2ra-1117/21 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr.2ra-1117/21

Prima instanță - Judecătoria Edineț, sediul Central ( jud. : I. Dragulean)

Instanța de Apel - Curtea de Apel Bălți (jud. : S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu )

Î N C H E I E R E

01 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Cazac Serghei, reprezentat de

avocatul Odobescu Ghenadie,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cazac Serghei

împotriva lui Albin Alexandru privind repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2021 prin care s-a respins

apelul declarat de Cazac Serghei, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul

Central din 09 februarie 2021,

c o n s t a t ă :

La 21 septembrie 2020, Cazac Serghei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Albin Alexandr cu privire recuperarea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul indică că, la 10 august

2020, aproximativ pe la ora 15:46, în ograda sa din sat. Tabani r-ul Briceni, Albin

Alexandr l-a lovit cu pumnul în față, iar lovitura respectivă i-a provocat traumă cranio-

cerebrală închisă.

La 23 august 2020, Albin Alexandr a fost atras la răspundere contravențională în

temeiul art. 78 alin. (2) Cod contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de

30 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 1500 lei.

Potrivit raportului de constatare medico-legală din 11 august 2020, în urma

investigațiilor, vizualizarea actelor medicale, precum și în baza circumstanțelor

cunoscute, s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă cu comoție cerebrală, edem

posttraumatic: echimotic periorbital pe stânga, hemoragie difuză în segmentul medial al

sclerei ochiului stâng, care au fost produse prin acțiune traumatică cu un obiect

contondent dur, fapt ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza

acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală ușoară.

Astfel, Albin Alexandr prin acțiunile sale ilegale i-a cauzat un prejudiciu moral în

sumă de 30000 lei, fiindu-i provocate stări de frică/teamă pentru viața și sănătatea sa,

având în vedere faptul că, este nevoit să apeleze instituțiile medicale pentru a-și

1

reabilita sănătatea și la structurile judiciare întru redobândirea drepturilor ce i-au fost

încălcate, situație ce a creat disconfort emoțional, precum și stări de stres din cauza

amintirilor neplăcute.

Dat fiind faptul că dauna morală reprezintă rezultatul de natură patrimonială al

unei fapte ilicite prin care se aduce o vătămare valorilor și drepturilor extrapatrimoniale

legate de personalitatea umană, iar la baza soluționării unei astfel de acțiuni în repararea

prejudiciului, se acordă despăgubiri care trebuie să cuprindă pierderea suferită, precum

și cheltuielile pe care le-a făcut pentru limitarea sau evitarea prejudiciului în măsura în

care a făcut-o.

Prin acțiunile ilegale ale pârâtului, i s-au adus atingere la dreptul extrapatrimonial

manifestat prin stări psihologice și anume, prin dezechilibru emoțional, social și alte

atribute ce definesc statutul moral.

Reclamantul a solicitat încasarea de la Alexandr Albin în beneficiul său a sumei de

30000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor legate de asistența juridică în

mărime de 3000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Central din 09 februarie 2021 s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Cazac Serghei.

S-a încasat de la Albin Alexandru în beneficiul lui Cazac Serghei suma de 4000 lei

cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică. În rest pretențiile lui Cazac Serghei au fost respinse ca neîntemeiate.

S-a încasat de la Albin Alexandru în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

100 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat de că, între Alexandr Albin și Serghei

Cazac la 10 august 2020 a avut loc un conflict, în rezultatul căruia Alexandr Albin a

agresat fizic pe Serghei Cazac, cauzându-i conform raportului de constatare medico-

legală nr. 202019P0523 din 11 august 2020 leziunii corporale ușoare, sub formă de

trauma cranio-cerebrală închisă cu comoție cerebrală, edem posttraumatic: echimotic

periorbital pe stânga, hemoragie difuză în segmentul medial al sclerei ochiului stâng,

acestea fiind produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, care în mod

inevitabil i-a cauzat dureri fizice.

Situația respectivă a fost constatată printr-o decizie irevocabilă a agentului

constatator, respectiv fiindu-i aplicabilă autoritatea lucrului judecat.

Alexandr Albin a acționat în mod ilicit i-a cauzat lui Cazac Serghei un prejudiciu

moral prin acțiunile lui, și astfel pasibil de răspunderea de daune prevăzute de art. 2036

și 2037 Cod civil (este o faptă cu caracter ilicit, este cauzat un prejudiciu altei persoane

și între fapta ilicită săvârșită și prejudiciu respectiv este un raport direct de cauzalitate).

La stabilirea prejudiciului moral, instanța a ținut cont de principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral prevăzute și de prevederile art. 41 al

CEDO.

Instanța de judecată a considerat că suma de 30000 lei, solicitată de către Serghei

Cazac cu titlu de prejudiciu moral, este excesivă și disproporțională principiilor

compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral.

Ținând cont de faptul că, Alexandr Albin a fost recunoscut vinovat în acțiunile sale

ilegale și a fost pedepsit contravențional, fiindu-i stabilită în acest sens o sancțiune

contravențională sub formă de amendă, instanța de judecată a conchis că, Alexandr

Albin urmează achite un prejudiciul moral în mărime de 4000 lei în beneficiul lui

2

Serghei Cazac.

Nefiind de acord cu hotărârea judecătoriei Edineț, sediul Central din 09 februarie

2021, avocatul Odobescu Ghenadie acționând în interesele lui Cazac Serghei a declarat

apel, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii în partea ce ține de

încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică și în această parte să

fie emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea civilă să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2021 a fost respins apelul declarat

de Cazac Serghei, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Central din 09

februarie 2021.

La 06 mai 2021, Cazac Serghei, reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie, a

declarat recurs împotriva solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de

Apel Bălți din 27 aprilie 2021 și hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 09

februarie 2021 și emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea civilă să fie admisă

integral.

În motivare a indicat că, nu este de acord cu soluția instanței de apel.

Examinând cauza instanța de apel nu a constatat caracterul ilicit al acțiunilor lui

Albin Alexandru, si a dat o apreciere incorectă situației de fapt.

Acțiunile lui Albin Alexandru sunt prejudiciabile săvârșite cu vinovăție și se

încadrează în prevederile art. 45, 1998 alin.(1) și 2037 Cod civil.

Recurentul consideră că instanța de apel la apreciere prejudiciului moral nu a ținut

cont de criteriul echității.

Valoarea prejudiciul moral urmează a fi majorat, deoarece instanțele inferioare nu

au determinat cuantumul prejudiciului în raport cu probele și circumstanțele cauzei.

Instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a

examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii în raport cu legea

materială aplicabilă speței.

Ca temei de drept recurentul a invocat art. 432, alin.(2) lit. a) și c) din Codul de

procedură civilă care statuează că, se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că

Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 27 aprilie 2021.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit dovezii de la fila dosarului 183, recurentul a recepționat decizia motivată

la 11 iunie 2021, respectiv, cererea de recurs declarată la 11 iunie 2021 se încadrează în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

La 17 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii

3

scrisorii, fiind recepționate potrivit avizului de recepție (f.d. 136).

Până la data examinării recursului intimatul referință nu a depus.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

4

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Cazac Serghei,

reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Cazac Serghei, reprezentat de avocatul

Odobescu Ghenadie.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5