3ra-566/21 — contestarea actelor administrative

3ra-566/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-566/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Ergolemn”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Ergolemn” împotriva Primăriei municipiului

Chișinău, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Reconscivil” cu privire

la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Reconscivil”, a fost

casată hotărârea din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a

fost emisă o decizie nouă,

c o n s t a t ă:

La 16 aprilie 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „Ergolemn” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoană

terță Societatea cu Răspundere Limitată „Reconscivil” cu privire la contestarea

actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta SRL „Ergolemn” a indicat că, la 02 martie

2019 i-au fost aduse la cunoștință actele conform cărora companiei de construcție

SRL „Reconscivil” i-a fost permisă construcția complexului locativ pe str. xxxxx,

ce se află în imediata vecinătate a complexului de producție SRL „Ergolemn”,

fundamentul construcției fiind săpat chiar lângă gardul ce delimitează terenurile.

Reclamanta a invocat că obiectivul industrial SRL „Ergolemn” funcționează

din anul 1999, respectiv noul bloc de locuit urmează să fie amplasat la distanța de

50 de metri de la acesta.

Reclamanta a menționat că la 05 martie 2019 a depus cerere prealabilă la

Primăria mun. Chișinău privind anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

1

nr.605/18 din 20 august 2018 și a autorizației de construire nr. 630-c/18 din

08 noiembrie 2018, eliberate de Primăria mun. Chilinău, prin care a fost permisă

proiectarea și construcția blocului locativ pe terenul cu nr. cadastral xxxxx, cu

regimul de înălțime maximal S+P+8E+M.

Reclamanta susține că în urma examinării certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 605/18 din 20 august 2018, eliberat de Primăria mun. Chișinău, s-a

constatat că acesta a fost obținut cu încălcări ale dispozițiilor legale, schița de proiect

avizată de arhitectul-șef, pentru amplasarea construcției în zonă cu regim special,

stabilit prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului, contravine legii.

A indicat că odată cu prezentarea planului de încadrare a imobilului, era

evidentă nerespectarea pct. 3.5 din SNIP 2.07.01-89, or, distanța minimă dintre

obiectivul industrial și blocul locativ trebuie să fie de 50 metri. Astfel, în opinia

recurentei, Primăria mun. Chișinău trebuia să-i refuze SRL „Reconscivil” de a-i

elibera certificatul de urbanism pentru proiectare.

În afară de aceasta, a mai menționat că certificatul de urbanism pentru

proiectare nr. 605/18 din 20 august 2018, eliberat de Primăria mun. Chișinău a fost

emis în lipsa documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului.

Totodată, a invocat că la emiterea autorizației de construire nr. 603-c/18 din

08 noiembrie 2018 de către Primăria mun. Chișinău, a fost ignorat certificatul de

urbanism pentru proiectare nr. 605/18 din 20 august 2018, în care a fost stabilit

coeficientul de utilizare a terenului (CUT) de 1.5-2.0, procentul de ocupare a

teritoriului (POT) de 25%-35%, pe când conform proiectului avizat coeficientul de

utilizare a terenului (CUT) este 3,30% , iar coeficientul de utilizare a terenului

(CUT) este 43%.

A specificat că în conformitate cu avizul sanitar al Centrului de sănătate publică

mun.Chișinău nr. 754 din 27 septembrie 2016 și avizului sanitar nr. 06h-6/l-290 din

23 februarie 2012, sunt impuse prescripții pentru elaborarea și avizarea proiectului

de execuție. Centrul de sănătate publică mun. Chișinău prin avizul sanitar nr. 754

din 27 septembrie 2016, stabilește obligația respectării distanței de 50 de metri de la

obiectivul SRL „Ergolemn”, de la liceu - 60 metri, de la grădiniță - 80 metri.

Obligația respectării avizului Centrului de sănătate publică mun. Chișinau nr.

754 din 27 septembrie 2016, este prevăzută în p.4 al certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 605/18 din 20 august 2018, emis de Primăria mun. Chișinău.

Astfel, consideră că autorizația de construire nr. 630-c/18 din 08 noiembrie

2018 a fost emisă cu neglijarea cerințelor de respectare a distanțelor, fapt ce

contravine prevederilor legale, motiv din care urmează a fi anulată.

Reclamanta SRL „Ergolemn” a solicitat anularea certificatului de urbanism

pentru proiectare nr.605-c/18 din 20 august 2018 și a autorizației de construire nr.

630-c/18 din 08 noiembrie 2018 emise de Primăria mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă acțiunea depusă de SRL „Ergolemn” împotriva Primăriei municipiului

Chișinău, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Reconscivil” cu privire

la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.605-c/18 din 20 august

2018 și autorizației de construire nr. 630-c/18 din 08 noiembrie 2018, emise de

Primăria mun. Chișinău. Au fost anulate ca ilegale certificatul de urbanism pentru

proiectare nr.605-c/18 din 20 august 2018 și a autorizației de construire nr. 630-c/18

din 08 noiembrie 2018, emise de Primăria mun. Chișinău.

2

La 02 martie 2020 SRL „Reconscivil” a depus apel împotriva hotărârii din

04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 19 iunie 2020 a

prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de SRL „Ergolemn”.

Conform scrisorii de expediere, anexată la materialele cauzei, se atestă că la

data de 24 martie 2020 copia hotărârii motivate a primei instanțe a fost expediată

SRL „Reconscivil”, însă date care confirmă recepționarea acesteia la materialele

cauzei nu sunt (f.d. 150 vol. I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează, că în astfel de circumstanțe, instanța de apel corect a

considerat ca fiind depus în termen apelul depus de SRL „Reconscivil” la data de

19 iunie 2020.

Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

depus de SRL „Reconscivil”, a fost casată hotărârea din 04 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost

respinsă acțiunea depusă de SRL „Ergolemn” împotriva Primăriei municipiului

Chișinău, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Reconscivil” cu privire

la contestarea actelor administrative.

Din analiza materialelor cauzei Curtea de Apel Chișinău a stabilit cu certitudine

că la data de 20 august 2018, Primăria mun. Chișinău a eliberat certificatul de

urbanism pentru proiectare nr. 605/18, la cererea SRL „Reconscivil”, prin care a

certificat elaborarea documentației de proiect pentru construirea unui bloc de

locuințe pe terenul cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun. xxxxx(f.d.14).

Instanța de apel a relatat că la data de 18 octombrie 2018, Consiliul municipal

Chișinău a adoptat decizia nr.7/20-3 „Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic

Zonal privind valorificarea terenului cu numărul cadastral xxxxx, din mun.xxxxx ”,

prin care s-a decis de a fi aprobat Planul Urbanistic Zonal (obiectul nr. 3285),

elaborat de Institutul Municipal de Proiectări „Chișinăuproiect” și de a fi operate

modificări în Regulamentul local de urbanism, aprobat prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, după cum urmează: codul de

reglementare urbanistică „S” (zonă specială) al terenului cu numărul cadastral

xxxxx, din mun. xxxxx, cu suprafața de 0,24 ha, se substituie cu codul „R6” (zonă

rezidențială cu densitate medie).

De asemenea, instanța de apel a relatat că SRL „Reconscivil” s-a adresat la data

de 12 septembrie 2018 către Primăria mun. Chișinău cu o cerere privind eliberarea

autorizației de construire, iar, la data de 23 octombrie 2018 a depus o cerere de

completare. La data de 08 noiembrie 2018, Primăria mun. Chișinău a eliberat

autorizația de construire nr. 630-c/18, prin care a fost autorizată executarea lucrărilor

de construire a unui bloc de locuințe pe terenul cu nr. cadastral xxxxx, cu regimul

de înălțime maximal S+P+8E+M în municipiul Chișinău, sectorul Buiucani str.

xxxxx, în următoarele condiții: conform prevederilor certificatului de urbanism

pentru proiectare nr. 605/18 din 20 august 2018, deciziei Consiliului municipal

Chisinău nr. 7/20-3 din 18 octombrie 2018 „Cu privire la aprobarea Planului

Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu nr. cadastral xxxxx”,

documentației de proiect avizate la 11 septembrie 2018 și avizelor Î.C.S. „Red Union

Fenosa” S.A. nr. E40202017120012 din 22 decembrie 2017, S.A. „Apă-Canal

3

Chisinău” nr. 1955/547 din 24 august 2018 și S.R.L „Chișinău-Gaz” nr. 492 din 08

septembrie 2018 .

Instanța de apel a stabilit că certificatul de urbanism pentru proiectare nr.605-

c/18 din 20 august 2018 și autorizația de construire nr. 630-c/18 din 08 noiembrie

2018, au fost emise de către Primăria mun. Chișinău în conformitate cu normele

legale, cu respectarea documentației de urbanism și amenajare a teritoriului.

Documentația de proiect, în baza căreia a fost solicitată eliberarea autorizației

de construire a fost însoțită de decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 7/20-3 „Cu

privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu

numărul cadastral xxxxx din str. xxxxx ”, prin care s-a decis de a aproba Planul

Urbanistic Zonal (obiectul nr. 3285), elaborat de Institutul Municipal de Proiectări

„Chișinăuproiect” și de a opera modificări în Regulamentul local de urbanism,

aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie

2008, după cum urmează: codul de reglementare urbanistică „S” (zonă specială) al

terenului cu numărul cadastral xxxxx din str. xxxxx, cu suprafața de 0,24 ha, se

substituie cu codul „R6” (zonă rezidențială cu densitate medie).

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul reclamantei,

reținut de instanța de fond precum că, la eliberarea certificatului de urbanism pentru

proiectare nu a fost solicitată schema de proiect avizată de arhitectul-șef, fapt

prevăzut de art.3 alin.(1) lit.e) al Legii nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție. În acest sens, instanța de apel a reținut că

conform Dispoziției Primăriei mun. Chișinău nr. 1353-d din 26 decembrie 2012 cu

privire la transparența decizională în procesul de autorizare a lucrărilor de

construcție, prezentarea schiței de proiect a construcției preconizate este obligatorie

în cazul solicitării certificatelor de urbanism pentru proiectarea și reconstrucția

obiectivelor în zonele cu regim special, stabilit prin documentația de urbanism si de

amenajare a teritoriului municipiului Chișinău, (zona istorică centrală, zonele verzi,

ariile protejate, fâșiile de protecție a apelor, râurilor și bazinelor de apă, inclusiv la

reconstrucția, restaurarea, modernizarea, reutilarea sau efectuarea altor lucrări, care

presupun modificarea soluției spațial-volumetrice a monumentelor de arhitectură,

istorie și cultură, indiferent de forma de proprietate a acestora).

Instanța de apel a mai indicat că la data de 12 noiembrie 2020 a fost emis actul

de recepție nr. 2 privind edificarea blocului locativ cu garaje subterane din str. Calea

Ieșilor 61/12, mun. Chișinău, care au fost efectuate în baza autorizației de construire

nr. 630-c/18 din 08 noiembrie 2018, eliberată de Primăria mun. Chișinău și care a

fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

La 24 februarie 2021 SRL „Ergolemn” a depus recurs împotriva deciziei din

16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, recurenta SRL „Ergolemn” a indicat că la data emiterii

certificatului de urbanism pentru proiectare, conform Planului general urbanistic,

terenul avea stabilită zona specială de folosință.

Conform pct. B4 din Regulamentul local de urbanism al orașului Chișinău,

zone speciale de folosință sunt acceptate pentru un tip de folosire a terenului, a cărui

caracteristică nu permite clasificarea în zone de locuire, comerciale ori industriale.

Scopul desemnării unei astfel de zone este acela de a permite un anumit tip de

4

funcțiune în unele zone, dar fără ca acesta să devină regulă pentru toate zonele de

același tip.

Recurenta a invocat că decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din

25 decembrie 2008 „Cu privire la aprobarea Regulamentului local de urbanism al

orașului Chișinău” este obligatorie, iar faptul că poartă un caracter regulator

înseamnă că este creată în scopul explicării Legii nr. 835 din 17 mai 1996 privind

principiile urbanismului și amenajării teritoriului, din care a izvorât și care stipulează

standarde, coeficienți, măsuri „obligatorii, fundamentale” pentru fiecare zonă în

parte.

Astfel, recurenta consideră că este eronată opinia SRL „Reconscivil”, precum

că în categoria de zonă specială s-ar permite proiectarea unei construcții locative cu

o ulterioară schimbare a zonei, deoarece este o încălcare a procedurii de obținere a

documentației de demarare a construcțiilor.

A mai indicat că deși autoritatea publică indică expres în certificatul de

urbanism pentru proiectare nr. 605/18 din 20 august 2018, că terenul pentru care s-

a solicitat elaborarea documentației de proiect pentru construirea unui bloc locativ

se află în zona specială „S”, în același certificat de urbanism sunt indicate prescripții

și elemente pentru regimul arhitectural-urbanistic caracteristice altei zone, și anume

„R6”.

Astfel, în opinia recurentei, Primăria mun. Chișinău, la 20 august 2018 a emis

certificatul de urbanism pentru proiectare nr.605/18 pentru elaborarea documentației

de proiect pentru construcția unui bloc locativ pe terenul cu zona „S”, cu stabilirea

indicilor de reglementare urbanistică pentru zona „R6”, care nu pot fi stabilizați

pentru zona specială.

Din aceste considerente invocă că certificatul de urbanism pentru proiectare

nr. 605/18 din 20 august 2018 a fost elaborat contrar legii, fiind indicate acele

prescripții și elemente privind regimul bunului imobil, care nu puteau fi stabilite

acestui tip de imobil.

Susține că toată documentația de proiect și anexele acesteia au fost eliberate

până la emiterea deciziei Consiliului mun. Chișinău de modificare a codului de

reglementare în „R6”, atunci când imobilul în cauză era amplasat în zona „S”-

specială.

Prin referința depusă la 14 mai 2021 SRL „Reconscivil”, reprezentată de

avocatul Vladislav C.Roșca, a solicitat respingerea recursului depus de SRL

„Ergolemn”.

Intimata Primăria mun. Chișinău, deși a recepționat copia recursului la

22 aprilie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei,

aceasta nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus referință la recursul depus

de SRL „Ergolemn” (f.d. 79 vol. II).

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 16 februarie

este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Ergolemn”, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

6

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Ergolemn”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Ergolemn” se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

7