3ra-32/22 — contestarea actului administrativ

3ra-32/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-32/22

2-19089966-01-3ra-11012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G.Dașchevici, V.Negru)

Î N C H E I E R E

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de administratorul Societății cu

Răspundere Limitată ,,A.B.C. Gurmandis”, Ala Martînov

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „A.B.C. Gurmandis”

împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, terți Societatea cu

Răspundere Limitată „Coaxial-Grup”, Întreprinderea Mixtă „Orange Moldova”,

Societatea pe Acțiuni „Moldcell” și Societatea pe Acțiuni ,,Moldtelecom” cu

privire la anularea actelor administrative și obligarea de a demonta antenele,

împotriva deciziei din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „A.B.C.

Gurmandis” împotriva hotărârii din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 18 aprilie 2019, SRL „A.B.C. Gurmandis” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun.

Chișinău, terți SRL „Coaxial-Grup”, ÎM „Orange Moldova”, SA „Moldcell” și SA

„Moldtelecom” cu privire la anularea actelor administrative și obligarea de a

demonta antenele (f.d.2- 11, vol.I).

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 04 ianuarie 2019, a fost adresată

o cerere către Primăria mun. Chișinău prin care a solicitat prezentarea copiilor

actelor permisive, ce au fost eliberate de Primăria mun. Chișinău, în vederea

instalării antenelor GSM, pe acoperișul imobilului situat pe adresa XXXXX, nr.

cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate SRL ,,Proiecttehservice”.

Iar, prin răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr.

21/45-p din 28 ianuarie 2019, a fost informat asupra faptului că, de către Direcție a

fost eliberat certificatul de urbanism nr. 2481 din 17 decembrie 2001 privind

montarea antenelor de telefonie mobilă GSM.

1

Prin urmare, a solicitat anularea certificatului de urbanism nr. 2481 din 17

decembrie 2001, ca fiind emis cu încălcarea prevederilor legale, totodată a solicitat

anularea răspunsului nr. 21/477-p și nr. 21/469-p din data de 19 martie 2019.

La data de 06 septembrie 2019, prin intermediul cancelariei Judecătoriei

Chișinău (sediul Rîșcani), reprezentantul SRL „A.B.C. Gurmandis” a depus cerere

de concretizare a cerințelor (f.d.66-74, vol.I).

În susținerea cererii de concretizare a pretențiilor a indicat că, la data de 19

iunie 2019, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a mai emis un

răspuns suplimentar cu nr. 21/2314, la cererile anterioare, prin care a remis copiile

actelor și anume: autorizarea de construire nr. 37/2 din 19 februarie 2002 și

procesul-verbal de recepție finală nr. 159 din 19 iulie 2002, prin care la cererea

SRL ,,Coaxial-Grup”, s-a autorizat montarea antenelor de telefonie mobilă GSM

pe acoperișul imobilului situat pe adresa XXXXX.

La data de 19 iulie 2019, SRL „A.B.C. Gurmandis” a expediat în adresa

Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău cerere prealabilă cu privire

la anularea autorizației de construire nr. 37/2 din 19 februarie 2002 și a procesului

verbal de recepție finală din 19 iulie 2002, ca fiind emise cu încălcarea

prevederilor legale și obligarea SRL ,,Coaxial-Grup” de a demonta antenele de pe

acoperișul clădirii cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate

SRL ,,Proiecttehservice”.

Potrivit răspunsului Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare

nr. 21/1546/1 din 05 august 2019, la cererea prealabilă nr. 06-111/4595 din 19 iulie

2019, termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru proiectare nr.

2481 din 17 decembrie 2001 privind montarea antenelor de telefonie mobilă GSM

pe acoperișul imobilului din str.XXXXX, în conformitate cu prevederile art. 5, pct.

5 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010, este consumat din data avizării

documentației de proiect. Totodată, conform prevederilor art. 15 pct. 6) din Legea

respectivă, autorizația de construire se consideră valabilă pentru toată durata

executării lucrărilor. Constată reclamantul că autorizația de construire nr. 37/2 din

19 februarie 2002 este expirată.

Litigiu dintre proprietarul imobilului și posesorul instalației de pe acoperișul

construcției din str.XXXXX, poate fi soluționat în instanța de judecată în cazul în

care nu se va aplana pe cale amiabilă, iar răspunsul dat poate fi contestat în termen

de 30 zile de la comunicare, în instanța de contencios administrativ.

Reclamantul a menționat, că autorizația de construire nr. 37/2 a fost eliberată

la data de 19 februarie 2002, respectiv aceasta este guvernată de legislația în

vigoare la momentul eliberării și anume Regulamantul privind certificatul de

urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 360 din 18 aprilie 1997.

Din analiza coroborată a autorizației de construire nr. 37/2 din 19 februarie

2002, a certificatului de urbanism nr. 2481 din 17 decembrie 2001, dar și a

Regulamentului nr. 360 din 18 aprilie 1997, se constată că actele permisive au fost

întocmite și eliberate solicitantului, cu încălcarea prevederilor în vigoare, fapt care

le face pasibile de anulare.

La fel, reclamantul a indicat că, răspunsul Direcției generale arhitectură,

urbanism și relații funciare nr. 21/1546/1 la cererea prealabilă nr. 06-111/4595 din

19 iulie 2019, i-a fost comunicat la data 08 august 2019, respectiv termenul pentru

adresarea în instanța de contencios administrativ expiră la 04 septembrie 2019.

2

Autorizația de construire nr. 37/2 din 19 februarie 2002 a fost emisă în baza unui

certificat de urbanism lovit de nulitate în temeiul pct. 3 din Regulamentul nr. 360

din 18 aprilie 1997 și anume autorizația de construire/desființare este actul emis de

autoritățile administrației publice locale prin care se autorizează, în teritoriul

administrat, executarea construcțiilor și amenajărilor sau desființarea, or în temeiul

și cu respectarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului,

certificatului de urbanism și documentației de proiect elaborate, verificate și

aprobate în modul stabilit.

Totodată, același pct. 3 din Regulamentul menționat reglementează lucrările

care pot fi autorizate în lipsa documentație de urbanism și amenajare a teritoriului,

însă, la categoria acestora nu se regăsesc lucrările de montare a antenelor de

telefonie mobilă.

Deci, pentru lucrările de montare a antenelor de telefonie mobilă în temeiul

pct. 4 lit. c) din Regulament, este obligatorie obținerea autorizației de construire.

Conform pct. 4 lit. c) din Regulament, autorizația de construire se eliberează pentru

lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparații capitale,

modernizare și reabilitare a căilor de comunicație, dotărilor tehnico-edilitare

subterane și suprateranej.

Astfel, pentru amplasarea antenelor de telefonie mobilă GSM pe acoperișul

blocului din str. XXXXX, care aparține cu drept de proprietate SRL

,,Proiecttehservice”, solicitantului SRL „Coaxial-Grup”, la data de 19 februarie

2002 i-a fost eliberată autorizația de construire nr. 37/2.

A considerat că, autorizația de construire nr. 37/2 din 19 februarie 2002 a fost,

ilegală, eliberată solicitantului în baza unui certificat de urbanism care nu

corespundea cerințelor legislației în vigoare la momentul emiterii, înregistrând o

serie de ilegalități.

Potrivit pct. 28 din Regulamentul privind certificatul de urbanism și

autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor, autorizația de

construire se întocmește în baza documentației de eliberare a autorizației de

construire avizată de arhitectul-șef dacă certificatul de urbanism este valabil și

scopul eliberării acestuia coincide cu obiectul cererii pentru autorizare.

Autorizația de construire se întocmește în baza documentației de eliberare a

autorizației de construire avizată de arhitectul-șef al orașului sau județului, după

caz, dacă certificatul de urbanism este valabil și scopul eliberării acestuia coincide

cu obiectul cererii pentru autorizare, dovada titlului solicitantului asupra terenului

și construcțiilor este conformă prevederilor legale, documentația necesară eliberării

autorizației de construire este completă, cuprinzând avizele și studiile aprobate,

cerute prin certificatul de urbanism.

Astfel, cele invocate în cererea inițială de chemare în judecată din 18 aprilie

2019, și anume că la emiterea certificatului de urbanism nr. 2148 din 17 decembrie

2001 au fost identificate mai multe încălcări ce țin de completarea defectuoasă a

certificatului, dar și lipsa unor semnături și ștampila persoanelor responsabile a

căror aprobare era decisivă pentru valabilitatea prezentului certificat și care ar fi

dat dreptul solicitantului să obțină și autorizația de construire contestată.

În același context, Curtea Supreme de Justiție s-a expus clar cu privire la

obligarea autorităților administrației publice locale de a elibera certificatul de

urbanism și autorizația de construire, potrivit cărei se reține că certificatul de

urbanism stă la baza eliberării autorizației de construire. La eliberarea certificatului

3

de urbanism urmează să fie respectate condițiile stabilite prin lege, or, autorizația

de construire nu poate fi eliberată fără a fi în concordanță cu prevederile

certificatului de urbanism. Contestarea certificatului de urbanism înaintea emiterii

autorizației de construire poate preveni emiterea unei autorizații de construire

ilegale.

Principiul legalității trebuie respectat și în privința certificatului de urbanism,

astfel că un certificat de urbanism eliberat cu încălcarea prevederilor legale și ale

regulamentelor legale de urbanism conduce implicit și la eliberarea unei autorizații

de construire ilegale.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul nr. 360 din 18 aprilie 1997 este reglementată

obligativitatea obținerii autorizației pentru instalarea antenelor GSM, astfel, în

temeiul acestuia autorizația de construire/desființare este actul emis de autoritățile

administrației publice locale prin care se autorizează, în teritoriul administrat,

executarea construcțiilor și amenajărilor sau desființarea lor în temeiul și cu

respectarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului, certificatului

de urbanism și documentației de proiect elaborate, verificate și aprobate în modul

stabilit.

Certificatul de urbanism se menționează expres că acesta nu ține loc

autorizației de construire, totodată în ”Nota” certificatului este stipulată

documentația tehnică care urmează a fi obținută de către solicitant și pe baza cărora

se va solicita autorizația de construire, documentația de proiect; avizul serviciului

de pompieri; avizul centrului de igienă și epidemiologie și coordonarea

departamentului arhitectură și urbanism.

Din informațiile prezentate de către autoritățile publice locale, actele

enumerate supra, care trebuiau să se afle la baza eliberării autorizației de construire

nr. 37/2 din 19 februarie 2002, lipsesc.

Mai mult, conform pct. 28 din Regulamentul privind certificatul de urbanism

și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor,

documentația tehnică și avizele, prezentate pentru eliberarea autorizației de

construire, se vizează spre neschimbare și sînt parte integrantă a autorizației. Un

exemplar al autorizației se păstrează la emitent.

Prin urmare, având în vedere lipsa avizelor parte integrantă a autorizației de

construire nr. 37/2 din 19 februarie 2002, care trebuiau să fie păstrate la emitent,

deduce că autorizația respectivă a fost eliberată ilegal.

Totodată, pct. 29 din Regulament stipulează că executarea lucrărilor de

construcție se face numai în baza proiectului tehnic de lucru, întocmit conform

prevederilor legale, iar proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de

construcții constituie o mărturie a autorizării lucrărilor și se păstrează de emitent.

În conformitate cu pct. 34 din Regulament, responsabilitatea pentru emiterea

de autorizații bazate pe documentații incomplete revine semnatarilor autorizației.

Semnatarii autorizației aveau sarcina de a verifica cererea pentru autorizația de

construire și documentația aferentă în modul prevăzut la pct. 33 din Regulamentul

nr. 360 din 18 aprilie 1997.

Din materialele eliberate de către Primăria mun. Chișinău, la solicitarea

reclamantului, nu a fost anexat nici unul din actele indicate mai sus, care erau

obligatorii pentru obținerea autorizației de construire, motivându-se prin expirarea

termenului de păstrare a acestora.

4

Astfel, s-a adresat cu cereri similare către instituțiile de resort, împuternicite

cu competențe de eliberare și păstrare a respectivelor acte.

Ca urmare a solicitării adresate Agenției Naționale pentru Sănătate Publică

din 13 februarie 2019, reclamantul a primit răspunsul nr.01/733 din 27 februarie

2019, prin care a fost informat că avizul sanitar a calculelor preliminare a câmpului

electromagnetic din anul 2001 nu s-a păstrat, deoarece în anul 2015 a fost eliberat

un nou aviz, care anulează avizele precedente și ele pierd valabilitatea, în rezultat a

fost eliberat avizul sanitar nr. 06c-7/1177 din 18 mai 2015.

Același răspuns al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică face trimitere la

Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construire, care însă nu era în vigoare la momentul eliberării certificatului de

urbanism nr. 2481 din 17 decembrie 2001 și autorizației de construire nr. 37/2 din

19 februarie 2002, acestea fiind guvernate de hotărîrea de Guvern nr. 360 din 18

aprilie 1997 despre aprobare Regulamentului privind certificatul de urbanism și

autorizării sau desființării construcțiilor și amenajărilor.

Respectivul Regulament nu prevede careva termene de valabilitate a

documentației de proiect, în special avizului sanitar la calculele preliminare a

câmpului electromagnetic, și nu este prevăzută necesitatea emiterii unui nou aviz,

care ar anula valabilitatea celui dintâi.

Mai mult decât atât, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în răspunsul

adresat, indică că calculele preliminare a câmpului electromagnetic, emis de stațiile

de telefonie mobilă, prezintă un stadiu de fezabilitate privind posibilitatea sau

imposibilitatea construirii/amplasării lor și nu este un proiect de

construire/amplasare al obiectului, iar avizul sanitar la calculele preliminare a

câmpului electromagnetic servește ca bază pentru elaborarea proiectului, dar nu

pentru construcție/amplasare a stației.

În acest sens, ordinul nr. 57 din 27 iulie 2016 cu privire la aprobarea

indicatorului documentelor - tip și termenelor lor de păstrare pentru organele

administrației publice, pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile Republicii

Moldova și a Instrucțiunii privind aplicarea Indicatorului emis în baza Legii nr.

380 din 22 ianuarie 1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova la care

face trimitere Agenția Națională pentru Sănătate Publică în răspunsul nr. 01/733

din 27 februarie 2019, reglementează termenul de păstrare pentru organele

administrației publice, pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile din

Republicii Moldova, a diferitor categorii de documente-tip.

Astfel, indicatorul, menționat, aprobat prin ordinul nr. 57 din 27 iulie 2016,

stabilește că studiile de fezabilitate pentru construire/reconstruire se păstrează

permanent. Prin urmare avizul sanitar nr. 06c-7/1177 din 18 mai 2015, la care face

trimitere Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în răspunsul său, care a fost

emis la o distanță de aproape 15 ani, nu este relevant cauzei, or eliberarea

autorizației de construire urma a fi efectuată în baza avizului și a altor acte emise la

momentul solicitării eliberării autorizației și care, după cum a constatat mai sus,

urma a fi păstrate permanent.

Respectiv, faptul că avizul care ar fi fost emis inițial, nu s-a păstrat, deși legea

prevede expres că actul respectiv se păstrează fără termen, induce la ideea că de

fapt, un astfel de aviz nu a fost emis niciodată. În acest caz nu poate fi vorba despre

eliberarea autorizației de construire nr. 37/2 din 19 februarie 2002, în conformitate

cu procedura legală.

5

Cu referire la același aspect, al prezentării actelor indicate în certificatul de

urbanism, obligatorii obținerii autorizației de construire, reține și faptul absenței

avizului serviciului de pompieri.

În acest sens a fost interpelată la data de 13 februarie 2019, Direcția

serviciului de salvatori și pompieri din cadrul Inspectoratului General pentru

Situații de Urgență, referitor la faptul dacă a fost eliberat către solicitantul SRL

„Coaxial-Grup” avizul serviciului de pompieri indicat în certificatul de urbanism

nr. 2481 din 17 decembrie 2001, or și acest act, este unul obligatoriu, a fi prezentat

în scopul eliberării autorizației de construire.

Potrivit răspunsului Direcției serviciului de salvatori și pompieri din cadrul

Inspectoratului General Situații de Urgență nr. 5/123 din 28 februarie 2019, se face

referire la același ordin nr. 57 din 27 iulie 2016, însă fără a se menționa expres

norma care reglementează situația din speță, și se indică termenul de păstrare a

avizelor eliberate de Serviciul pompieri, precum și a registrelor, documentelor la

intrare și ieșire, care constituie 5 ani.

Din analiza detaliată a ordinului nr. 57 din 27 iulie 2016, prin care a fost

adoptat indicatorul documentelor-tip și al termenelor lor de păstrare pentru

organele administrației publice, pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile

Republicii Moldova și a Instrucțiunii privind aplicarea indicatorului, nu s-a

identificat norma care să reglementeze termenul de păstrare a avizelor eliberate de

Serviciul pompieri, iar Direcția serviciului de salvatori și pompieri în răspunsul nr.

5/123 din 28 februiarie 2019, nu face trimitere expres la norma care stabilește acest

termen.

Mai mult, Direcția serviciului de salvatori și pompieri nu a oferit un răspuns

direct dacă a fost sau nu eliberat solicitantului SRL „Coaxial-Grup”, avizul

serviciului de pompieri indicat în certificatul de urbanism nr. 2481 din 17

decembrie 2001, ci doar, făcând trimitere la prevederile indicatorului sus-numit, a

concluzionat că cel mai probabil el a fost distrus, fără a se ști exact dacă a existat

vreodată.

Totodată, faptul absenței actelor menționate - avizul Serviciului de Pompieri

și avizul Centrului de igienă și epidemiologie este confirmat și prin procesul-verbal

de recepție finală nr. 159 din 19 iulie 2002, care a fost prezentat la 19 iunie 2019

cu autorizația de construire nr. 37/2 din 19 februarie 2002.

Potrivit mențiunilor efectuate în procesul - verbal de recepție finală, Comisiei

de recepție i-au fost prezentate doar documentația de proiect pentru stațiile GSM

incluse în anexa nr. 1 certificatul de urbanism și autorizația de construire pentru

toate stațiile incluse în anexă.

Deși se face trimitere la existența unei anexe cu nr. 1 la procesul-verbal de

recepție finală, o asemenea anexă nu a fost prezentată alături de autorizația de

construire și procesul - verbal de recepție finală, ceea ce iarăși, induce la ideea că

ea nu a fost emisă.

Suplimentar, atrage atenția că potrivit pct. 37 din Regulamentul nr. 360 din 18

aprilie 1997, perioada de valabilitate a autorizației de construire se consideră

intervalul de timp în interiorul căruia este obligatorie începerea lucrărilor

autorizate. Aceste interval de timp se stabilește de către emitentul autorizației, în

funcție de interesul public și de gradul de complexitate al lucrării.

Autorizația de construcție nr. 37/2 din 19 februarie 2002 nu conține

mențiunea despre valabilitatea autorizatiei, fiind indicată doar durata executării

6

lucrărilor. Or, pentru această informație, în autorizație este prevăzut spațiu distinct,

iar indicarea duratei executării lucrărilor nu scutește de necesitatea de a fi indicat

termenul de valabilitate al autorizației.

Circumstanțele expuse supra, autorizația de construire nr. 37/2 din 19

februarie 2002 este anulabilă atât din considerentul eliberării acesteia în lipsa

actelor obligatorii a fi prezentate pentru emiterea sa, dar și din considerentul

nulității certificatului de urbanism nr. 2481 din 17 decembrie 2001, care după cum

a indicat anterior, la fel a fost emis cu un șir de încălcări. Or, în cazul în care se

constată că nu au fost respectate toate condițiile prevăzute de legislație pentru

eliberarea certificatului de urbanism, acesta atrage nulitatea și a autorizației de

construire eliberată în baza certificatului ilegal.

Având în vedere faptul că construcțiile efectuate în lipsa certificatului de

urbanism și a autorizației de construcție valabile, sunt considerate construcții

neautorizate, conchide că antenele de telefonie mobilă GSM sunt montate ilegal pe

acoperișul imobilului amplasat pe adresa XXXXX, și urmează a fi demontate.

Astfel, din motivul emiterii autorizației de construire nr. 37/2 din 19 februarie

2002 contrar prevederilor Regulamantului privind certificatul de urbanism și

autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor, reclamantul a

solicitat anularea certificatului de urbanism nr. 2481 din 17 decembrie 2001,

autorizației de construire nr. 37/2 din 19 februarie 2002 și procesului - verbal de

recepție finală din 19 iulie 2002 și obligarea SRL „Coaxial- Grup” de a demonta

antenele de pe acoperișul clădirii cu nr.cadastral XXXXX.

Prin hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

a fost respinsă acțiunea depusă de SRL „A.B.C. Gurmandis” împotriva Primăriei

mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, terți SRL „Coaxial-Grup”, ÎM

„Orange Moldova”, SA „Moldcell” și SA „Moldtelecom” cu privire la anularea

actelor administrative și obligarea de a demonta antenele, ca fiind neîntemeiată

(f.d.49, 60-82 vol.II).

La data de 18 noiembrie 2020, administratorul SRL „A.B.C. Gurmandis” -

Martînova Ala a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 04 noiembrie 2020, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală

a acțiuni (f.d.57-58, vol.II).

Din materialele pricinii se denotă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la

data de 04 noiembrie 2020 (f.d.49, vol.II), apelul nemotivat a fost depus la 18

noiembrie 2020 (f.d.60-82, vol.II), hotărârea motivată fiind recepționată de apelant

la 20 ianuarie 2021 (f.d.85, vol.II), motivarea apelului a fost depusă la 03 februarie

2021 (f.d.89-109, vol.II). Astfel, apelul nemotivat și motivarea acestuia au fost

depuse în termenii prevăzuți de lege.

Prin decizia din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „A.B.C. Gurmandis” și s-a

menținut hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, în conformitate cu

prevederile art. 1 al Legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului

nr.835 din 17.05.96 (în vigoare la data emiterii actului contestat), certificat de

urbanism este act cu caracter informativ și reglementativ, emis de autoritatea

administrației publice locale abilitată prin lege, la cererea oricărei persoane fizice

sau juridice interesate, prin care se aduc la cunoștința solicitantului date privind

7

regimul juridic, economic, tehnic și arhitectural urbanistic de exploatare a

terenurilor și construcțiilor pentru care a fost solicitat.

Potrivit art. 4 alin. (1) și (2) al Legii menționate supra, activitatea de

amenajare a teritoriului are drept scop realizarea următoarelor obiective: a)

dezvoltarea economică și socială echilibrată în condițiile respectării specificului

fiecărei zone; b) ameliorarea calității vieții oamenilor și colectivităților umane; c)

gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului înconjurător; d)

utilizarea rațională a teritoriului. În conformitate cu aceste obiective, Guvernul și

autoritățile administrației publice locale, în limitele competenței atribuite,

elaborează programele și prognozele dezvoltării socio-economice a teritoriilor,

inclusiv programele de lucrări publice, și stabilesc direcțiile generale de organizare

și dezvoltare urbanistică a localităților.

Conform art. 42 alin. (1) și (2) al Legii menționate, certificatul de urbanism si

autorizația de construire se eliberează de autoritățile administrației publice locale.

Procedura de eliberare a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire

se stabilește prin regulamentul respectiv, elaborat de autoritatea administrației

publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului și aprobat de Guvern.

Potrivit pct. 1 Regulamentului privind certificatul de urbanism și autorizarea

construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin Hotărîrea de

Guvern nr.360 din 18.04.1997 (în vigoare la data emiterii actului contestat),

utilizarea terenurilor și imobilelor în localități, proiectarea obiectivelor civile,

industriale, agricole sau de altă menire, executarea lucrărilor de construire ori

desființare a construcțiilor și amenajărilor (în continuare – lucrări de

construire/desființare), realizarea altor acțiuni urbanistice pe întreg teritoriul

Republicii Moldova se vor desfășura în conformitate cu legislația în vigoare și cu

respectarea procedurilor de autorizare prin certificate de urbanism și autorizații de

construire/desființare a construcțiilor și amenajărilor (în continuare – autorizații de

construire/desființare) în condițiile prezentului Regulament.

Pct. 2 din Regulamentul menționat, prevede că, Certificatul de urbanism este

actul emis de autoritățile administrației publice locale, prin care se fac cunoscute

solicitantului elementele ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic,

precum și urbanistic-arhitectural al unui imobil (teren), stabilite prin

documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate sau, în lipsa

acestora, prin studii și cercetări efectuate de Institutul Național de Cercetare și

Proiectare în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii

,,Urbanproiect” și Institutul de Proiectare ,,Chișinăuproiect” (în limitele

municipiului Chișinău).

Iar, pct.4 al aceluiași Regulament menționat prevede că, autorizația de

construire se eliberează pentru: a) lucrări de construire, consolidare, reconstruire,

modificare, extindere, schimbare de destinație ori alte intervenții care afectează

siguranța construcțiilor, de reparare a clădirilor de orice fel, precum și a

instalațiilor aferente acestora, cu excepția celor prevăzute la punctul 5 lit.f); b)

lucrări de construire, reconstruire, extindere, consolidare, reparare, protejare,

restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, ce

urmează a fi efectuate la construcții reprezentînd monumente și ansambluri

istorice, arheologice, de arhitectură, artă sau cultură, inclusiv cele din zonele lor de

protecție; c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparații

capitale, modernizare și reabilitare a căilor de comunicație, dotărilor

8

tehnicoedilitare subterane și supraterane, realizarea de noi capacități energetice de

producție, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, reabilitarea și

retehnologizarea celor existente, de creare a împrejmuirilor și mobilierului urban,

de amenajare a spațiilor verzi, parcurilor, piețelor și alte lucrări de amenajare a

spațiilor publice; d) foraje și excavări necesare studiilor geotehnice și ridicărilor

topografice, exploatări de cariere, balastiere, sonde de gaze și petrol, precum și alte

exploatări; e) lucrări, amenajări și construcții provizorii de șantier necesare

execuției lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate odată cu acestea; f)

organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau rulote; g) lucrări cu caracter provizoriu:

chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere, situate pe căile și în spațiile publice,

corpuri și panouri de afisaj, firme și reclame, precum și anexele gospodărești ale

exploatărilor agricole situate în extravilan; h) lucrări de construire, reparare,

protejare, conservare ce țin de protecția mediului înconjurător; i) alte lucrări de

construcție și amenajare, care comportă schimbarea ori modificarea destinației, ori

caracteristicilor tehnice ale unui imobil ori teren.

Pct.11 din Regulament prevede că, Certificatul de urbanism se întocmește în

baza documentației pentru eliberarea certificatului de urbanism, avizată de

arhitectul-șef al orașului sau județului, după caz, cu respectarea următoarelor

condiții obligatorii: cererea este adresată autorităților administrației publice locale

autorizate să elibereze certificatul; formularul cererii este completat integral și

corect; se confirmă achitarea plății legale; elementele de identificare a terenului

sînt suficiente.

Pct.15 din Regulament prevede că, Certificatul de urbanism va cuprinde

elemente privind: a) regimul juridic al imobilelor, cu referire la: situarea terenului

în intravilan sau în afara acestuia; dreptul de proprietate asupra imobilului și

servituțile care grevează asupra acestuia; extrase din documentațiile de urbanism și

de amenajare a teritoriului sau din regulamentele aprobate, care instituie un regim

special asupra imobilului (zone protejate, interdicții temporare sau definitive de

construire, zone declarate de interes public etc.); b) regimul economic al

imobilelor, cu referire la: folosința actuală; reglementări fiscale specifice localității

sau zonei respective; c) regimul tehnic al imobilelor, cu referire la: echiparea cu

utilități (apă, canalizare, energie electrică, energie termică ș.a.); sistemul

constructiv și principalele materiale de construcție permise; modul de executare a

construcțiilor; lucrările conexe de interes public necesare funcționării obiectivului;

d) regimul urbanistic-arhitectural, cu referire la: destinația terenului, stabilită prin

documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate și capacitatea

construcției; dimensiunile și suprafețele parcelelor; alinierea terenului și a

construcțiilor față de străzile adiacente terenului și distanțele construcțiilor față de

proprietățile vecine; înălțimea construcțiilor și caracteristicile volumetrice ale

acestora; înfățișarea construcției – expresivitatea arhitecturală, echilibrul

compozițional, finisajele etc. – dacă aceasta este prevăzută în regulamentele

aprobate; circulația pietonilor și a autovehiculelor, accesele și parcajele necesare;

procentul de ocupare a terenului (P.O.T.); coeficientul de utilizare a terenului

(C.U.T.).

Pct.16 din Regulament prevedea că, Certificatul de urbanism se eliberează de

către autoritățile prevăzute la punctul 6 în două exemplare, unul se transmite

solicitantului, direct sau prin poștă cu confirmarea primirii, în termen de 30 zile de

la data înregistrării cererii, altul rămîne emitentului. Certificatul de urbanism se

9

semnează de președintele consiliului județean, președintele Comitetului executiv al

U.T.A. Găgăuzia sau de primar, după caz, de secretar și de arhitectul-șef sau de

persoana în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din aparatul propriu al

autorității publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind, în mod

solidar, tuturor semnatarilor. Delegarea competențelor de semnare este posibilă în

condițiile legii. Lipsa unei semnături atrage după sine nulitatea actului.

Pct.21 din Regulament prevede că, valabilitatea certificatului de urbanism se

stabilește de către emitent, pe un termen de la 3 pînă la 24 luni, începînd cu data

emiterii, în funcție de caracteristicile urbanistice ale zonei în care se află imobilul.

Prelungirea valabilității certificatului de urbanism se poate face de către emitent, la

cererea titularului, pe o perioadă de timp de maximum 12 luni.

Pct.29 din Regulament prevede că, Autorizația de construire/desființare se

eliberează în baza unui set de documente cu genericul ,,Documentația de eliberare

a autorizației de construire/desființare", constituită din documentația enumerată la

punctul 25. Această documentație se elaborează de birourile de proiectare și

prospecțiuni (întreprinderi municipale), firme și instituții de proiectare prin

contract cu solicitantul. Completul de judecată reține că, pct.34 din Regulament

prevede că, responsabilitatea pentru emiterea de autorizații bazate pe documentații

incomplete revine semnatarilor autorizației.

Potrivit pct. 40 al Regulamentului menționat, la terminarea recepției, comisia

de recepție își va consemna observațiile și concluziile în procesul-verbal de

recepție finală, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul

Regulament, pe care îl va înainta investitorului în termen de 3 zile lucrătoare

împreună cu recomandarea de admitere cu sau fără obiecții a recepției, de amînare

sau de respingere a ei.

Reieșind din materialele cauzei rezultă că, Primăria mun. Chișinău la data de

17 decembrie 2001, a eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 2481

pe numele SRL „Coaxial-Grup”, prin care s-a certificat montarea antenelor de

telefonie GSM pe acoperșul imobilului nr. XXXXX din str.XXXXX (f.d. 16-17,

vol.I).

În baza certificatului de urbanism nr. 2481 din 17 decembrie 2001, la data de

19 februarie 2002, Primăria mun. Chișinău a emis autorizația de construire nr.37/2,

potrivit căreia s-a autorizat executarea lucrărilor de montare a antenelor de

telefonie GSM pe acoperșul imobilului nr.XXXXX din str.XXXXX (f.d. 76-77,

vol.I).

Drept urmare, la 19 iulie 2002, a fost semnat procesul-verbal de recepție

finală nr. 159, privind rețeau GSM a operatorului de telefonie mobilă. Astfel,

potrivit procesului-verbal sus menționat, comisiei de recepție finală i-au fost

prezentate certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 2481 din 17 decembrie

201 și autorizația de construire nr. 37/2 din 19 februarie 2002 (f.d. 78-82, vol.I).

Curtea de Apel Chișinău a reținut că, instanța de fond întemeiat a ajuns la

concluzia că, Primăria mun. Chișinău și-a exercitat dreptul discreționar în

conformitate cu prevederile legale.

Instanța de apel a menționat că SRL „A.B.C. Gurmandis” nu a invocat în

susținerea poziției sale careva probe pertinente, concludente și utile, care în

ansamblul lor ar demonstra necesitatea de a anula certificatul de urbanism nr. 2481

din 17.12.2001, autorizația de construire nr. 37/2 din 19.02.2002 și procesului -

verbal de recepție finală din 19.07.2002. Mai mult ca atît, actele administrative

10

menționate supra, conțin condițiile de formă și conținut, stabilite de legislația în

vigoare la data emiterii lor.

La data de 16 noiembrie 2021, administratorul Societății cu Răspundere

Limitată ,,A.B.C. Gurmandis”, Ala Martînov a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii

(f.d.207-210, vol.II).

Ulterior, la data de 23 decembrie 2021 administratorul Societății cu

Răspundere Limitată ,,A.B.C. Gurmandis”, Ala Martînov, a prezentat motivarea

recursului (f.d. 3-27, vol.III).

În susținerea recursului a invocat că instanța nu a aplicat legea care trebuia

aplicată și a aplicat legea care nu trebuia aplicată, contrar prevederilor art. 183 alin.

(2) lit. a) CPC, conform cărora, pregătirea pentru dezbatere judiciară este

obligatorie pentru orice cauză civilă și are ca scop: a) precizarea legii care urmează

a fi aplicată și determinarea raporturilor juridice dintre părți, instanța de apel nu a

determinat în mod corect legea aplicabilă, invocând în privința procedurii

administrative supuse controlului judecătoresc prevederile Codului Administrativ,

deși, la data depunerii cererilor recurentului de eliberare a actelor permisive

contestate în prezenta cauză, precum și la data depunerii cererilor prealabile

privind revocarea Certificatului de Urbanism nr. 2481 din 17.12.2001, a

Autorizației de construire nr. 37/2 din 19.02.2002 și a Procesului-verbal de recepție

finală din 19.07.2002 - Codul Administrativ al Republicii Moldova nu era în

vigoare. La momentul respectiv, se aplica Legea contenciosului administrativ nr.

793 din 10.02.2000.

Astfel, dispozițiile art. 10, 11, 31, 32 Cod Administrativ, invocate de instanța

de apel cu privire la emiterea actelor administrative și procedura administrativă -

nu sunt aplicabile speței, întrucât emiterea actelor contestate în prezenta cauză,

precum și parcurgerea procedurii prealabilă la autoritatea administrativă de către

recurent - au avut loc anterior intrării în vigoare a Codului Administrativ.

Prin urmare, instanța de apel, în mod eronat, la examinarea cererii de apel și-

a motivat soluția pronunțată pe dispozițiile art. 255 alin. (2) Cod Administrativ,

întrucât, la momentul emiterii actelor administrative contestate în prezenta cauză,

se aplicau dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000,

care nu reglementau un drept discreționar al autorității emitente și dispuneau doar

în privința legalității actului administrativ emis, iar ilegalitatea acestuia constituia

motiv de anulare a actului respectiv.

Instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele anexate la dosar, soluția

instanței nu este motivată, or, aceasta s-a limitat în principiu la preluarea poziției

instanței de fond și invocarea prevederilor din Regulamentul privind certificatul de

urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor,

probat prin Hotărârea de Guvern nr.360 din 18.04.97, fără a da o apreciere justă

circumstanțelor cauzei fapt ce a creat o impresie că recurentul nu a fost ascultat în

instanța de judecată.

A menționat administratorul Societății cu Răspundere Limitată ,,A.B.C.

Gurmandis”, Ala Martînov că Certificatul de urbanism nr. 2481 din 17.12.2001 nu

a fost completat corespunzător întrucât legea expres stabilește conținutul și

informația pe care certificatele de urbanism trebuie să le cuprindă. Astfel,

11

certificatul în cauză nu conține informația minimă necesară pentru a permite

efectuarea a careva lucrări în baza acestuia.

Mai mult, în certificatul de urbanism la regimul tehnic al imobilelor este

menționat că montarea antenelor trebuie efectuată în baza unui proiect aprobat în

ordinea stabilită, însă, așa proiect nu a fost nici întocmit și nici aprobat, ori în caz

contrar, acesta avea să fie anexat la Certificatul de urbanism nr. 2481 din

17.12.2001.

S-a menționat în cererea de recurs că înscrierile cu privire la regimul juridic,

economic, tehnic și urbanistic-arhitectural din Certificatul de Urbanism nr. 2481

din 17.12.2001 sunt emise cu încălcări grave a prevederilor legale, fiind ignorate

toate elementele ce trebuie să le cuprindă Certificatul de urbanism conform art. 15

din Regulamentul nr. 360 din 18 aprilie 1997.

Prin Certificatul de urbanism nr. 2481 din 17.12.2001 nu se îndeplinește

scopul indicat la pct. 2 al Regulamentului privind certificatul de urbanism și

autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor: „se fac

cunoscute solicitantului elementele ce caracterizează regimul juridic, economic,

tehnic, precum și urbanistic-arhitectural al unui imobil (teren), stabilite prin

documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului".

La certificatul de urbanism fiind anexată doar schema amplasării, însă,

potrivit schemei amplasării - trebuia să se efectueze lucrări topografice și

geologico-inginerești conform condițiilor de teren și cerințelor constructive

prevăzute de proiect, însă acestea nu au avut loc.

Mai mult ca atât, lipses semnăturile și ștampila persoanelor responsabile, or,

în corespundere cu art. 16 din Regulamentul nr. 360 din 18 aprilie 1997:

„Certificatul de urbanism se semnează de președintele consiliului județean,

președintele Comitetului executiv al U.T.A. Găgăuzia sau de primar, după caz, de

secretar și de arhitectul-șef sau de persoana în domeniul amenajării teritoriului și

urbanismului din aparatul propriu al autorității publice emitente, responsabilitatea

emiterii acestuia revenind, în mod solidar, tuturor semnatarilor. Delegarea

competențelor de semnare este posibilă în condițiile legii. Lipsa unei semnături

atrage după sine nulitatea actului".

În anexa certificatului de urbanism nr. 2481 din 17.12.2001 ce conține

informații privind amplasarea imobilului, lipsesc semnăturile tuturor persoanelor

indicate, fapt care atrage după sine nulitatea actului, ori trebuiau să fie aplicate

semnăturile lui A. Boldesco, G. Matisevici, Iu. Antoniuc, dar sunt aplicate doar 2

semnături din cei 3 semnatari a căror nume figurează în act.

Prin urmare, autorizația de construire nr. 37/2 din 19.02.2002 a fost emisă în

baza unui Certificat de urbanism lovit de nulitate.

În temeiul pct.3 din Regulamentul nr. 360 din 18.04.1997: ,,Autorizația de

construire/desființare este actul emis de autoritățile administrației publice locale

prin care se autorizează, în teritoriul administrat, executarea construcțiilor și

amenajărilor sau desființarea lor în temeiul și cu respectarea documentațiilor de

urbanism și amenajare a teritoriului, certificatului de urbanism și documentației de

proiect elaborate, verificate și aprobate în modul stabilit."

Totodată, același pct.3 din Regulamentul menționat reglementează lucrările

care pot fi autorizate în lipsa documentație de urbanism și amenajare a teritoriului,

însă, la categoria acestora nu se regăsesc lucrările de montare a antenelor de

telefonie mobilă.

12

Deci, pentru lucrările de montare a antenelor de telefonie mobilă în temeiul

pct.4 lit. c) din Regulament, este obligatorie obținerea Autorizației de construire.

Conform pct. 4 lit. c) din Regulament: „Autorizația de construire se eliberează

pentru: c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparații

capitale, modernizare și reabilitare a căilor de comunicație, dotărilor tehnico-

edilitare subterane și suprateranej...]”.

Având în vedere faptul că construcțiile efectuate în lipsa certificatului de

urbanism și a autorizației de construire valabile, sunt considerate construcții

neautorizate, administratorul Societății cu Răspundere Limitată ,,A.B.C.

Gurmandis”, Ala Martînov conchide că antenele de telefonie mobilă GSM sunt

montate ilegal pe acoperișul imobilului amplasat pe adresa XXXXX și urmează a

fi demontate.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 noiembrie 2021,

administratorul Societății cu Răspundere Limitată ,,A.B.C. Gurmandis”, Ala

Martînov a depus recurs nemotivat la 16 noiembrie 2021. Decizia motivată din 02

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces

la 10 decembrie 2021 (f.d.211, vol.II), fiind notificată de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,A.B.C. Gurmandis” la data de 17 decembrie 2021, fapt ce se atestă prin

avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei (f.d.213,

vol.II).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul nemotivat la 16 noiembrie 2021, iar recursul motivat la 23

decembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 13 ianuarie 2022 prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților a

fost expediată copia recursului depus de administratorul Societății cu Răspundere

Limitată ,,A.B.C. Gurmandis”, Ala Martînov, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

La data de 25 ianuarie 2022 Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun.

Chișinău a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de către

Societatea cu Răspundere Limitată ,,A.B.C. Gurmandis” ca fiind lipsită de suport

juridic și neântemeiată.

Prin referința depusă la 14 februarie 2022 ÎM „Orange Moldova” a solicitat

respingerea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,A.B.C.

Gurmandis” ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de administratorul

Societății cu Răspundere Limitată ,,A.B.C. Gurmandis”, Ala Martînov, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

13

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

14

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de administratorul Societății cu Răspundere

Limitată ,,A.B.C. Gurmandis”, Ala Martînov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de administratorul Societății cu Răspundere Limitată ,,A.B.C.

Gurmandis”, Ala Martînov se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

15