3ra-723/21 — anularea actului administrativ

3ra-723/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-723/21

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul central (jud: D. Racoviță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

D E C I Z I E

11 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Întreprinderea Mixtă „ORANGE MOLDOVA”

Societate pe Acțiuni,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „ORANGE MOLDOVA” Societate pe

Acțiuni împotriva Primăriei comunei Zagarancea, raionul Ungheni, terț Consiliul

local al comunei Zagarancea, raionul Ungheni cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Primăria comunei Zagarancea, raionul Ungheni, casată

integral hotărârea Judecătoriei Ungheni, sediul central din 24 noiembrie 2020 și

emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La 18 iunie 2020, Întreprinderea Mixtă „ORANGE MOLDOVA” Societate pe

Acțiuni (în continuare Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A.) a depus cerere de

chemare în judecată în contencios administrativ împotriva Primăriei comunei

Zagarancea, raionul Ungheni, prin care a solicitat anularea dispoziției Primăriei

comunei Zagarancea nr. 01 din 09 ianuarie 2020 „Cu privire la anularea certificatului

de urbanism pentru proiectare și retragerea autorizației de construire” și anularea

dispoziției Primăriei comunei Zagarancea nr. 37 din 21 mai 2020 „Cu privire la

examinarea cererii prealabile nr. 9968 din 04 mai 2020 a Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A. pentru anularea actului administrativ individual”.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la data de 01 aprilie 2018, între

Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. și Cononov Tatiana, a fost încheiat contractul de

arendă nr. xxxxx, conform căruia în folosința Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. a

fost transmis terenul cu suprafața de 5 m2, situat în intravilanul xxxxx, pentru

instalarea pilonului de beton armat și montarea pe acesta a echipamentelor rețelei

mobile de comunicații electronice „Orange”. Terenul respectiv aparține Tatianei

Cononov cu titlu de proprietate privată.

1

Reclamanta a menționat că, la data de 07 noiembrie 2019, Primăria comunei

Zagarancea a emis certificatul de urbanism nr.15 pentru elaborarea documentației de

proiect în vederea montării pilonului de beton armat de model CK-22 și amplasarea

echipamentului de telefonie mobilă GSM pe terenul respectiv.

Ulterior, la data de 22 noiembrie 2019, Primăria comunei Zagarancea a emis

autorizația de construire nr. 09, privind executarea lucrărilor de montare pe terenul

nominalizat, a pilonului din beton armat CK-22 și amplasarea echipamentului de

telefonie mobilă GSM pe acesta, termenul de valabilitate fiind de 6 luni.

Reclamanta a relatat că, în temeiul actelor permisive sus-menționate,

Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. a început lucrările de construcție a pilonului din

beton armat CK-22 și amplasarea echipamentului de telefonie mobilă GSM pe acesta.

Lucrările au fost executate estimativ la 90 %, fiind finalizate operațiunile de instalare

a infrastructurii sitului de pilon, cabinetului suport pentru echipamente, suporturilor

pentru antene și conexiunea la rețeaua electrică.

La data de 16 decembrie 2019, prin adresarea nr. 107, primarul comunei

Zagarancea, a solicitat Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. stoparea lucrărilor de

construcție a turnului, motivând că este necesar de a verifica asigurarea nivelului

potrivit de protejare a sănătății publice.

Prin scrisoarea nr. TD 004 din 13 ianuarie 2020, Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A., a dat răspuns la adresarea primarului comunei Zagarancea,

explicând că exercitarea lucrărilor de construcție a turnului, precum și instalarea

stației mobile de comunicații electronice, nu prezintă pericol pentru sănătatea publică

și situația ecologică din localitate. În susținerea concluziei expuse, Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A., a transmis Primăriei comunei Zagarancea, raionul Ungheni

avizul nr. 141 din 28 octombrie 2019, eliberat de Centrul de Sănătate Publică

Ungheni, avizul nr. 10/3405/AST din 28 octombrie 2019, eliberat de Agenția pentru

Supraveghere Tehnică și avizul nr. 01-12/472 din 04 noiembrie 2019, eliberat de

Agenția de Mediu.

Reclamanta a remarcat că, la data de 09 ianuarie 2020, Primăria comunei

Zagarancea a emis dispoziția nr. 01 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism

pentru proiectare și retragerea autorizației de construire”, prin care s-a dispus

anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 15 din 07 noiembrie 2019;

retragerea autorizației de construire nr. 09 din 22 noiembrie 2019 pentru montarea

pilonului din beton armat de model CK-22 și amplasarea echipamentului de telefonie

mobilă GSM pe acesta în xxxxx; stoparea necondiționată a lucrărilor de montare a

pilonului de beton armat de model CK-22 și de amplasare a echipamentului de

telefonie mobilă GSM pe acesta în xxxxx.

Prin urmare, la data de 09 ianuarie 2020, Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A.

a stopat lucrările de instalare în xxxxx a pilonului de beton armat și montarea pe

acesta a echipamentelor rețelei mobile de comunicații electronice „Orange”.

Reclamanta a subliniat că, dispoziția nr. 01 din 09 ianuarie 2020 „Cu privire la

anularea certificatului de urbanism pentru proiectare și retragerea autorizației de

construire” a fost adusă la cunoștința publicului la 14 ianuarie 2020, însă nu conține

informații cu privire la exercitarea căilor de atac și termenul de contestare.

La data de 04 mai 2020, Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. s-a adresat la

Primăria comunei Zagarancea cu cererea prealabilă nr. 9968, prin care a solicitat

anularea dispoziției nr. 01 din 09 ianuarie 2020 „Cu privire la anularea certificatului

2

de urbanism pentru proiectare și retragerea autorizației de construire” și suspendarea

executării dispoziției contestate până la finalizarea procedurii prealabile.

În rezultat, la 25 mai 2020, în adresa Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. a

parvenit răspunsul Primăriei comunei Zagarancea nr. 95 din 22 mai 2020 și dispoziția

Primăriei comunei Zagarancea nr. 37 din 21 mai 2020 „Cu privire la examinarea

cererii prealabile nr. 9968 din 04 mai 2020”, prin care cererea prealabilă înaintată de

Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. a fost respinsă.

Reclamanta a susținut că, dispoziția contestată este una contrară prevederilor

legii, deoarece motivele invocate de către Primăria comunei Zagarancea, raionul

Ungheni privind retragerea certificatului de urbanism și autorizației de construire,

pornesc de la un raționament fals și interpretare eronată a legislației.

Totodată, reclamanta a considerat că dispoziția contestată aduce atingere

drepturilor și garanțiilor Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A., limitează reclamantul

în exercitarea obligațiilor asumate față de clienții săi din xxxxx și anume, asigurarea

acestora cu servicii calitative de telefonie mobilă și acces la internet mobil.

Reclamanta a evidențiat că, urmare a emiterii dispoziției contestate,

Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. a fost pusă în imposibilitatea de a finaliza

construcția turnului de telecomunicații în intravilanul xxxxx care urma să asigure atât

locuitorii xxxxx, cât și locuitorii altor localități cu servicii de comunicații electronice

de calitate. Stoparea lucrărilor a afectat Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. prin

faptul că a suportat anumite cheltuieli pentru lucrările deja efectuate, pierderi

exprimate în clienții afectați prin calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor prestate,

ratarea veniturilor care au putut fi generate de clienții afectați și de potențialii clienți

noi. Totodată, ar putea suporta și pierderi de imagine, care ar genera pierderi și mai

mari pentru Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A.

Reclamanta a menționat că, Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, nu prevede expres cazurile când certificatul de

urbanism poate fi anulat și când autorizația de construire poate fi retrasă.

Reclamanta a considerat că, Primăria comunei Zagarancea, raionul Ungheni a

emis ilegal dispoziția contestată, dispunând retragerea actelor permisive fără a se

adresa în instanța de judecată, constatând greșit circumstanțele de fapt care s-ar

încadra în temeiurile de anulare prevăzute de legislație. În special, este greșită și

nefondată motivarea dispoziției contestate invocată de Primăria comunei Zagarancea,

raionul Ungheni în răspunsul la cererea prealabilă, conform căreia certificatul de

urbanism se anulează, deoarece avizarea INCP „Urbanproiect” pe schema de

amplasare a terenului a fost eliberată la 23 decembrie 2019, pe cînd certificatul de

urbanism a fost emis la 07 noiembrie 2019.

Reclamanta a remarcat că, potrivit art. 4 alin. (2) - (4) din Legea nr. 163 din

09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, în vigoare la

data emiterii certificatului de urbanism, toată responsabilitatea pentru obținerea

avizelor, inclusiv din partea INCP „Urbanproiect” revenea emitentului certificatului

de urbanism, la caz Primăriei comunei Zagarancea, raionul Ungheni.

În acest sens, reclamanta a considerat că neîndeplinirea obligațiunilor legale

ale autorității publice locale sau reținerea în emiterea unor asemenea avize, nu poate

servi drept temei pentru revocarea certificatului de urbanism, deoarece prezentarea

schemelor pentru avizare și eliberarea avizelor în termen, sunt în afara

responsabilităților Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A.

3

Reclamanta a opinat că obținerea aprobării cu întârziere din partea

INCP „Urbanproiect”, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 11 alin. (1) din

Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de

întreprinzător, și anume că drept temei pentru efectuarea acțiunilor prevăzute de lege

în vederea retragerii actului permisiv fără adresare în instanța de judecată, constituie

depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorității emitente.

Totodată, reclamanta a explicat că avizul INCP „Urbanproiect” pe schema de

amplasare a terenului, nu prezintă un document ce trebuie prezentat autorității

emitente, deoarece obținerea acestui document intră în obligațiunea Primăriei

comunei Zagarancea, raionul Ungheni. Totodată, avizul INCP „Urbanproiect” nu

conține date neautentice, întrucât corespunde întocmai voinței acestei instituții.

Reclamanta a afirmat că este ilegală motivarea dispoziției contestate, prin

prisma art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, în vigoare la momentul emiterii certificatului de

urbanism, care prevede în calitate de condiție imperativă pentru emiterea

certificatului de urbanism de proiectare - prezentarea acordului autentificat al

coproprietarilor de imobil ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul

executării lucrărilor de construcție, în calitate de anexă la cererea de emitere a

certificatului de urbanism.

Reclamanta a menționat că persoanele indicate de Primăria comunei

Zagarancea, raionul Ungheni în răspunsul la cererea prealabilă, în calitate de vecini

ai lotului unde au fost pornite lucrările de construcție, nu sunt coproprietarii terenului

pe care este amplasat obiectul construcției.

Potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, la acel moment, terenul situat

în xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 5 m2, aparține cu titlu de

proprietate, în exclusivitate Tatianei Cononov, care la 01 aprilie 2018, a încheiat cu

Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. contractul de locațiune nr. xxxxx.

Reclamanta a reținut că, Primăria comunei Zagarancea, raionul Ungheni

nejustificat invocă drept motiv pentru anularea certificatului de urbanism, lipsa

acordurilor din partea proprietarilor loturilor de pământ din vecinătate. Acordul

acestora nu este obligatoriu pentru eliberarea certificatului de urbanism și nu este

inclus în lista actelor obligatorii conform Legii indicate mai sus.

Reclamanta a afirmat că, având în vedere caracterul neutru al echipamentului

stației de telefonie mobilă, pentru spațiul ambiant și sănătatea publică, construcția

turnului reprezintă o influență admisibilă pentru proprietarii loturilor de pământ din

vecinătate. Construcția turnului nu afectează interesele Primăriei comunei

Zagarancea, ca proprietar al terenurilor.

Totodată, reclamanta a considerat că Primăria comunei Zagarancea, în calitate

de gestionar al terenurilor publice ce aparțin unității administrativ-teritoriale, este

împotriva îmbunătățirii condițiilor de acces ale populației din xxxxx, la serviciile

calitative de telefonie mobilă și acces la internet mobil.

Reclamanta a subliniat că, emiterea dispoziției contestate nu poate fi justificată

prin „refuz public față de continuarea lucrărilor de montare a antenei”, exprimat prin

decizia Consiliului local al comunei Zagarancea nr. 9/1 din 18 decembrie 2019,

deoarece acest document conține doar o recomandare adresată Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A. privind revizuirea contractului de locațiune, pentru ca să se

găsească modalitatea de a strămuta turnul în afara localității.

4

Reclamanta a remarcat că, dispoziția contestată a fost adoptată peste 9 zile de

lucru, după emiterea deciziei Consiliului local al comunei Zagarancea nr. 9/1 din

18 decembrie 2019, fără ca să ofere Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. posibilitatea

de a lua atitudine asupra recomandării.

De asemenea, reclamanta a relevat că decizia Consiliului local al comunei

Zagarancea nr. 9/1 din 18 decembrie 2019, nu conține referințe la existența abaterilor

în procesul de eliberare a certificatului de urbanism și a autorizației de construire, iar

retragerea actelor permisive s-a realizat în afara legii. Prin urmare, acțiunile Primăriei

comunei Zagarancea, raionul Ungheni privind retragerea documentelor permisive de

construire, nu pot fi justificate prin prisma art. 11 alin.(2) din Legea nr. 160 din 22

iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, care

stabilește că, actul permisiv se retrage și în alte cazuri prevăzute expres de legea care

reglementează genul de activitate respectiv.

Reclamanta a subliniat că, potrivit jurisprudenței naționale, principiul

autonomiei locale, nu presupune toată independența și competența exclusivă a

autorităților publice din unitățile administrativ-teritoriale, acestea fiind obligate să se

supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul țării.

În final, reclamanta a concluzionat că Primăria comunei Zagarancea, raionul

Ungheni nu poate justifica existența unei autonomii de decizie, în afara cadrului legal

a cărui respectare este obligatorie. Autonomia locală trebuie să se încadreze în

limitele determinate de lege, fiind exclusă astfel, posibilitatea derogării de la

prevederile legale și a interpretării eronate ale prerogativelor unităților administrativ-

teritoriale.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul central s-

a admis acțiunea reclamantului Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. și s-a anulat

dispoziția Primăriei comunei Zagarancea, raionul Ungheni nr. 01 din

09 ianuarie 2020 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

și retragerea autorizației de construire” și dispoziția Primăriei comunei Zagarancea,

raionul Ungheni nr. 37 din 21 mai 2020 „Cu privire la examinarea cererii prealabile

nr. 9968 din 04 mai 2020 a Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. pentru anularea

actului administrativ individual” (f.d.152-159, Vol. I).

Hotărârea motivată din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul

central a fost notificată Primăriei comunei Zagarancea, raionul Ungheni la data de

16 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin dovada de primire a hotărârii, anexată la

actele cauzei (f.d.160, Vol. I).

La data de 23 decembrie 2020, Primăria comunei Zagarancea, raionul Ungheni

a depus apel împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul

central, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca fiind neîntemeiată

(f.d. 163-169, Vol. I).

Astfel, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul

Primăriei comunei Zagarancea, raionul Ungheni împotriva hotărârii din

24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul central.

Prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Primăria comunei Zagarancea, raionul Ungheni, împotriva hotărârii din 24

noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul central, s-a casat integral hotărârea

din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul central și s-a emis o nouă

decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată

5

de Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. împotriva Primăriei comunei Zagarancea,

raionul Ungheni, terț Consiliul local al comunei Zagarancea, raionul Ungheni cu

privire la anularea actului administrativ (f.d.219-238, Vol. I).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că la

16 decembrie 2019, un grup de locuitori ai satului Semeni, comuna Zagarancea,

raionul Ungheni au înregistrat la Primăria comunei Zagarancea un demers către

primarul comunei Zagarancea și Consiliului local al comunei Zagarancea, prin care

au solicitat să ia atitudine și să apere interesele locuitorilor pentru asigurarea unui

mediu sănătos, fără radiații pentru viitorul copiilor (f.d. 82-93, Vol.I).

Instanța de apel a constatat că, la examinarea chestiunii privind montarea

pilonului din beton armat de model CK-22 și amplasarea echipamentului de telefonie

GSM de către Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. în xxxxx, nu s-au efectuat

consultări publice cu locuitorii acestei localități, or potrivit normelor legale Î.M.

„ORANGE MOLDOVA” S.A. avea obligația de a efectua aceste consultări.

Instanța de apel a reținut că, prin avizul nr.01-12/472 din

04 noiembrie 2019, eliberat de Agenția de Mediu (f.d.10, Vol.I), s-a prescris

obligatoriu informarea de către autoritățile administrației publice locale și inițiatorul

activității planificate, a populației care locuiește în perimetrul obiectivului respectiv

despre activitățile de planificare și asigurare a procesului participativ la luarea

deciziei în etapele de proiectare și amplasare a obiectivului, fapt care a fost omis atât

de Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A., cât și de Primăria comunei Zagarancea.

Instanța de apel a constatat că atât Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. cât și

instanța de fond neîntemeiat au reținut că, avizul INCP “Urbanproiect” la emiterea

certificatului de urbanism nu era necesar, or, art.4 din Legea nr.163 din 09 iulie 2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție (în vigoare la data emiterii

actului), prevede expres necesitatea unui aviz din partea acestei instituții, fapt ce

rezultă și din avizul eliberat de Agenția pentru Supravegherea Tehnică

nr.10/3405/AST din 28 octombrie 2019 (f.d.71, Vol.I).

Totodată, instanța de apel a reținut că instanța de fond eronat a stabilit că,

Primăria comunei Zagarancea neîntemeiat a dispus retragerea autorizației de

construire nr.09 din 22 noiembrie 2019, or, potrivit art.146 alin.(1) lit. c) din Codul

administrativ, un act administrativ individual legal favorabil poate fi revocat în tot

sau în parte cu efect pentru viitor, chiar și după ce a devenit incontestabil, numai

atunci când în baza faptelor survenite ulterior, autoritatea publică ar avea dreptul să

nu emită actul și fără revocarea lui s-ar periclita interesul public.

Instanța de apel a subliniat că, în cazul în care s-ar fi desfășurat consultări

publice cu locuitorii xxxxx, și s-ar fi stabilit că prin amplasarea echipamentului de

telefonie GSM de către Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. s-ar periclita interesul

public, atunci nici autoritatea publică nu elibera autorizația de construire nr.09 din

22 noiembrie 2019.

De asemenea, instanța de apel a reținut că instanța de fond eronat a ajuns la

concluzia privind anularea dispoziției Primăriei comunei Zagarancea nr. 01 din

09 ianuarie 2020 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

și retragerea autorizației de construire”, întrucât cu certitudine s-a stabilit faptul că,

dispoziția Primăriei comunei Zagarancea nr. 01 din 09 ianuarie 2020 „Cu privire la

anularea certificatului de urbanism pentru proiectare și retragerea autorizației de

construire” a fost emisă în conformitate cu normele legale, din care motiv

6

argumentele invocate de Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A., reținute și de instanța

de fond sunt neîntemeiate.

Referitor la pretențiile Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. privind anularea

dispoziției Primăriei comunei Zagarancea nr. 37 din 21 mai 2020 „cu privire la

examinarea cererii prealabile nr. 9968 din 04 mai 2020 a Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A. pentru anularea actului administrativ individual”, instanța de apel

a relatat că aceasta este o cerință subsecventă, cerinței privind anularea dispoziția

Primăriei comunei Zagarancea nr. 01 din 09 ianuarie 2020 „Cu privire la anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare și retragerea autorizației de construire”,

prin urmare, având în vedere că a fost respinsă cerința de bază, instanța de apel a

constatat netemeinicia și a pretenției privind anularea dispoziției Primăriei comunei

Zagarancea nr. 37 din 21 mai 2020 „Cu privire la examinarea cererii prealabile

nr.9968 din 04 mai 2020 a Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. pentru anularea

actului administrativ individual”.

La 26 aprilie 2021 Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. a depus recurs, iar la

23 iunie 2021 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse

de Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A.

Recurenta a precizat că recursul a fost depus în termen, deoarece cu decizia

motivată a instanței de apel a luat cunoștință la 24 mai 2021.

În motivarea recursului, recurenta a indicat motivele de drept și de fapt

invocate în cererea de chemare în judecată și în referința la cererea de apel anexate la

dosar, suplimentar invocând că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală,

prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și

procedural.

Mai mult, recurenta a menționat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, fiind apreciate

eronat probele prezentate.

De altfel, în opinia recurentei instanța de apel a preluat în exclusivitate poziția

intimatei Primăriei comunei Zagarancea, plasând neîntemeiat Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A. pe o poziție dezavantajoasă, prin faptul, că nu a oferit un răspuns

motivat, cert și explicit la argumentele aduse, privind legalitatea acțiunilor sale.

Recurenta a invocat că, în calitate de emitent a actelor permisive – certificatului

de urbanism pentru proiectare și autorizației de construire, Primăria comunei

Zagarancea, raionul Ungheni nu poate invoca propriile omisiuni, drept motiv pentru

retragerea actelor permisive.

Recurenta a remarcat că actele normative în vigoare nu prevăd obligația

solicitantului (beneficiarului) de a prezenta emitentului probe privind consultarea

populației, așa cum sugerează instanța de apel. Prin urmare, recurenta a considerat că

invocarea lipsei unor asemenea consultări, nu poate servi drept temei pentru

retragerea actelor permisive.

Recurenta a menționat că, antrenarea publicului în luarea deciziei privind

emiterea actelor permisive nu este o condiție legală obligatorie și, la caz, urma a fi

pusă în seama emitentului adică, Primăriei comunei Zagarancea, raionul Ungheni,

dar nu a solicitantului – Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A.

De asemenea, recurenta a remarcat că antrenarea publicului în procesul de

elaborare și adoptare a deciziilor de mediu este benevolă, iar în cazul examinării

7

documentației de proiect a obiectelor și activităților, prevăzute în anexa la Legea

nr.851 din 29 mai 1996 privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra

mediului înconjurător, este obligatorie. Construcția obiectelor de infrastructură fizică

a rețelelor comunicații electronice, cum ar fi pilonii, antene, turnuri, alte instalații fixe

de comunicații electronice, nu este menționată în lista prevăzută de Legea nr. 86 din

29 mai 2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Recurenta a accentuat că, în ceea ce privește prescripțiile obligatorii, expuse în

avizul de acordare a terenului pentru amplasarea și proiectarea a obiectului

nr.01-12/472 din 04 noiembrie 2019, eliberat de Agenția de Mediu, emitentul și-a

depășit în mod vădit atribuțiile, impunând obligația privind antrenarea publicului în

elaborarea și adoptarea deciziilor de mediu, prevăzută de Regulamentul privind

antrenarea publicului în elaborarea și adoptarea deciziilor de mediu, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 72 din 25 ianuarie 2000, în situația în care această măsură

nu este obligatorie.

Recurenta a precizat că, nici Primăria comunei Zagarancea, raionul Ungheni și

nici instanța de apel nu au indicat care sunt faptele survenite ulterior, în baza cărora

Primăria comunei Zagarancea, raionul Ungheni ar avea dreptul să nu emită actele

permisive în cauză, precum și care este interesul public care s-ar periclita fără

revocarea acestor acte. Or, Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. a îndeplinit toate

condițiile și a onorat toate obligațiile, care se încadrează în lista expresă de cerințe și

condiții stabilite de lege în privința actelor permisive în cauză, iar Primăria comunei

Zagarancea, raionul Ungheni nu a avut nici un temei legal de a refuza cererea de

eliberare a acestor acte.

Recurenta a afirmat că, revocarea arbitrară a actelor permisive în cauză, nu

poate fi justificată prin punerea în aplicare a principiului de autonomie locală, stabilit

la art. 109 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, așa cum sugerează instanța

de apel.

Recurenta consideră că, decizia adoptată de instanța de apel afectează

semnificativ stabilitatea investițiilor efectuate de Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A.

în infrastructura fizică de telecomunicații pe teritoriul Republicii Moldova și creează

un precedent periculos. În lipsa unei cerințe obligatorii în acest sens, majoritatea

turnurilor de telecomunicații au fost construite fără consultarea prealabilă cu

locuitorii localității.

Recurenta a concluzionat că în consecință, menținerea în vigoare a deciziei

contestate, ar crea premise pentru revocarea majorității actelor permisive de

construcții, eliberate anterior Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. pentru obiectele de

infrastructură a rețelei comunicații electronice mobile, cu demontarea ulterioară a

acestora.

La 16 iunie 2021 și 25 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa Primăriei comunei Zagarancea și Consiliului local al comunei Zagarancea,

copia recursului depus de Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. împotriva deciziei din

20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d. 37, 39, 54-55, Vol.II).

Deși, la 24 iunie 2021 și 02 iulie 2021, Primăria comunei Zagarancea și

Consiliul local al comunei Zagarancea au recepționat copia recursului, intimații nu

și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, în care să-și

expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Î.M. „ORANGE MOLDOVA”

S.A. (f.d.56-59, Vol.II).

8

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 20 aprilie 2021, fiind

notificată recurentei Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. la 24 mai 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate nr.DS8001659545AS, anexat

la actele cauzei (f.d.34, Vol. II).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recurenta s-a conformat dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ

și a depus în termen recursul la 26 aprilie 2021 și motivarea recursului la 23 iunie

2021 (f.d.1-2, 40-47, Vol.II).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Î.M. „ORANGE MOLDOVA”

S.A. a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 21

iulie 2021 a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a

fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinînd recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Potrivit art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Din actele cauzei rezultă că, la 01 aprilie 2018, între Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A., în calitate de locatar și Cononov Tatiana, în calitate de locator, a

fost încheiat contractul de arendă nr. xxxxx (f.d.13-15, Vol.I).

9

În conformitate cu pct. 1.1. din contractul respectiv, locatorul s-a obligat să

transmită locatarului în folosință și posesiune temporară un teren cu suprafața de

5 m2 din terenul situat în xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx.

Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, la 23 februarie 2009, bunul

imobil cu numărul cadastral xxxxx a fost înregistrat cu drept de proprietate, în baza

contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață nr.xxxxx din 23 februarie

2009, pe numele Tatianei Cononov, născută la xxxxx, domiciliată în xxxxx, fiind

unicul proprietar (f.d.17, Vol.I).

La 24 octombrie 2019, Primăria comunei Zagarancea a adresat demersuri către

Agenția de Mediu, Centrul de Sănătate Publică Ungheni și Agenția pentru

Supraveghere Tehnică, prin care a solicitat eliberarea avizelor, la etapa de eliberare a

certificatului de urbanism pentru proiectare, pentru montarea pilonului din beton

armat de model CK-22 și amplasarea echipamentului de telefonie mobilă GSM, pe

terenul situat în xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx (f.d. 59-61, Vol.I).

În baza demersurilor respective, Centrul de Sănătate Publică Ungheni și

Agenția pentru Supraveghere Tehnică au eliberat avizele solicitate la

28 octombrie 2019, iar Agenția de Mediu a emis avizul la 04 noiembrie 2019

(f.d. 69-75, Vol.I).

Prin avizele eliberate, toate aceste instituții s-au expus pozitiv referitor la

montarea pilonului din beton armat de model CK-22 și amplasarea echipamentului

de telefonie mobilă GSM, pe terenul situat în xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx.

Agenția de Mediu, prin avizul său din data de 04 noiembrie 2019, printre altele,

a reținut în calitate de prescripții obligatorii, informarea de către administrația publică

locală și inițiatorul activității planificate, a populației care locuiește în perimetrul

obiectivului respectiv, despre activitățile planificate și asigurarea procesului

participativ la luarea deciziei în etapele de proiectare și amplasare a obiectivului

(f.d.70, Vol.I).

Agenția pentru Supraveghere Tehnică, în avizul emis, a indicat că urmează a

fi solicitat avizul de la INCP „Urbanproiect” (f.d.71, Vol.I).

La 07 noiembrie 2019, Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. s-a adresat către

Primăria comunei Zagarancea cu cerere privind eliberarea certificatului de urbanism

pentru proiectare (f.d. 58, Vol.I).

La 07 noiembrie 2019, Primăria comunei Zagarancea a eliberat

Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. certificatul de urbanism pentru proiectare nr.15,

potrivit căruia s-a certificat elaborarea documentației de proiect pentru montarea

pilonului din beton armat de model CK-22 și amplasarea echipamentului de telefonie

mobilă GSM, pe terenul situat în xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx (f.d. 18, 67-68,

Vol.I). Certificatul nominalizat supra a fost semnat de primarul comunei Zagarancea,

secretarul Consiliului local al comunei Zagarancea și arhitectul-șef al raionului

Ungheni.

La 15 noiembrie 2019, Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. s-a adresat către

Primăria comunei Zagarancea cu cerere privind eliberarea autorizației de construire

(f.d. 78, Vol.I).

La 22 noiembrie 2019, Primăria comunei Zagarancea a eliberat autorizația de

construire nr. 19, potrivit căreia a fost autorizată executarea lucrărilor de montare a

pilonului din beton armat de model CK-22 și amplasarea echipamentului de telefonie

mobilă GSM în xxxxx, conform documentației de proiect nr. 307, elaborată de S.R.L.

„Fortitudo”, cu sediul în mun. Chișinău, com. Stăuceni, str. Constructorilor, 5 (f.d.

10

19, 79-80, Vol.I). Autorizația menționată, la fel, a fost semnată de primarul comunei

Zagarancea, secretarul Consiliului local al comunei Zagarancea și arhitectul-șef al

raionului Ungheni.

La 16 decembrie 2019, un grup de locuitori ai xxxxx, au înregistrat la Primăria

comunei Zagarancea un demers către primarul comunei Zagarancea și Consiliul local

al comunei Zagarancea, prin care au solicitat să ia atitudine și să apere interesele

locuitorilor pentru asigurarea unui mediu sănătos, fără radiații pentru viitorul copiilor

(f.d. 82-93, Vol.I).

Tot, la aceeași dată, primarul comunei Zagarancea a emis dispoziția nr. 96 din

12 decembrie 2019 „Cu privire la convocarea Consiliului local al comunei

Zagarancea” (f.d. 94, Vol.I).

La 16 decembrie 2019, Primăria comunei Zagarancea a intervenit către

Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. cu solicitarea nr. 107, prin care a adus la

cunoștința reclamantului că, la 16 decembrie 2019, s-a desfășurat adunarea generală

a locuitorilor din xxxxx, cu privire la lucrările de amplasare și instalare a pilonului de

beton armat de model CK-22 și amplasarea echipamentului de telefonie mobilă GSM

pe teritoriul satului Semeni și a solicitat stoparea lucrărilor respective (f.d. 81, Vol.I).

La 18 decembrie 2019, Consiliul local al comunei Zagarancea a emis decizia

nr. 9/1 „Cu privire la examinarea demersului cetățenilor satului Semeni și luarea

atitudinii față de amplasarea echipamentului de telefonie GSM în satul Semeni de

către Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A., prin care s-a luat act de demersul

locuitorilor satului Semeni, cu privire la luarea atitudinii față de

amplasarea echipamentului de telefonie GSM în xxxxx și s-a recomandat

operatorului de telefonie mobilă Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. de a ține cont

de poziția civică a locuitorilor satului Semeni, de a revizui contractul de locațiune

asupra terenului și de a găsi modalitatea privind strămutarea echipamentului de

telefonie GSM, în afara localității în termeni restrânși (f.d. 95, Vol.I).

Ulterior, la 09 ianuarie 2020, primarul comunei Zagarancea a emis dispoziția

nr. 01 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare și retragerea

autorizației de construire”, prin care s-a dispus, în special, anularea certificatului de

urbanism pentru proiectare nr. 15 din 07 noiembrie 2019 și retragerea autorizației de

construire nr. 09 din 22 noiembrie 2019 pentru montarea pilonului din beton armat

de model CK-22 și amplasarea echipamentului de telefonie mobilă GSM în xxxxx

(f.d. 12, 97, Vol.I).

La 04 mai 2020, Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. s-a adresat către Primăria

comunei Zagarancea cu cererea prealabilă nr. 9968, prin care a solicitat anularea

dispoziției nr. 01 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

și retragerea autorizației de construire” și suspendarea executării dispoziției

contestate până la finalizarea procedurii prealabile (f.d.101-104, Vol.I).

Prin dispoziția Primăriei comunei Zagarancea nr. 37 din 21 mai 2020 „Cu

privire la examinarea cererii prealabile nr. 9968 din 04 mai 2020”, s-a respins cererea

prealabilă înaintată de Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A (f.d. 105, Vol.I).

La 18 iunie 2020, Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. a înaintat prezenta

cerere de chemare în judecată în contencios administrativ împotriva Primăriei

comunei Zagarancea, raionul Ungheni, prin care a solicitat anularea dispoziției

Primăriei comunei Zagarancea nr. 01 din 09 ianuarie 2020 „Cu privire la anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare și retragerea autorizației de construire” și

anularea dispoziției Primăriei comunei Zagarancea nr. 37 din 21 mai 2020 „Cu privire

11

la examinarea cererii prealabile nr. 9968 din 04 mai 2020 a Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A. pentru anularea actului administrativ individual”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a admis acțiunea și

a anulat dispoziția Primăriei comunei Zagarancea, raionul Ungheni nr. 01 din

09 ianuarie 2020 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

și retragerea autorizației de construire” și dispoziția Primăriei comunei Zagarancea,

raionul Ungheni nr. 37 din 21 mai 2020 „Cu privire la examinarea cererii prealabile

nr. 9968 din 04 mai 2020 a Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. pentru anularea

actului administrativ individual” (f.d.152-159, Vol. I).

Examinând prezenta cauză în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin

decizia din 20 aprilie 2021 a admis apelul depus de Primăria comunei Zagarancea,

raionul Ungheni, împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni,

sediul central, a casat integral hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Ungheni, sediul central și a emis o nouă decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată înaintată de Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. către

Primăria comunei Zagarancea, raionul Ungheni, terț Consiliul local al comunei

Zagarancea, raionul Ungheni cu privire la anularea unui act administrativ (f.d.219-

238, Vol. I).

Instanța de recurs, analizând actele cauzei, în raport cu normele juridice ce

guvernează raportul juridic litigios conchide că concluziile instanței de apel expuse

în decizia contestată sunt corecte, circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei fiind constatate și elucidate pe deplin.

În susținerea concluziei enunțate, precum și referitor la pretențiile

Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. privind anularea dispoziției Primăriei comunei

Zagarancea nr. 01 din 09 ianuarie 2020 „Cu privire la anularea certificatului de

urbanism pentru proiectare și retragerea autorizației de construire” și anularea

dispoziției Primăriei comunei Zagarancea nr. 37 din 21 mai 2020 „Cu privire la

examinarea cererii prealabile nr. 9968 din 04 mai 2020 a Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A. pentru anularea actului administrativ individual”, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

relevă următoarele.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de

a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele

administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor

lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale

persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

În corespundere cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

12

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Iar, conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare).

În conformitate cu prevederile art. 109 alin. (1) din Constituția Republicii

Moldova, administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe

principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilității

autorităților administrației publice locale și ale consultării cetățenilor în problemele

locale de interes deosebit.

Potrivit prevederilor art. 112 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova,

consiliile locale și primarii activează, în condițiile legii, ca autorități administrativ

autonome și rezolvă treburile publice din sate și orașe.

Conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, în problemele de interes local care preocupă o parte din

populația unității administrativ-teritoriale pot fi organizate, cu această parte, diverse

forme de consultări, audieri publice și convorbiri, în condițiile legii.

Reieșind din prevederile art. 26 alin. (1) și alin. (5) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, primarul este autoritatea

reprezentativă a populației unității administrativ-teritoriale și executivă a consiliului

local. El participă la ședințele consiliului local și are dreptul să se pronunțe asupra

tuturor proiectelor și problemelor supuse dezbaterilor, fără drept de vot. Viceprimarii

exercită atribuțiile stabilite de primar și poartă răspundere în conformitate cu

legislația în vigoare.

Prevederile art. 32 alin. (1) și alin. (11) din aceeași Lege statuează că, în

exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții cu caracter normativ și

individual. Proiectele de dispoziții ale primarului în problemele de interes local care

pot avea impact economic, de mediu, social (asupra modului de viață și drepturilor

omului, asupra culturii, sănătății și protecției sociale, asupra colectivităților locale,

serviciilor publice) se consultă public prin afișarea în locuri publice și plasarea pe

pagina web oficială a autorității publice locale, în conformitate cu legea, cu

respectarea procedurilor stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă și

deliberativă a populației unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea,

după caz.

Potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, certificatele de urbanism și autorizația de

construire/desființare se emit de către primarii municipiilor, orașelor, comunelor și

satelor pentru construcții (lucrări de construcție/desființare) de orice destinație și tip

de proprietate.

Conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție (în vigoare la data emiterii actului), Certificatul de

urbanism pentru proiectare (anexa nr.1), se elaborează și se emite în baza cererii, în

care se indică locul amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în original

și în copii, următoarele documente: b) buletinul de identitate (pentru persoană fizică)

sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); c) raportul de expertiză

tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului

existent, elaborat de către experți tehnici atestați; d) acordul autentificat notarial al

coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul

executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit; e)

13

schița de proiect avizată de arhitectul-șef, în cazul amplasării construcției în zonă cu

regim special stabilit prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului; f)

schița de proiect avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice de pe lîngă

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în cazul intervențiilor la monumentele de

istorie, artă și arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor

Republicii Moldova ocrotite de stat.

Potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) – (4) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010,

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, conform prevederilor în

vigoare începând cu 15 iunie 2018 și până la 21 februarie 2020, certificatul de

urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentației de urbanism și de

amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură și urbanism din cadrul

administrației publice locale. În lipsa documentației de urbanism și de amenajare a

teritoriului, emitentul este obligat să elaboreze, prin intermediul serviciilor sale

abilitate, o schemă de amplasare a imobilului/terenului și a rețelelor edilitare, care,

fiind avizată de către arhitectul-șef, organele supravegherii de stat (Agenția Națională

pentru Sănătate Publică, Agenția de Mediu, organul supravegherii de stat a măsurilor

contra incendiilor în comun cu serviciul de salvatori și pompieri), INCP

„Urbanproiect” (pentru toate localitățile, cu excepția municipiului Chișinău), IMP

„Chișinăuproiect” (pentru municipiul Chișinău), va servi drept temei pentru

elaborarea și emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare. Prezentarea spre

avizare a schemelor de amplasare către organele supravegherii de stat și instituțiile

menționate la alin. (2) se pune în seama emitentului. Organele supravegherii de stat

și instituțiile menționate la alin. (2) vor examina schemele de amplasare și vor elibera

avizele respective în cel mult 5 zile lucrătoare.

În corespundere cu art. 6 alin. (1) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010, privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție (în vigoare la data emiterii actului),

certificatul de urbanism pentru proiectare va cuprinde prescripții și elemente privind:

a) regimul juridic al imobilului/terenului, cu referire la: - situarea terenului în

intravilan sau în extravilan; - dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului și

servituțile care îl grevează; - extrasele din documentația de urbanism și de amenajare

a teritoriului sau din regulamentele aferente, care instituie un regim special asupra

imobilului/terenului (zone protejate, interdicții temporare sau definitive de construire,

zone declarate de interes public, monumente de arhitectură etc.); - statutul de

monument al imobilului sau al zonei construite în care se solicită proiectarea; b)

regimul economic al imobilului/terenului, cu referire la: - folosința actuală; -

reglementările fiscale specifice localității sau zonei respective; c) regimul tehnic al

imobilului/terenului, cu referire la: - echiparea cu rețele edilitare; - caracteristica

geotehnică a terenului; - lucrările conexe de interes public necesare funcționării

obiectului; - construcțiile sau rețelele edilitare supuse demolării sau strămutării din

zona periculoasă a șantierului; d) regimul arhitectural-urbanistic, cu referire la: -

destinația imobilului/terenului, stabilită prin documentația de urbanism și de

amenajare a teritoriului; - capacitatea construcției preconizate; - dimensiunile și

suprafețele parcelelor; - alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente

și distanțele dintre construcții și proprietățile vecine; - înălțimea construcției; -

aspectul construcției (expresivitate arhitecturală, echilibru compozițional, finisaje

etc.); - circulația pietonilor și a autovehiculelor, accesele și parcajele necesare; -

procentul de ocupare a terenului (P.O.T.); - coeficientul de utilizare a terenului

(C.U.T.); - necesitatea prezentării spre aprobare a schiței de proiect.

14

Articolul 6 alin. (1)–(3) din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile

urbanismului și amenajării teritoriului, prevede că documentația de urbanism și

amenajare a teritoriului include planurile de amenajare a teritoriului, planurile

urbanistice și regulamentele aferente acestora. Documentația de urbanism și

amenajare a teritoriului se fundamentează pe studii preliminare și pe cercetări

științifice și conține prevederi cu caracter director și cu caracter reglementator. Prin

documentația de urbanism și amenajare a teritoriului cu caracter reglementator se

stabilesc destinația terenurilor și regulile de utilizare a acestora. În temeiul ei, se

eliberează certificatul de urbanism și autorizația de construire.

Reieșind din prevederile pct. 2), 3), 4), 6) din Regulamentul privind antrenarea

publicului în elaborarea și adoptarea deciziilor de mediu, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.72 din 25 ianuarie 2000, antrenarea publicului în procesul elaborării și

adoptării deciziilor de mediu este actul social prin care, conform drepturilor și

intereselor acordate, i se asigură dreptul și accesul la luarea deciziilor, la exprimarea

opiniilor cu privire la adoptarea și realizarea proiectelor de acte legislative și a

documentației de proiect privind obiectele și activitățile economice preconizate, ce

influențează sau pot influența starea mediului înconjurător. Antrenarea publicului în

procesul de elaborare și adoptare a deciziilor de mediu este benevolă, iar în cazul

examinării documentației de proiect a obiectelor și activităților, prevăzute în anexa la

Legea nr.851 din 29 mai 1996 privind expertiza ecologică și evaluarea impactului

asupra mediului înconjurător, este obligatorie. Publicul poate fi antrenat în elaborarea

deciziilor de mediu și în cazul cînd această activitate nu figurează în lista anexată la

sus-numita lege, dar este în măsură să influențeze considerabil mediul. Implicarea

publicului în procesul de elaborare a deciziilor privind activitatea economică,

proiectele de construcție, reconstrucție etc. cu impact asupra mediului este asigurată

de către autoritățile administrației publice locale și ecologice, care poartă răspundere

deplină pentru procedura în cauză, organizând, în funcție de gradul lor de

complexitate, referendumuri locale, sondaje sociologice, anchete publice etc. și

utilizând metodele și tehnicile specifice cuprinse în anexele nr. 1 și nr. 2 la prezentul

Regulament. Cheltuielile legate de procedura de consultare a populației le vor suporta

persoanele fizice sau juridice (beneficiarii), care vor finanța elaborarea documentației

respective.

Potrivit pct. 11-15 din Regulamentul privind antrenarea publicului în

elaborarea și adoptarea deciziilor de mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.72

din 25 ianuarie 2000, antrenarea publicului în luarea deciziilor privind activitățile

economice cu impact asupra mediului la nivel local se va efectua de către beneficiarul

documentației prin informarea autorităților administrației publice locale și a

populației din unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se preconizează

activitățile respective. Autoritățile administrației publice locale, în raza teritorială a

cărora se preconizează elaborarea documentației de proiect, vor crea condițiile pentru

participarea publicului la luarea deciziilor de mediu. Beneficiarul va întreprinde

următoarele măsuri: va informa prefectura și primăria despre activitățile economice

preconizate; va prezenta autorităților administrației publice locale copiile de pe

documentația de proiect, sumarul impactului și măsurile preconizate pentru

minimizarea lui. Autoritățile administrației publice locale vor asigura publicitatea

activităților enunțate de către beneficiar, înștiințând publicul despre intențiile lui și

oferindu-i posibilitatea ca odată cu expertiza ecologică de stat a documentației de

proiect să-și exprime opinia colectivă privind proiectul în cauză, informându-l

15

ulterior despre decizia adoptată. Înștiințarea publicului despre intențiile de aprobare

a proiectelor activităților economice se va efectua prin afișe, expuse la sediile

consiliilor autorităților administrației publice locale, ale primăriilor localităților și în

alte locuri publice, prin anunțuri în presă, comunicări la radio și televiziune, prin

adresări directe către liderii ONG-urilor.

Reieșind din normele de drept nominalizate supra, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

menționează că odată ce Primarul eliberează autorizații de construire, ultimul este în

drept de a anula această autorizație, în cazul în care există unele impedimente sau

cerințe prescrise de legiuitor.

Aici, instanța de recurs reține că potrivit art. 146 alin. (1) lit. c) din Codul

administrativ, un act administrativ individual legal favorabil poate fi revocat în tot

sau în parte cu efect pentru viitor, chiar și după ce a devenit incontestabil, numai

atunci cînd în baza faptelor survenite ulterior, autoritatea publică ar avea dreptul să

nu emită actul și fără revocarea lui s-ar periclita interesul public.

Problema de interes public, care a servit drept temei pentru emiterea dispoziției

Primăriei comunei Zagarancea nr. 01 din 09 ianuarie 2020 „Cu privire la anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare și retragerea autorizației de construire” a

fost ridicată de către un grup de 268 de locuitori ai satului Semeni, comuna

Zagarancea, raionul Ungheni.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție cataloghează ca fiind neîntemeiat argumentul Î.M.

„ORANGE MOLDOVA” S.A. că în calitate de emitent a actelor permisive –

certificatului de urbanism pentru proiectare și autorizației de construire, Primăria

comunei Zagarancea, raionul Ungheni nu poate invoca propriile omisiuni, drept

motiv pentru retragerea actelor permisive.

Or, prin demersul nr. 79 din data de 16 decembrie 2019, locuitorii satului

Semeni, comuna Zagarancea, raionul Ungheni, au ridicat problema protecției

mediului ambiant, avînd în vedere că pilonului de beton armat de model CK-22 și

echipamentului de telefonie mobilă GSM amplasat pe acesta, se află în apropierea

caselor de locuit, sălii de sport, grădiniței-creșă și gimnaziului xxxxx.

Respectiv, instanța de recurs reține că la emiterea dispoziției nr. 01 din 09

ianuarie 2020 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare și

retragerea autorizației de construire”, Primăria comunei Zagarancea a acționat în

scopul protecției mediului înconjurător și s-a bazat pe interesului public, care putea

fi periclitat prin acțiunile recurentei.

Sub pretextul dat, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit legislației în vigoare, asigurarea

respectării legislației de protecție a mediului la nivel local ține de competența

autorităților administrației publice ale raionului, municipiului, comunei (satului),

împreună cu autoritățile locale pentru mediu și pentru sănătate.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28

decembrie 2006 privind administrația publică locală, în problemele de interes local

care preocupă o parte din populația unității administrativ-teritoriale pot fi organizate,

16

cu această parte, diverse forme de consultări, audieri publice și convorbiri, în

condițiile legii.

Prin probele administrate la materialele cauzei, se confirmă cu certitudine că

la examinarea chestiunii privind montarea pilonului din beton armat de model CK-

22 și amplasarea echipamentului de telefonie GSM de către Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A. în xxxxx, nu s-au efectuat consultări publice cu locuitorii acestei

localități.

Aici, instanța de recurs ține să menționeze că potrivit pct. 11 din Regulamentul

privind antrenarea publicului în elaborarea și adoptarea deciziilor de mediu, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.72 din 25 ianuarie 2000, antrenarea publicului în luarea

deciziilor privind activitățile economice cu impact asupra mediului la nivel local se

va efectua de către beneficiarul documentației prin informarea autorităților

administrației publice locale și a populației din unitatea administrativ-teritorială în

raza căreia se preconizează activitățile respective.

Totodată, pct. 3 din Regulamentul privind antrenarea publicului în elaborarea

și adoptarea deciziilor de mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.72 din 25

ianuarie 2000, statuează că antrenarea publicului în procesul de elaborare și adoptare

a deciziilor de mediu este benevolă, iar în cazul examinării documentației de proiect

a obiectelor și activităților, prevăzute în anexa la Legea privind expertiza ecologică

și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, este obligatorie.

La fel, aplicabile sunt și prevederile pct. 4 din Regulamentul precitat, potrivit

cărora publicul poate fi antrenat în elaborarea deciziilor de mediu și în cazul cînd

această activitate nu figurează în lista anexată la Legea nominalizată, dar este în

măsură să influențeze considerabil mediul.

La caz, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție subliniază că, într-adevăr activitatea, pentru care s-a

solicitat eliberarea documentației de proiect a obiectelor și activităților de instalare a

pilonului de beton armat de model CK-22 și amplasarea echipamentului de telefonie

mobilă GSM, nu este specificată în anexa la Legea nr.851 din 29 mai 1996 privind

expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, însă, având

în vedere interesul public sporit dar și măsura în care poate fi influențat mediul prin

această instalație, se constată că Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. avea obligația

de a efectua aceste consultări.

În urma antrenării publicului în luarea deciziilor pe problemele de mediu,

acestea sunt mai eficiente și mai echilibrate din punctul de vedere al protecției

mediului înconjurător, astfel că mecanismul instituit asigură un grad mai înalt de

transparență, fiind luate decizii care nu contravin intereselor populației, nu încalcă

drepturile și interesele legitime ale cetățenilor în domeniul mediului.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază întemeiată concluzia instanței de apel

precum că, din normele legale citate supra reiese cert că, responsabilitatea consultării

populației aparține intimatului Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. ca beneficiar al

proiectului, administrația publică locală asigurând doar crearea condițiilor de

consultare, cum ar fi acordarea sălilor de ședință, stabilirea unui spațiu public pentru

locuitori de a participa la consultări, etc.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că, în cadrul sistemului de protecție instituit de Convenția

17

Europeană a Drepturilor Omului, este de competența autorităților naționale să

efectueze evaluarea inițială cu privire la existența unei probleme de interes public,

care să justifice măsurile de privare de proprietate sau care constituie o ingerință în

dreptul la respectarea „bunurilor”. În acest caz, ca și în alte domenii în care se aplică

garanțiile Convenției, autoritățile naționale beneficiază, în consecință, de o marjă

largă de apreciere.

Mai mult, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că, la caz, prin avizul nr.01-12/472 din

04 noiembrie 2019 eliberat de Agenția de Mediu, s-a prescris obligatoriu informarea

de către autoritățile administrației publice locale și inițiatorul activității planificate a

populației care locuiește în perimetrul obiectivului respectiv despre activitățile de

planificare și asigurare a procesului participativ la luarea deciziei în etapele de

proiectare și amplasare a obiectivului, fapt care a fost omis atât de Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A., cât și de Primăria comunei Zagarancea (f.d.10, Vol.I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră neîntemeiat argumentul recurentei Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A., potrivit căruia prescripțiile obligatorii, expuse în avizul de

acordare a terenului pentru amplasare și proiectare a obiectului nr.01-12/472 din 04

noiembrie 2019, eliberat de Agenția de Mediu, emitentul și-a depășit în mod vădit

atribuțiile, impunând recurentei obligația privind antrenarea publicului în elaborarea

și adoptarea deciziilor de mediu, prevăzută de Regulamentul privind antrenarea

publicului în elaborarea și adoptarea deciziilor de mediu, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 72 din 25 ianuarie 2000, în situația în care această măsură nu este

obligatorie.

Or, potrivit pct. 8 lit. c) din Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea Agenției de Mediu, aprobat prin Hotărîrea Guvernulu nr.549 din

13 iunie 2018 cu privire la constituirea, organizarea și funcționarea Agenției de

Mediu, funcțiile de bază ale Agenției sînt reglementarea și autorizarea activităților cu

impact asupra calității mediului, eliberînd persoanelor fizice și juridice acte permisive

pentru practicarea activităților de întreprinzător cu impact asupra mediului

(autorizații, acorduri de mediu, permise, certificate, notificări, avize și coordonări),

prevăzute în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr. 160 din 22 iulie

2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

În acest context, instanța de recurs reține că Agenția de Mediu fiind o autoritate

administrativă subordonată Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului, responsabilă de implementarea politicii statului în domeniile de activitate

ce îi sînt încredințate, întemeiat și în limita atribuțiilor stabilite de legislația în

vigoare, a prescris beneficiarului proiectului – Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A.

acțiuni suplimentare care urmau a fi efectuate, înainte de a primi autorizația de

construire, instalarea pilonului de beton armat de model CK-22 și amplasarea

echipamentului de telefonie mobilă GSM.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, dreptul la un mediu neprimejdios din punct de vedere ecologic

presupune obligația statului de a lua măsurile necesare pentru protecția mediului

18

înconjurător, un rol important revenind elaborării, adoptării și implementării unor

reglementări juridice referitoare la mediu.

Instanța de recurs relevă că reieșind din cele menționate supra un aspect

important în speță dedusă judecății este faptul că, echipamentul de telefonie GSM,

urma a fi amplasat de către Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. în apropierea Școlii

sportive a Instituției de Învățământ din xxxxx (f.d.75, Vol.I), prin urmare rezultă că

locuitorii xxxxx, au un interes deosebit în problema din speță, astfel încât consultarea

cetățenilor urma să fie îndeplinită în mod obligatoriu. Or, echipamentul de telefonie

mobilă GSM instalat de către Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A., poate avea un

impact negativ asupra sănătății copiilor din localitate, care învață în instituția

preșcolară și școlară din apropierea pilonului de beton armat de model CK-22, pe care

urma a fi instalat echipamentul de telefonie GSM.

De asemenea, instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul Î.M.

„ORANGE MOLDOVA” S.A. că avizul INCP “Urbanproiect”, la emiterea

certificatului de urbanism nu era necesar.

Or, art. 4 din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, în vigoare la data emiterii actului, prevede expres necesitatea

eliberării unui aviz din partea acestei instituții, fapt ce reiese și din conținutul avizului

eliberat de Agenția pentru Supravegherea Tehnică nr.10/3405/AST din 28 octombrie

2019 (f.d.71, Vol.I).

În acest sens, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia

că dispoziția Primăriei comunei Zagarancea nr. 01 din 09 ianuarie 2020 „Cu privire

la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare și retragerea autorizației de

construire” a fost emisă în conformitate cu normele legale, din care motiv sunt

neîntemeiate argumentele invocate de Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. că nici

Primăria comunei Zagarancea, raionul Ungheni și nici instanța de apel nu au indicat

care sunt faptele survenite ulterior, în baza cărora Primăria comunei Zagarancea,

raionul Ungheni ar avea dreptul să nu emită actele permisive, precum și care este

interesul public care s-ar periclita fără revocarea acestor acte.

Or, instanța de recurs remarcă că, după cum s-a menționat supra, drept fapte

survenite ulterior eliberării certificatului de urbanism și autorizației de construcție

sunt: demersul unui grup de 268 de locuitori ai xxxxx și neexecutarea prescripției

obligatorii privind antrenarea publicului în elaborarea deciziilor de mediu.

În ceea ce privește interesul public care s-ar periclita, prin instalarea pilonului

de beton armat de model CK-22 și amplasarea echipamentului de telefonie mobilă

GSM, s-a constatat că se are în vedere protecția mediului înconjurător și respectarea

dreptului locuitorilor la viața privată. Or, atingerile aduse mediului înconjurător prin

anumite activități nocive pot afecta calitatea vieții unei persoane și, prin aceasta, îi

este afectată viața sa privată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că în cazul în care s-ar fi desfășurat consultări publice cu locuitorii

xxxxx, și s-ar fi stabilit că prin amplasarea echipamentului de telefonie GSM de către

Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. s-ar periclita interesul public, atunci autoritatea

publică nu elibera autorizația de construire nr.09 din 22 noiembrie 2019.

19

Cu referire la pretenția Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A. privind anularea

dispoziției Primăriei comunei Zagarancea nr. 37 din 21 mai 2020 „Cu privire la

examinarea cererii prealabile nr. 9968 din 04 mai 2020 a Î.M. „ORANGE

MOLDOVA” S.A. pentru anularea actului administrativ individual”, instanța de

recurs consideră întemeiată opinia instanței de apel că aceasta este o cerință

subsecventă cerinței privind anularea dispoziției Primăriei comunei Zagarancea

nr. 01 din 09 ianuarie 2020 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru

proiectare și retragerea autorizației de construire”.

Prin urmare, având în vedere că a fost respinsă cerința de bază, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

reține că instanța de apel întemeiat a respins și pretenția privind anularea dispoziției

Primăriei comunei Zagarancea nr. 37 din 21 mai 2020 „Cu privire la examinarea

cererii prealabile nr. 9968 din 04 mai 2020 a Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A.

pentru anularea actului administrativ individual”.

Instanța de recurs reține că, în speța dedusă judecății sunt afectate două valori

esențiale, care se bucură de o protecție directă prin prisma jurisprudenței constante

ale Curții Europene a Drepturilor Omului. La caz, este vorba despre dreptul de

proprietate protejat de prevederile art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale și interesul public,

exprimat prin dreptul la un mediu înconjurător sănătos.

În același timp, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, Convenția Europeană a

Drepturilor Omului nu conține prevederi exprese care garantează dreptul la un mediu

înconjurător sănătos, însă acest drept a fost consacrat în jurisprudența europeană prin

interpretarea extensivă a domeniului de aplicare a unor drepturi prevăzute expres de

Convenție, cum ar fi dreptul la viață privată stabilit în art. 8 al Convenției.

Potrivit art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul

la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru

cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale

ale dreptului internațional.

Articolul 46 alin. (5) din Constituția Republicii Moldova, prevede că dreptul

de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului

înconjurător și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini

care, potrivit legii, revin proprietarului.

Totodată, conform art. 127 din Constituția Republicii Moldova, statul ocrotește

proprietatea. Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate

de titular, dacă acestea nu vin în contradicție cu interesele societății.

Normele citate supra recunosc posibilitatea „lipsirii de proprietate” numai

pentru o cauză de utilitate publică, în condițiile stabilite de lege și de principiile

generale fără însă a prevedea expres necesitatea acordării de despăgubiri, într-o

asemenea situație.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție accentuează că dreptul de proprietate are un conținut complex, de drept și

obligație. În acest sens, dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor

20

privind protecția mediului înconjurător și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la

respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului, la caz, Î.M.

„ORANGE MOLDOVA” S.A. ca proprietar al pilonului de beton armat de model

CK-22 și a echipamentului de telefonie mobilă GSM amplasat pe pilon.

Prin urmare, cu referire la problema în speța dedusă judecății, urmează a fi

respectate cîteva reguli: avantajul dreptului de proprietate trebuie să fie mai mare

decât dezavantajul ce se produce prin realizarea sarcinilor impuse proprietății și

proprietarului; la realizarea sarcinilor în cauză trebuie să se respecte principiul

proporționalității, adică sarcinile ce grevează proprietatea trebuie să fie proporționale

cu situația care le determină.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, orice ingerință în

drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1, trebuie să îndeplinească cerința de

legalitate [cauza Vistiņš și Perepjolkins împotriva Letoniei (Marea Cameră), §95;

cauza Béláné Nagy împotriva Ungariei (Marea Cameră), §112].

Totodată, CtEDO statuiază că, orice ingerință din partea unei autorități publice

la respectarea „bunurilor” poate fi justificată numai dacă servește unui interes public

(sau general) legitim [cauza Béláné Nagy împotriva Ungariei (Marea Cameră), §113;

cauza Lekić împotriva Sloveniei (Marea Cameră), §105].

Este de notat faptul că, protecția mediului este considerată ca fiind de interes

public [cauza G.I.E.M. S.R.L. și alții împotriva Italiei (fond) (Marea Cameră), §295;

cauza Bahia Nova S.A. împotriva Spaniei (dec.); cauza Chapman împotriva Regatului

Unit (Marea Cameră), §82].

În cauza Hamer împotriva Belgiei, §79, Curtea Europenă a Drepturilor Omului

a observat că, deși niciunul dintre articolele din Convenție nu este conceput în mod

specific pentru a oferi o protecție generală a mediului ca atare [cauza Kyrtatos

împotriva Greciei, §52], „în societatea actuală, protecția mediului reprezintă o

considerent din ce în ce mai important” și că „considerentele economice, și chiar

anumite drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul de proprietate, nu ar trebui să

prevaleze în fața considerentelor legate de protecția mediului, în special atunci când

statul a adoptat legislație în materie”.

Astfel, în cazul în care există o ingerință în dreptul de proprietate, aceasta

urmează să fie justificată de către stat. Pentru a putea fi justificată, orice ingerință în

exercitarea dreptului de proprietate trebuie să servească unui scop legitim de utilitate

publică sau unui interes general. În același timp, aceasta trebuie să fie proporțională

scopului legitim urmărit, adică să se asigure un just echilibru între protecția dreptului

de proprietate și interesul public.

La caz, Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A., în calitate de operator comercial,

ar fi trebuit să fie conștientă de faptul că este probabil ca obligația impusă statului să

respecte normele Convenției Europene a Drepturilor Omului să aibă impact asupra

activității sale.

Din motivele nominalizate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței

de apel că, la emiterea dispoziției nr. 01 din 09 ianuarie 2020 „Cu privire la anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare și retragerea autorizației de construire”,

autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat de

lege, reieșind din circumstanțele de fapt constatate și în conformitate cu prevederile

legale.

21

Astfel, având în vedere temeinicia și legalitatea deciziei contestate, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră neîntemeiate argumentele recurentei Î.M. „ORANGE MOLDOVA” S.A.,

precum că instanța de apel a pronunțat decizia cu aplicarea eronată a normelor de

drept material.

Luând în considerație că recursul declarat împotriva deciziei pronunțate de

instanța de apel, se respinge ca fiind lipsit de șanse de succes, instanța de recurs

consideră necesar de a respinge și restul argumentelor invocate în recurs, din motiv

că acestea nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei recurate.

Din considerentele menționate și având în vedere că decizia instanței de apel

este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Î.M. „ORANGE MOLDOVA”

S.A. și a menține decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Întreprinderea Mixtă „ORANGE MOLDOVA”

Societate pe Acțiuni.

Se menține decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Mixtă „ORANGE MOLDOVA” Societate pe Acțiuni împotriva Primăriei comunei

Zagarancea, raionul Ungheni, terț Consiliul local al comunei Zagarancea, raionul

Ungheni cu privire la anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

Nina Vascan

22