2ra-1677/21 — încasarea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-1677/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. C. Prisacari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. St. Procopciuc, N. Chircu, E.Grumeza)

ÎNCHEIERE

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandra Zabolotnaia,

reprezentată de avocatul Vasile Istratii,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Cucimei

împotriva Alexandrei Zabolotnaia cu privire la repararea prejudiciului material și

moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 17 august 2020, Valentina Cucimei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Alexandrei Zabolotnaia, solicitând încasarea prejudiciului moral în

mărime de 8000 de lei, a prejudiciului material în mărime de 500 de lei și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la data de 03 iunie 2020, pârâta

care îi este vecină, a lovit-o cu o cârja din lemn în regiunea mânii stângi, fără niciun

motiv. În aceiași zi s-a adresat la poliție și a fost îndreptată la medicul legist. La data

de 13 iunie 2020 a fost întocmit raportul de constatare prin care s-a stabilit XXXXX.

Totodată, a menționat că, după acest incident a urmat tratament timp de 35 zile,

confirmat prin certificatul medical, în care este indicată perioada tratamentului ca

fiind 05 iunie 2020-10 iulie 2020 inclusiv.

Reclamanta a afirmat că, în rezultatul adresării la poliție cu cerere, în privința

pârâtei a fost pornit un proces contravențional. Vina pârâtei a fost dovedită pe deplin.

Prin vătămarea integrității corporale i-a fost cauzat prejudiciu material și moral,

motivând că a suferit psihic și fizic, a avut dureri fizice în mână ca urmare a

loviturilor primite de la pârâtă și i-a fost prescris tratament medical, care l-a urmat.

35 de zile a fost în imposibilitate de a munci, deoarece mâna i-a fost pusă în ghips.

La fel, a suferit atât personal, cât și familia ei din această cauză. Este în imposibilitate

de a îndoi brațul de la cot și lucrează doar cu o mână.

Prin hotărârea din 27 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Cucimei și s-a

încasat de la Alexandra Zabolotnaia în beneficiul Valentinei Cucimei prejudiciul

moral cauzat prin contravenție în mărime de 4000 de lei și cheltuielile de judecată

suportate sub forma cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1500 de lei; s-au

respins ca fiind neîntemeiate pretențiile Valentinei Cucimei înaintate împotriva

1

Alexandrei Zabolotnaia cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de

500 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 4000 de lei; s-a scutit Alexandra

Zabolotnaia de plata taxei de stat în beneficiul statului în mărime de 100 de lei.

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat

de Alexandra Zabolotnaia, reprezentată de avocatul Vasile Istratii și s-a menținut

hotărârea din 27 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că, obiectul litigiului în

cauză îl constituie încasarea prejudiciului material și moral, cauzat prin delict,

corespunzător, instanța, la examinarea și soluționarea cauzei, va aplica prevederile

legale ce reglementează răspunderea civilă delictuală la data apariției răspunderii

civile delictuale, adică la data de 03 iunie 2020. Astfel, instanța de fond corect a

aplicat prevederile Codului Civil modernizat, în vigoare de la 01.03.2019.

Instanța de apel a apreciat că, instanța de judecată a conchis că, pentru

antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să

existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de care se

determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este consecința

directă a faptei ilicite.

În cadrul judecării pricinii, s-a constatat că, potrivit procesului-verbal cu

privire la contravenție din data de 22 iunie 2020, ora 16:00, pârâta Zabolotnaia

Alexandra a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzută de art.

78 alin. (2) Cod contravențional pentru faptul că la data de 03 iunie 2020, orele

10:30, în urma unui conflict cu vecina sa cet. Cucimei Valentina, i-a aplicat ultimei

lovituri cu o cârjă din lemn în regiunea mânii stângi, cauzându-i vătămare

intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă

durată a sănătății.

Pentru faptele comise, Zabolotnaia Alexandra a fost sancționată

contravențional în baza art. 78 alin. (2) Cod Contravențional sub formă de amendă

în mărime de 30 unități convenționale (în sumă de 1500 lei), care a fost achitată de

către apelanta Zabolotnaia Alexandra.

În cadrul procesului contravențional cet. Cucimei Valentina a fost recunoscută

drept victimă pe cauza contravențională (f.d. 12).

Instanța de apel a reținut că, răspunderea pentru prejudiciul moral are un

caracter compensator, care urmează să se determine de către instanța judecătorească,

reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei, ținîndu-se cont de persoana

reclamantului și de măsura în care această compensație poate să-i aducă satisfacție.

La caz, instanța de apel a relevat că, reclamantul/apelant a solicitat recuperarea

prejudiciului moral cauzat pe care l-a estimat în mărime de 8000 de lei, sumă

solicitată spre încasare din contul pârâtului/apelant.

Prin prisma celor enunțate și ținând cont de criteriul echității, care presupune

că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile,

adică trebuie stabilite în așa fel, încât să asigure efectiv o compensare suficientă și

nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat, fiind menținut echilibrul între

daunele efectiv pricinuite de persoana vinovată și suma acordată, instanța de apel a

reținut corectă soluția instanței de fond de admitere parțială a acțiunii în această

latură.

Totodată s-a remarcat că, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța

a reieșit din apreciere justă și pertinentă a complexului material probator, a dat o

2

evaluare adecvată daunei morale compensatoare, având în vedere, în principal,

criteriile referitoare la consecințele suferite pe plan psihic, gravitatea și caracterul

acestora, sentimentul de afectare morală a persoanei.

Toate aceste criterii aplicate concret și adecvat în speță, justifică evaluarea

făcută de instanță cu determinarea mărimii prejudiciului moral de 4000 de lei, suma

fiind adecvată situației create, alegațiile apelantei Zabolotnaia Alexandra, prin

intermediul avocatului Istrati Vasile, rămânând a fi lipsite de suport justificativ și

care nu denotă netemeinicia soluției instanței de fond.

Cu referire la cerința de încasare a prejudiciului material în sumă de 500 de lei,

instanța de fond, corect a respins cerința data, menționând că, Cucimei Valentina,

nu a adus careva probe prin care s-ar confirma faptul că a suportat cheltuieli de

transport pentru deplasarea la spital în legătură cu traumele primite urmare a

acțiunilor ilegale ale pârâtei Zabolotnaia Alexandra din data de 03 iunie 2020. Mai

mult, nici în ședința de judecată partea reclamantă nu a probat acest capăt de cerință,

de altfel, nici nu a specificat concret și expres pentru ce se solicită încasarea sumei

de 500 lei cu titlu de prejudiciu material, și care ar fi legătura de cauzalitate dintre

acțiunile ilegale ale pârâtei din ziua de 03 iunie 2020 cu suma de 500 de lei pretinsă

a fi suportată de reclamantă/apelantă.

Prin urmare, cu referire la argumentele expuse de apelantă, instanța de apel nu

a considerat drept relevante și întemeiate argumentele invocate în cererea de apel,

or, expunerea adusă nu indică asupra necesității încasării unei sume mai mici decât

cea dispusă de instanța de fond, argumentele fiind aduse doar cu scopul exprimării

dezacordului cu hotărârea pronunțată, fiind lipsite de consistență și argumentare

concludentă, ce ar răsturna soluția adoptată de instanța de fond.

La 22 septembrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.97), Alexandra

Zabolotnaia, reprezentată de avocatul Vasile Istratii, a depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

pronunțarea unei hotărâri de încasarea a prejudiciului moral cauzat prin contravenție

în mărime de 500 de lei.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de apel a interpretat în mod

eronat normele de drept material și procesual.

Recurenta a considerat eronată și contrară circumstanțelor cauzei concluzia

instanței de apel precum că prima instanță la stabilirea prejudiciului moral instanța

a reieșit din aprecierea justă și pertinentă a materialului probator, a dat o evaluare

adecvată daunei morale compensatoare, având în vedere criteriile referitoare la

consecințele pe plan psihic, gravitatea și caracterul acestora, sentimental de afectare

morală a persoanei. La fel, a opinat că suma încasată cu titlu de prejudiciu moral este

prea mare.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatei conform scrisorii

de însoțire datate cu 05 octombrie 2021 (f.d.105) și a fost recepționată la 07

octombrie 2021, conform avizului de recepție (f.d.107).

La data de 13 octombrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.109), Valentina

Cucimei a depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția respingerii

recursului ca fiind nefondat.

3

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 25 mai 2021, iar cererea de recurs a

fost depusă la 22 septembrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.97).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei instanței de apel către

participanții la proces la 20 iulie 2021, conform scrisorii de însoțire (f.d.87) și a

recepționată de către recurentă la 23 iulie 2021 și de către avocatul Vasile Istratii, la

data de 26 iulie 2021, conform avizelor de recepție (f.d.89, 91). Astfel, recursul este

declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandra Zabolotnaia,

reprezentată de avocatul Vasile Istratii, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandra Zabolotnaia,

reprezentată de avocatul Vasile Istratii, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

4

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Alexandra Zabolotnaia, reprezentată de

avocatul Vasile Istratii.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandra Zabolotnaia,

reprezentată de avocatul Vasile Istratii, împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții

de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5