de Justiție prin decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu

atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale de

revizuire.

10

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu vs. Romania, Roșca vs. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca vs.

Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că, cererea de revizuire

nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vasile

Moraru împotriva deciziei din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Moraru împotriva

Primăriei satului Colonița, municipiul Chișinău, Gheorghe Calancea, Pavel

Ababii, Anatol Ababii, Ștefan Baranov, Ion Cheptene, Viorel Ghimp, Chiril

Umaneț, Efim Umaneț, Veaceslav Stadnițchi, Alexandra Pântea, Grigore Iurcu și

11

Vladimir Scurtu cu privire la recunoașterea modului de partajare și transmitere a

cotei-părți din patrimoniul Asociației Gospodăriilor Țărănești „Colonița” în

proprietatea lui Vasile și Vera Moraru, stabilit în actele de primire-transmitere

din 16 martie 2011, recunoașterea dreptului de proprietate al lui Vasile Moraru

asupra bunurilor transmise, cu dreptul înregistrării lor în modul prevăzut de

legislația Republicii Moldova.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

12