2ra-333/23 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-333/2023

2-21121309-01-2ra-27022022

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni (L. Danilișin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

02 august 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dornean Leonid și de

avocatul Țurcanu Igor,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dornean

Leonid împotriva lui Gagiu Oleg privind încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 13 august 2021 Dornean Leonid a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gagiu Oleg cu privire la recuperarea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Dornean Leonid a invocat că, la data de 13 aprilie 2021 a

depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Edineț pe faptul că Gagiu Oleg,

locuitorul satului Trinca, raionul Edineț, la data de 09 aprilie 2021, ora 20.10 l-a

numit cu cuvinte necenzurate și a bătut cu picioarele în poarta de la domiciliul sau.

Prin ordonanța din 20 aprilie 2021, a fost recunoscut ca victimă, fiind audiat pe

cazul contravențional.

A relatat că, la data de 26 aprilie 2021 Gagiu Oleg a fost recunoscut în calitate

de bănuit pe cauza contravențională, fiind întocmit procesul-verbal cu privire la

contravenție pentru faptul, că la data de 09 aprilie 2021, ora 20.10 l-a numit cu

cuvinte necenzurate și a bătut cu piciorul în poarta reclamantului. Acțiunile acestuia

fiind calificate ca huliganism nu prea grav și aplicată sancțiune sub formă de

amendă în mărime de 6 unități convenționale.

A indicat reclamantul că, prin scrisoarea din 26 aprilie 2021 IP Edineț l-a

informat că plângerea sa a fost examinată și că Gagiu Oleg a fost atras la răspundere

contravențională în temeiul art. 354 din Codul contravențional și sancționat cu

amendă.

1

A menționat reclamantul că, în urma faptei ilicite săvârșite de către pârât a

suferit un prejudiciu moral, fiindu-i lezată onoarea și demnitatea.

A solicit reclamantul încasarea de la Gagiu Oleg a sumei de 5 000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată, inclusiv și a cheltuielilor de

asistență juridică.

La 06 decembrie 2021, Dornean Leonid a depus o cerere de concretizare a

cerințelor, făcând referire la cheltuielile suplimentare pe care le-a cheltuit până la

ziua depunerii prezentei cerere de concretizare în mărime de 3 611,80 de lei,

cheltuieli de transport, de asistență juridică, de pregătirea actelor și încasarea

prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2021 a judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni,

a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Dornean Leonid.

S-a încasat din contul lui Gagiu Oleg, în beneficiul lui Dornean Leonid,

prejudiciul moral cauzat prin contravenție în sumă de 1 000 de lei.

S-a încasat de la Gagiu Oleg în beneficiul lui Dornean Leonid cheltuieli de

asistență juridică în sumă de 2 000 de lei și cheltuieli de transport suportate de

Dornean Leonid în sumă de 258 de lei.

S-a încasat de la Gagiu Oleg în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 250

de lei.

La data de 19 ianuarie 2022, Dornean Leonid a declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii instanței de fond, iar la data de 04 mai 2022 a depus cerere apel

motivată, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă

integral cu încasarea de la pârât a cheltuielilor de judecată, inclusiv pentru asistență

juridică.

Prin decizia din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Dornean Leonid și a fost menținută hotărârea din 22

decembrie 2021 a judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, prima instanță corect a

concluzionat că prin această acțiune Dornean Leonid a avut de suferit moral și

prejudiciul mortal încasat în privința acestuia în sumă de 1 000 de lei fiind corect și

întemeiat. În cadrul ședinței de judecată a fost dovedită fapta ilegală săvârșită de

către Gagiu Oleg în coraport cu Dornean Leonid, or, Gagiu Oleg a acționat cu

vinovăție față de Dornean Leonid numindu-l cu cuvinte necenzurate și lovind cu

piciorul în poarta lui Dornean Leonid. Astfel, s-a stabilit că Gagiu Oleg a acționat în

mod ilicit cauzând prin acțiunile sale un prejudiciu moral lui Dornean Leonid,

afectîndu-l emoțional și psihic.

A menționat Curtea de Apel Bălți că, cu referire la cheltuielile pentru asistența

juridică acordată în sumă de 3 150 de lei, instanța de fond corect a ajuns la concluzia

de a încasa de la Gagiu Oleg în beneficiul lui Dornean Leonid cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 2 000 de lei. Or, cauza dată nu este de o complexitate

ridicată, nu au fost reținute noutăți și dificultăți a problemelor soluționate și există o

jurisprudență bine stabilită în privința chestiunilor disputate, astfel, ținând cont de

experiența avocatului, natura și durata relației dintre avocat și client, cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 2 000 de lei încasate de la pârât sunt realmente

necesare, reale și rezonabile, care se încadrează în practica CEDO.

A relatat instanța de apel că, concomitent cu admiterea parțială a acțiunii

2

reclamantului, instanța de fond corect a dispus încasarea de la Gagiu Oleg, în

beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 250 de lei, de plata căreia reclamantul a

fost scutit la depunerea cererii de chemare în judecată.

Referitor la solicitarea reclamantului de încasare a cheltuielilor de judecare a

cauzei cu titlul de cheltuieli de transport în legătură cu prezentarea la organele de

drept, instanța de fond întemeiat a încasat din contul lui Gagiu Oleg în beneficiul lui

Dornean Leonid suma în mărime de 258 de lei, conform tichetelor prezentate.

Astfel, suma totală cu titlul de cheltuieli de transport justificată prin probe

concludente a constituit 258 de lei, în rest pretenția corect a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

La 10 februarie 2023, Dornean Leonid și avocatul Țurcanu Igor, au declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel din 06 octombrie 2022 prin care au

solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat că, instanța de apel urma să motiveze de ce

a considerat că suma de 3 150 de lei, nu este reală. Or, conform bonului de plată,

care este de evidență strictă contabilă și reprezintă venit al avocatului și din care este

achitat impozitul de venit, nu poate fi pusă la îndoială suma de 3 150 de lei, achitată

cu titlu de onorariu pentru serviciile avocatului. Consideră că acțiunile avocatului

care au fost descrise în cererea de apel urmau a fi apreciate și că suma de 3 150 de

lei este în corespundere cu onorariile obișnuite ale avocaților.

A mai indicat recurentul că dreptul exclusiv de a constata mărimea

prejudiciului moral este al instanței de judecată. Astfel, în situația în care Dornean

Leonid a apreciat prejudiciul moral în sumă de 5 000 de lei, iar instanța a considerat

că este suficient doar 1 000 de lei, nu poate fi aplicat principiul proporționalității în

legătură cu pretențiile admise. Instanțele inferioare urmau să aprecieze cheltuielile

sub aspectul stabilirii în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Consideră că, instanța de apel și instanța de fond, arbitrar și nemotivat au

refuzat în încasarea tuturor cheltuielilor de asistenta juridică, a prejudiciului moral și

a cheltuielilor de judecată. Astfel, fiind încălcate și aplicate eronat normele dreptului

material.

La 27 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților copia cererii de recurs depusă de Dornean Leonid și avocatul Țurcanu

Igor, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 128).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 06

octombrie 2022, decizia motivată a fost expediată participanților la proces la data de

09 decembrie 2022 (f.d.116) și recepționată de către recurent la data de 15

decembrie 2022 (f.d.117).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Dornean Leonid, s-a conformat

prevederilor legale, declarând recurs la 10 februarie 2023, împotriva deciziei

instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

3

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

4

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Dornean

Leonid și de avocatul Țurcanu Igor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Dornean Leonid și de

avocatul Țurcanu Igor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

5