3ra-734/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-734/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Mincuina, I. Muruianu, E. Palanciuc) D E C I Z I E 04 august 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Anatolie Țurcan Nina Vascan examinând recursul depus de Nicolae Dumbrăveanu, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Dumbrăveanu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă acțiunea înaintată de Nicolae Dumbrăveanu c o n s t a t ă : La data 26 februarie 2021 Nicolae Dumbrăveanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Nicolae Dumbrăveanu a menționat că la 04 mai 2020, în temeiul art. 20 din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, a înaintat o cerere către Consiliul Superior al Procurorilor, prin care a solicitat inițierea procedurii de accedere în funcția de procuror, cu înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror. A indicat că în conformitate cu prevederile art. 22 alin.(2) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, a anexat actele relevante, iar la solicitarea Consiliului Superior al Procurorilor, a acceptat inițierea în privința sa a acțiunilor de control privind compatibilitatea/incompatibilitatea cu funcția de procuror.

Reclamantul a indicat că în rezultatul verificărilor efectuate, la 24 iunie 2020 i-a fost adus la cunoștință Avizul consultativ nr. 5/818 din 04 iunie 2020, emis de Serviciul de Informații și Securitate, în care se indica despre prezența factorilor de risc, prin prisma art.4 lit. a), c) și d) din Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice. În special, Avizul 1 consultativ, negativ, al Serviciului de Informații și Securitate, se referea la o cauză penală pe care, anterior în calitate de procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizare și Cauze Speciale, a avut-o în gestiune. Nefiind de acord cu cele prezentate de Serviciul de Informații și Securitate, reclamantul Nicolae Dumbrăveanu a solicitat efectuarea unei verificări suplimentare.

Astfel, la 31 iulie 2020 i-a fost adus la cunoștință Avizul consultativ al Serviciului de Informații și Securitate nr. 5/1185 din 28 iulie 2020, prin care a fost reiterată informația prezentată în Avizul consultativ nr. 5/818 din 04 iunie 2020. Reclamantul a mai indicat că în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor din 28 ianuarie 2021, verbal, i-a fost comunicată hotărârea organului colegial, potrivit căreia i-a fost respinsă cererea de a fi înscris în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.

Reclamantul consideră că prin hotărârea nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021 a Consiliului Superior al Procurorilor i-a fost lezat dreptul la profesie și carieră, prin încălcarea dreptului de a fi înscris în Registru candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror și de a opta pentru accederea în profesia de procuror, or, dânsul a prezentat toate actele și informațiile relevante care denotă că întrunește rigorile necesare pe care un candidat la funcția de procuror trebuie să le întrunească, în conformitate cu Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.

Reclamantul Nicolae Dumbrăveanu a solicitat: anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021 privind respingerea cererii sale cu privire la înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror; anularea avizelor consultative ale Serviciul de Informații și Securitate nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020, ca fiind neîntemeiate și ilegale; obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să emită actul administrativ individual privind înscrierea sa în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.

Prin cererea de completare a pretențiilor din 23 martie 2021 reclamantul Nicolae Dumbrăveanu, pe lângă pretențiile inițiale, a solicitat și anularea procedurii administrative, implementate de Consiliul Superior al Procurorilor la examinarea cererii sale privind înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror, în partea ce ține de solicitarea adresată Serviciului de Informații și Securitate și în consecință Inspecției Procurorilor și rezultatele acesteia (f.d. 49-55). Prin hotărârea din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă acțiunea înaintată de Nicolae Dumbrăveanu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021 și obligarea emiterii actului administrativ privind înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.

La 30 aprilie 2021 Nicolae Dumbrăveanu a depus recurs împotriva hotărârii din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 14 iunie 2021 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care a admite acțiunea și a dispune anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 28 ianuarie 2021 privind respingerea cererii lui Nicolae Dumbrăveanu cu privire la înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror; anularea avizelor consultative ale 2 Serviciul de Informații și Securitate nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020, ca fiind neîntemeiate și ilegale; anularea procedurii administrative, implementate de Consiliul Superior al Procurorilor la examinarea cererii sale privind înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror, în partea ce ține de solicitarea adresată Serviciului de Informații și Securitate și în consecință Inspecției Procurorilor, privind verificarea lui Nicolae Dumbrăveanu; obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să emită actul administrativ individual privind înscrierea lui Nicolae Dumbrăveanu în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.

În susținerea recursului, recurentul Nicolae Dumbrăveanu a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și fiind apreciate eronat probele administrate la materialele cauzei. Totodată, recurentul a invocat că acțiunile instanței de judecată, din cadrul ședinței de judecată din data de 19 aprilie 2021, au fost contrare normelor de drept procedural, dat fiind faptul că dânsul s-a prezentat în fața instanței și, inclusiv, conform prevederilor art. 211 alin. (2) Cod de procedură civilă, după raportul instanței asupra cauzei, a declarat că susține toate pretențiile indicate în cererea de chemare în judecată, inclusiv pretenția privind anularea avizelor consultative ale Serviciului de Informații și Securitate.

Cu toate acestea, pe parcursul dezbaterilor judecătorești, instanța de judecată eronat a abordat obiectul acțiunii, menționând că anularea avizelor consultative ale Serviciului de Informații și Securitate nu ar fi de competența Curții de Apel Chișinău și în astfel de circumstanțe, neînștiințându-l asupra urmărilor care pot surveni, i-a sugerat să renunțe la pretențiile împotriva Serviciului de Informații și Securitate. Recurentul a mai indicat că la solicitarea sa, instanța de judecată nu i-a acordat timp pentru a analiza chestiunea privind renunțarea la pretenția privind anularea avizelor consultative ale Serviciului de Informații și Securitate. A reiterat că pretinsa renunțare la pretențiile împotriva Serviciului de Informații și Securitate, nu a fost una autentică, reclamantul nu a venit de sine stătător cu o astfel de solicitare, aceasta fiind o soluție pe care instanța de judecată, contrar principiului obiectivității și imparțialității, i-a impus-o.

Instanța de judecată nu a emis un act procesual privind renunțarea la pretențiile împotriva Serviciului de Informații și Securitate. Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, recurentul Nicolae Dumbrăveanu a mai indicat că sunt declarative mențiunile instanței de judecată puse la baza respingerii acțiunii, precum că s-a constatat cu certitudine că dânsul nu se bucură de un profil ireproșabil. În realitate, instanța de judecată nu a indicat nicio circumstanță de fapt sau de drept autentică în acest sens, din considerentul că nu există astfel de circumstanțe. Curtea de Apel Chișinău a pus la baza concluziilor sale, doar informațiile neîntemeiate ale Serviciului de Informații și Securitate și Inspecției Procurorilor, care, în opinia recurentului, nu au niciun suport probatoriu.

De asemenea, prima instanță nu a dat nicio apreciere probelor prezentate de reclamant. Or, instanța de judecată era obligată să reflecte în hotărâre motivele 3 concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la data de 19 aprilie 2021, fiind notificată recurentului Nicolae Dumbrăveanu la data de 21 mai 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei (f.d.141). Astfel, recursul depus la data de 14 iunie 2021, de către Nicolae Dumbrăveanu, este în termen. La data de 17 iunie 2021, în adresa intimaților Consiliului Superior al Procurorilor și Serviciului de Informații și Securitate a fost expediată copia recursului depus de Nicolae Dumbrăveanu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor (f.d.182).

Prin referința depusă la data de 05 iulie 2021, intimatul Consiliul Superior al Procurorilor a solicitat respingerea recursului depus de Nicolae Dumbrăveanu, cu menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.189). Prin încheierea din 21 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de Nicolae Dumbrăveanu s-a numit spre examinare în complet de cinci judecători. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate. Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, din următoarele considerente.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. 4 Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Probatoriul acumulat în materialele cauzei demonstrează că la 26 februarie 2021 Nicolae Dumbrăveanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și la 23 martie 2021 cerere de completare a pretențiilor, solicitând: - anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021 privind respingerea cererii lui Nicolae Dumbrăveanu cu privire la înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror; - anularea avizelor consultative ale Serviciul de Informații și Securitate nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020, ca fiind neîntemeiate și ilegale; - anularea procedurii administrative, implementate de Consiliul Superior al Procurorilor la examinarea cererii sale privind înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror, în partea ce ține de solicitarea adresată Serviciului de Informații și Securitate și în consecință Inspecției Procurorilor, privind verificarea lui Nicolae Dumbrăveanu; - obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să emită actul administrativ individual privind înscrierea lui Nicolae Dumbrăveanu în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.

Fiind învestită cu examinarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău, prin hotărârea din 19 aprilie 2021, a respins acțiunea înaintată de Nicolae Dumbrăveanu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021 și obligarea emiterii actului administrativ privind înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că autoritatea publică, la caz - Consiliul Superior al Procurorilor, a adoptat hotărârea nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021, cu respectarea normelor legale, ce reglementează situația cererilor de înscriere în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror, iar temeiuri de anulare a acesteia nu au fost constatate.

Instanța de recurs remarcă că referitor la pretenția din acțiunea reclamantului Nicolae Dumbrăveanu privind anularea avizelor consultative ale Serviciul de Informații și Securitate nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020, Curtea de Apel Chișinău a menționat că în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, reclamantul Nicolae Dumbrăveanu nu a susținut cerințele înaintate împotriva Serviciului de Informații și Securitate.

Astfel, instanța de judecată a continuat examinarea cauzei doar în privința cerințelor privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 202, prin care a 5 fost respinsă cererea lui Nicolae Dumbrăveanu cu privire la înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror și obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să emită actul administrativ individual privind înscrierea lui Nicolae Dumbrăveanu în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că prima instanță la examinarea cauzei a aplicat eronat normele de drept procedural și a admis o examinare superficială și arbitrară a litigiului dedus judecății. Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169– 171. În corespundere cu prevederile art. 60 alin. (2) Cod de procedură civilă, pe tot parcursul examinării cauzei, reclamantul este în drept să renunțe la acțiune, pîrîtul este în drept să recunoască acțiunea, iar părțile pot înceta procesul prin tranzacție de împăcare. Conform art. 60 alin. (21) Cod de procedură civilă, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, reclamantul este în drept să modifice temeiul sau obiectul acțiunii. Exercitarea acestui drept după începutul dezbaterilor judiciare constituie o acțiune nouă, care poate fi depusă în instanță în ordine generală. În asemenea cazuri, continuă examinarea cererii depuse anterior ori se dispune încetarea procesului, dacă reclamantul renunță la acțiunea inițială.

Instanța restituie părții, printr-o încheiere protocolară, cererea de modificare a temeiului sau obiectului acțiunii, precum și actele anexate. Iar, în alin. (3) al art. 60 Cod de procedură civilă, se indică că nu se consideră modificare a acțiunii dacă reclamantul completează temeiul acțiunii, mărește sau micșorează cuantumul pretențiilor, completează acțiunea cu pretenții accesorii sau solicită compensarea valorii obiectului pierdut sau pierit. Potrivit art. 212 alin. (1), (4), (5) Cod de procedură civilă, renunțarea reclamantului la acțiune, recunoașterea acțiunii de către pîrît, condițiile tranzacției se consemnează în procesul-verbal al ședinței de judecată și se semnează de reclamant, pîrît sau de ambele părți.

Înainte de a admite renunțarea reclamantului la acțiune, recunoașterea acțiunii de către pîrît, înainte de a confirma tranzacția părților, instanța judecătorească explică reclamantului, pîrîtului sau părților efectele acestor acte de procedură. În cazul admiterii renunțării reclamantului la acțiune sau confirmării tranzacției, instanța judecătorească pronunță o încheiere prin care dispune încetarea procesului. În conformitate cu art. 265 lit. c) Cd de procedură civilă, instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care: reclamantul a renunțat la acțiune, renunțul fiind admis de instanță. Iar, conform art. 266 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească dispune încetarea procesului printr-o încheiere, care poate fi atacată cu recurs.

De asemenea, sunt relevante speței și prevederile art. 232 Cod de procedură civilă, în care se menționează că după examinarea tuturor probelor, președintele ședinței de judecată clarifică dacă reclamantul nu renunță la acțiune, dacă pîrîtul nu 6 recunoaște pretențiile, dacă părțile nu intenționează să se împace și dacă participanții nu solicită completarea materialelor din dosar în condițiile art.1191 alin.(4). În lipsa unor astfel de cereri, președintele ședinței de judecată declară finalizarea examinării cauzei și trece la pledoarii. Din normele de drept menționate supra rezultă că renunțarea la acțiune este acel act de dispoziție al reclamantului care urmărește încetarea procesului. Reclamantul poate renunța la acțiune total sau parțial.

Renunțarea la acțiune trebuie exprimată în cerere scrisă, care se anexează la dosar, fapt menționat și în procesul-verbal al ședinței de judecată. Consecințele renunțării reclamantului la acțiune este încetarea procesului. În acest caz, instanța de judecată pronunță o încheiere. În cazul admiterii renunțării reclamantului la acțiune, instanța de judecată pronunță o încheiere prin care dispune încetarea procesului. Încheierea de renunțare la acțiune se emite în temeiul art. 265 lit. c) cod de procedură civilă. În cazul în care reclamantul înaintează mai multe pretenții și renunță doar la o parte din ele, instanța de judecată va continua examinarea cauzei în privința celora la care nu s-a renunțat și va înceta procesul în privința celorlalte.

Instanța judecătorească este obligată să explice efectele juridice ale actelor de dispoziție ale reclamantului, pârâtului sau ale ambelor părți pentru a verifica dacă le conștientizează, deoarece odată fiind admise sau confirmate, acestea vor împiedica derularea de mai departe a procesului. Dacă reclamantul renunță la acțiune, instanța va explica că procesul va fi încetat și că nu se va admite o nouă adresare în judecată a aceleiași părți cu privire la același obiect și aceleași temeiuri. De aceea, renunțarea la acțiune trebuie să fie expresă și clar formulată.

Raportând normele de drept menționate la circumstanțele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că la materialele cauzei nu există vreo încheiere, prin care prima instanță ar fi soluționat renunțarea reclamantului Nicolae Dumbrăveanu la pretenția privind anularea avizelor consultative ale Serviciul de Informații și Securitate nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020, precum nu este nici o cerere scrisă în acest sens, din partea reclamantului.

Din procesul-verbal al ședinței de judecată din data de 19 aprilie 2021 și din înregistrarea audio a ședinței de judecată din această dată, instanța de recurs constată că acțiunile primei instanțe sunt contrare normelor de drept procedurale expuse supra, dat fiind faptul că reclamantul Nicolae Dumbrăveanu s-a prezentat în fața instanței, și, conform prevederilor art. 211 alin. (2) Cod de procedură civilă, după raportul asupra cauzei, a declarat că susține toate pretențiile indicate în cererea de chemare în judecată și cea de completare, inclusiv pretenția înaintată împotriva Serviciului de Informații și Securitate privind anularea avizelor consultative nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020. Instanța de recurs remarcă faptul că Curtea de Apel, pe parcursul dezbaterilor judiciare, eronat a abordat poziția reclamantului și menționând că anularea avizelor Serviciului de Informații și Securitate nu ar fi de competența Curții de Apel, a considerat că reclamantul a renunțat la pretențiile invocate împotriva Serviciului de Informații și Securitate, neexplicându-i urmările care pot surveni.

Ședința de judecată a continuat cu toți participanții inițial prezenți, inclusiv reprezentantul pârâtului Serviciului de Informații și Securitate, continuând 7 examinarea cauzei, considerând acțiunea reclamantului Nicolae Dumbrăveanu ca fiind îndreptată doar împotriva pârâtului Consiliului Superior al Procurorilor și supunând examinării doar pretențiile înaintate împotriva acestuia. În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) Cod d procedură civilă, instanța care judecă cauza își păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

Cu referire la normele de drept indicate, instanța de recurs menționează că renunțarea reclamantului Nicolae Dumbrăveanu la pretenția împotriva Serviciului de Informații și Securitate nu a fost efectuată printr-o solicitare scrisă și clar formulată, iar Curtea de Apel nu a emis un act procesual în acest sens, o încheiere de renunțare și încetare a procesului în partea pretențiilor împotriva Serviciului de Informații și Securitate privind anularea avizelor consultative. Mai mult, nici în procesul-verbal al ședinței de judecată din 19 aprilie 2021, nu se regăsește o încheiere protocolară de renunțare și încetare a procesului în partea pretențiilor nominalizate. Instanța de recurs remarcă că în cadrul pledoariilor, reclamantul Nicolae Dumbrăveanu a susținut totalmente cerințele formulate în cererea de chemare în judecată și cea de completare, anexând pledoariile în formă scrisă (f.d.

111), unde a punctat solicitările formulate, inclusiv cele îndreptate împotriva Serviciului de Informații și Securitate, ceea ce denotă că acesta nu a renunțat în mod expres la o parte din cerințele sale, după cum a menționat instanța ierarhic inferioară, în partea constatatoare a actului judecătoresc emis. Este relevant și faptul că și în cererea de recurs recurentul-reclamant Nicolae Dumbrăveanu, a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care a admite integral acțiunea, indicând toate pretențiile care au fost formulate inițial în cererea de chemare în judecată și cea de completare (f.d.

171). Prin urmare, renunțarea reclamantului la unele pretenții, fără explicarea consecințelor renunțării, duce atingere principiului disponibilității în drepturi a participantului la proces, prevăzut în art. 27 al Codului de procedură civilă, care oferă în aceleași limite posibilitatea de a dispune liber de drepturile subiective și de mijloacele de apărare ale acestora. Principiul disponibilității condiționează intentarea și desfășurarea procesului civil de manifestarea de voință a participanților la proces și constituie posibilitatea de a dispune de obiectul procesului, or doar reclamantul este în drept de a determina limitele acțiunii intentate.

Astfel, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Chișinău la emiterea hotarârii din 19 aprilie 2021 a comis încălcări de procedură, ce afectează însăși substanța dreptului părților la un proces echitabil, hotărârea recurată urmând a fi casată cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționări justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

8 Însă, la caz, Curtea de Apel Chișinău, pronunțând hotărârea din 19 aprilie 2021, a omis să satisfacă standardele procedurale relevante referitoare la conținutul actului judecătoresc, examinând cauza cu încălcarea normelor de drept procedural. Din aceste considerente și deoarece lichidarea încălcărilor admise de către prima instanță nu este posibilă în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra necesității admiterii recursului, casării hotărârii din 19 aprilie 2021 Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul depus de Nicolae Dumbrăveanu. Se casează hotărârea din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Dumbrăveanu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Anatolie Țurcan Nina Vascan 9 Dosarul nr.3ra-734/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Mincuina, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 04 august 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Anatolie Țurcan Nina Vascan examinând cererea depusă de Nicolae Dumbrăveanu privind amânarea examinării recursului depus împotriva hotărârii din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Dumbrăveanu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ, c o n s t a t ă : La data 26 februarie 2021 Nicolae Dumbrăveanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021 privind respingerea cererii sale cu privire la înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror; anularea avizelor consultative ale Serviciul de Informații și Securitate nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020, ca fiind neîntemeiate și ilegale; obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să emită actul administrativ individual privind înscrierea sa în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.

Prin cererea de completare a pretențiilor din 23 martie 2021 reclamantul Nicolae Dumbrăveanu, pe lângă pretențiile inițiale, a solicitat și anularea procedurii administrative, implementate de Consiliul Superior al Procurorilor la examinarea cererii sale privind înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror, în partea ce ține de solicitarea adresată Serviciului de Informații și Securitate și în consecință Inspecției Procurorilor și rezultatele acesteia (f.d. 49-55). Prin hotărârea din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă acțiunea înaintată de Nicolae Dumbrăveanu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021 și obligarea emiterii actului administrativ privind înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.

La 30 aprilie 2021 Nicolae Dumbrăveanu a depus recurs împotriva hotărârii din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 14 iunie 2021 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei 10 noi hotărâri prin care a admite acțiunea și a dispune anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 28 ianuarie 2021 privind respingerea cererii lui Nicolae Dumbrăveanu cu privire la înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror; anularea avizelor consultative ale Serviciul de Informații și Securitate nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020, ca fiind neîntemeiate și ilegale; anularea procedurii administrative, implementate de Consiliul Superior al Procurorilor la examinarea cererii sale privind înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror, în partea ce ține de solicitarea adresată Serviciului de Informații și Securitate și în consecință Inspecției Procurorilor, privind verificarea lui Nicolae Dumbrăveanu; obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să emită actul administrativ individual privind înscrierea lui Nicolae Dumbrăveanu în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.

Prin încheierea din 21 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de Nicolae Dumbrăveanu s-a numit spre examinare în complet de cinci judecători, pentru data de 04 august 2021. La 03 august 2021 Nicolae Dumbrăveanu a depus cerere privind amânarea examinării recursului depus împotriva hotărârii din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, menționând că în rezultatul unui control suplimentar, la data de 23 iulie 2021 Inspecția procurorilor a decis remiterea spre examinare repetată a materialelor controlului către Colegiul de disciplină și etică din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor.

Examinarea repetată a deciziei Inspecției procurorilor a avut loc la data de 30 iulie 2021, iar hotărârea pe marginea respectivului caz, care este relevantă pentru motivele și circumstanțele invocate în recurs, urmează a fi pronunțată de către Colegiul de disciplină și etică la data de 12 august 2021. Examinând cererea de amânare a examinării recursului depusă de Nicolae Dumbrăvean, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, or cele invocate de recurent în cererea de amânare nu împiedică examinarea recursului. Mai mult, recurentul nu a anexat nicio probă pentru confirmarea motivelor indicate în cererea de amânare.

Totodată, Completul nu consideră necesară amânarea cauzei în baza motivelor expuse de recurent în cererea de amânare, întrucât argumentele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate în cererea de recurs, iar respingerea cererii de amânare nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și dreptului de acces la justiție, în condițiile când participanții la proces beneficiază de un ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor lor.

În conformitate cu prevederile art. 19, art. 230 din Codul administrativ, art. 270 Cod de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Nicolae Dumbrăveanu privind amânarea examinării recursului depus împotriva hotărârii din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în 11 judecată depusă de Nicolae Dumbrăveanu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Anatolie Țurcan Nina Vascan 12