2ra-333/23 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-333/2023 2-21121309-01-2ra-27022022 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni (L. Danilișin) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) Î N C H E I E R E 02 august 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Aliona Miron Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dornean Leonid și de avocatul Țurcanu Igor, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dornean Leonid împotriva lui Gagiu Oleg privind încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 13 august 2021 Dornean Leonid a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gagiu Oleg cu privire la recuperarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii Dornean Leonid a invocat că, la data de 13 aprilie 2021 a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Edineț pe faptul că Gagiu Oleg, locuitorul satului Trinca, raionul Edineț, la data de 09 aprilie 2021, ora 20.10 l-a numit cu cuvinte necenzurate și a bătut cu picioarele în poarta de la domiciliul sau.

Prin ordonanța din 20 aprilie 2021, a fost recunoscut ca victimă, fiind audiat pe cazul contravențional. A relatat că, la data de 26 aprilie 2021 Gagiu Oleg a fost recunoscut în calitate de bănuit pe cauza contravențională, fiind întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție pentru faptul, că la data de 09 aprilie 2021, ora 20.10 l-a numit cu cuvinte necenzurate și a bătut cu piciorul în poarta reclamantului. Acțiunile acestuia fiind calificate ca huliganism nu prea grav și aplicată sancțiune sub formă de amendă în mărime de 6 unități convenționale. A indicat reclamantul că, prin scrisoarea din 26 aprilie 2021 IP Edineț l-a informat că plângerea sa a fost examinată și că Gagiu Oleg a fost atras la răspundere contravențională în temeiul art. 354 din Codul contravențional și sancționat cu amendă.

1 A menționat reclamantul că, în urma faptei ilicite săvârșite de către pârât a suferit un prejudiciu moral, fiindu-i lezată onoarea și demnitatea. A solicit reclamantul încasarea de la Gagiu Oleg a sumei de 5 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată, inclusiv și a cheltuielilor de asistență juridică. La 06 decembrie 2021, Dornean Leonid a depus o cerere de concretizare a cerințelor, făcând referire la cheltuielile suplimentare pe care le-a cheltuit până la ziua depunerii prezentei cerere de concretizare în mărime de 3 611,80 de lei, cheltuieli de transport, de asistență juridică, de pregătirea actelor și încasarea prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei. Prin hotărârea din 22 decembrie 2021 a judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Dornean Leonid.

S-a încasat din contul lui Gagiu Oleg, în beneficiul lui Dornean Leonid, prejudiciul moral cauzat prin contravenție în sumă de 1 000 de lei. S-a încasat de la Gagiu Oleg în beneficiul lui Dornean Leonid cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2 000 de lei și cheltuieli de transport suportate de Dornean Leonid în sumă de 258 de lei. S-a încasat de la Gagiu Oleg în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 250 de lei. La data de 19 ianuarie 2022, Dornean Leonid a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, iar la data de 04 mai 2022 a depus cerere apel motivată, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă integral cu încasarea de la pârât a cheltuielilor de judecată, inclusiv pentru asistență juridică.

Prin decizia din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de apel depusă de Dornean Leonid și a fost menținută hotărârea din 22 decembrie 2021 a judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, prima instanță corect a concluzionat că prin această acțiune Dornean Leonid a avut de suferit moral și prejudiciul mortal încasat în privința acestuia în sumă de 1 000 de lei fiind corect și întemeiat. În cadrul ședinței de judecată a fost dovedită fapta ilegală săvârșită de către Gagiu Oleg în coraport cu Dornean Leonid, or, Gagiu Oleg a acționat cu vinovăție față de Dornean Leonid numindu-l cu cuvinte necenzurate și lovind cu piciorul în poarta lui Dornean Leonid.

Astfel, s-a stabilit că Gagiu Oleg a acționat în mod ilicit cauzând prin acțiunile sale un prejudiciu moral lui Dornean Leonid, afectîndu-l emoțional și psihic. A menționat Curtea de Apel Bălți că, cu referire la cheltuielile pentru asistența juridică acordată în sumă de 3 150 de lei, instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a încasa de la Gagiu Oleg în beneficiul lui Dornean Leonid cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2 000 de lei. Or, cauza dată nu este de o complexitate ridicată, nu au fost reținute noutăți și dificultăți a problemelor soluționate și există o jurisprudență bine stabilită în privința chestiunilor disputate, astfel, ținând cont de experiența avocatului, natura și durata relației dintre avocat și client, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2 000 de lei încasate de la pârât sunt realmente necesare, reale și rezonabile, care se încadrează în practica CEDO.

A relatat instanța de apel că, concomitent cu admiterea parțială a acțiunii 2 reclamantului, instanța de fond corect a dispus încasarea de la Gagiu Oleg, în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 250 de lei, de plata căreia reclamantul a fost scutit la depunerea cererii de chemare în judecată. Referitor la solicitarea reclamantului de încasare a cheltuielilor de judecare a cauzei cu titlul de cheltuieli de transport în legătură cu prezentarea la organele de drept, instanța de fond întemeiat a încasat din contul lui Gagiu Oleg în beneficiul lui Dornean Leonid suma în mărime de 258 de lei, conform tichetelor prezentate. Astfel, suma totală cu titlul de cheltuieli de transport justificată prin probe concludente a constituit 258 de lei, în rest pretenția corect a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 10 februarie 2023, Dornean Leonid și avocatul Țurcanu Igor, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 06 octombrie 2022 prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului au invocat că, instanța de apel urma să motiveze de ce a considerat că suma de 3 150 de lei, nu este reală. Or, conform bonului de plată, care este de evidență strictă contabilă și reprezintă venit al avocatului și din care este achitat impozitul de venit, nu poate fi pusă la îndoială suma de 3 150 de lei, achitată cu titlu de onorariu pentru serviciile avocatului. Consideră că acțiunile avocatului care au fost descrise în cererea de apel urmau a fi apreciate și că suma de 3 150 de lei este în corespundere cu onorariile obișnuite ale avocaților.

A mai indicat recurentul că dreptul exclusiv de a constata mărimea prejudiciului moral este al instanței de judecată. Astfel, în situația în care Dornean Leonid a apreciat prejudiciul moral în sumă de 5 000 de lei, iar instanța a considerat că este suficient doar 1 000 de lei, nu poate fi aplicat principiul proporționalității în legătură cu pretențiile admise. Instanțele inferioare urmau să aprecieze cheltuielile sub aspectul stabilirii în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Consideră că, instanța de apel și instanța de fond, arbitrar și nemotivat au refuzat în încasarea tuturor cheltuielilor de asistenta juridică, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Astfel, fiind încălcate și aplicate eronat normele dreptului material. La 27 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților copia cererii de recurs depusă de Dornean Leonid și avocatul Țurcanu Igor, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 128). Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 06 octombrie 2022, decizia motivată a fost expediată participanților la proces la data de 09 decembrie 2022 (f.d.116) și recepționată de către recurent la data de 15 decembrie 2022 (f.d.117).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Astfel, instanța de recurs constată că Dornean Leonid, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 10 februarie 2023, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege. 3 În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). 4 Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Dornean Leonid și de avocatul Țurcanu Igor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Dornean Leonid și de avocatul Țurcanu Igor.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Aliona Miron Ion Malanciuc 5