3ra-918/23 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-918/23 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către Nicolae
Dumbrăveanu și de către Consiliul Superior al Procurorilor,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către
Nicolae Dumbrăveanu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la
contestarea actului administrativ,
împotriva hotărârii din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
Dosarul nr. 3ra-918/23
NR. PIGD 2-21030120-01-3ra-06092023
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului depus de către
Nicolae Dumbrăveanu nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul
administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată nu constituie temei de casare a actului juridic contestat.
Recurentul Consiliul Superior al Procurorilor nu a depus motivarea recursului.
Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)
02 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor declarate de
către Nicolae Dumbrăveanu și de către Consiliul Superior al Procurorilor
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 26 februarie 2021 Nicolae Dumbrăveanu a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la
contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii Nicolae Dumbrăveanu a menționat că la 04 mai
2020, în temeiul art. 20 din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la
Procuratură, a înaintat o cerere către Consiliul Superior al Procurorilor, prin care
a solicitat inițierea procedurii de accedere în funcția de procuror, cu înscrierea în
Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.
În conformitate cu prevederile art. 22, alin.(2) din Legea nr. 3 din 25
februarie 2016 cu privire la Procuratură, a anexat actele relevante, iar la solicitarea
Consiliului Superior al Procurorilor a acceptat inițierea în privința sa a acțiunilor
de control privind compatibilitatea/incompatibilitatea cu funcția de procuror.
Reclamantul a indicat că în rezultatul verificărilor efectuate, la 24 iunie
2020 i-a fost adus la cunoștință Avizul consultativ nr. 5/818 din 04 iunie 2020,
emis de Serviciul de Informații și Securitate, în care se indica despre prezența
factorilor de risc, prin prisma art.4, lit. a), c) și d) din Legea nr. 271 din 18
decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice.
În special, Avizul consultativ, negativ, al Serviciului de Informații și Securitate,
se referea la o cauză penală pe care, anterior în calitate de procuror în Procuratura
pentru Combaterea Criminalității Organizare și Cauze Speciale, a avut-o în
gestiune.
Nefiind de acord cu cele prezentate de Serviciul de Informații și Securitate,
reclamantul Nicolae Dumbrăveanu a solicitat efectuarea unei verificări
suplimentare. Astfel, la 31 iulie 2020 i-a fost adus la cunoștință Avizul consultativ
al Serviciului de Informații și Securitate nr. 5/1185 din 28 iulie 2020, prin care a
fost reiterată informația prezentată în Avizul consultativ nr. 5/818 din 04 iunie
2020.
Reclamantul a mai indicat că în cadrul ședinței Consiliului Superior al
Procurorilor din 28 ianuarie 2021, verbal, i-a fost comunicată hotărârea organului
colegial, potrivit căreia i-a fost respinsă cererea de a fi înscris în Registrul
candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.
În opinia lui Nicolae Dumbrăveanu prin hotărârea nr.1-8/2021 din 28
ianuarie 2021 a Consiliului Superior al Procurorilor i-a fost lezat dreptul la
profesie și carieră, fiindu-i încălcat dreptul de a fi înscris în Registrul candidaților
pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror și de a opta pentru accederea în
1
profesia de procuror, or, dânsul a prezentat toate actele și informațiile relevante
care denotă că întrunește rigorile necesare pe care un candidat la funcția de
procuror trebuie să le întrunească, în conformitate cu Legea nr. 3 din 25 februarie
2016 cu privire la Procuratură.
Astfel, Nicolae Dumbrăveanu a solicitat anularea hotărârii Consiliului
Superior al Procurorilor nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021 privind respingerea
cererii sale cu privire la înscrierea în Registrul candidaților pentru suplinirea
funcțiilor vacante de procuror, anularea avizelor consultative ale Serviciul de
Informații și Securitate nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020,
ca fiind neîntemeiate și ilegale, obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să
emită actul administrativ individual privind înscrierea sa în Registrul candidaților
pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.
Prin cererea de completare a pretențiilor din 23 martie 2021 Nicolae
Dumbrăveanu, pe lângă pretențiile inițiale, a solicitat anularea hotărârii
Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021, anularea
avizelor consultative nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020,
anularea procedurii administrative, implementate de Consiliul Superior al
Procurorilor la examinarea cererii sale privind înscrierea în Registrul candidaților
pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror, în partea ce ține de solicitarea
adresată Serviciului de Informații și Securitate și în consecință Inspecției
Procurorilor și rezultatele acesteia, obligarea Consiliului Superior al Procurorilor
să emită actul administrativ individual privind înscrierea sa în Registrul
candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.(f.d. 49-55)
Prin hotărârea din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
acțiunea înaintată de Nicolae Dumbrăveanu împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021 și
obligarea emiterii actului administrativ privind înscrierea în Registrul candidaților
pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror. (f.d.116,117-129, vol.I)
Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 04 august 2021 a casat
hotărârea din 19 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios
administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae
Dumbrăveanu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la
contestarea actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea
de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. (f.d.213-221, vol.I)
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2022 s-a dispus
separarea într-un proces aparte, a pretenției reclamantului Nicolae Dumbrăveanu
către Serviciul de Informații și Securitate privind anularea avizelor consultative
nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020 și s-a transmis spre
examinare instanței competente material și teritorial-Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Nicolae
Dumbrăveanu împotriva Serviciului de Informații și Securitate privind anularea
avizelor consultative nr. 5/818 din 04 iunie 2020 și nr. 5/1185 din 28 iulie 2020
în rest cerințele rămânând spre examinare la Curtea de Apel Chișinău. (f.d.7,8-10,
vol.II)
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
2
Prin hotărârea de 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicolae Dumbrăveanu
împotriva Consiliului Superior al Procurorilor. S-a anulat hotărârea nr.1-8/2021
din 28 ianuarie 2021 cu privire la examinarea cererii domnului Dumbrăveanu
Nicolae de înscriere în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante.
Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond, a reținut că prin prisma
Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, Consiliul Superior al
Procurorilor este unicul organ competent de a examina cererile de înscriere în
Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror, urmând să-
și îndeplinească în acest sens, atribuțiile cu corectitudine și responsabilitate
sporită, reieșind din importanța funcției și rolul pe care îl are în societate. Or,
funcția de procuror este o funcție de demnitate publică, fiind justificat ca cerințele
pentru accederea în profesia dată, să fie caracterizate printr-un grad mai înalt de
strictețe.
Totodată, instanța de fond, în temeiul art. 93, art. 118, art. 119, alin. (1)
și alin. (2), art.120, alin. (1), art. 220, alin. (1) din Codul administrativ, a apreciat
ca fiind întemeiată pretenția reclamantului privind anularea hotărârii Consiliului
Superior al Procurorilor nr. 1-8/2021 din 28 ianuarie 2021, deoarece în motivarea
hotărârii contestate, s-a indicat că în privința lui Nicolae Dumbrăveanu există
factori de risc în ordinea art.4, lit. a), c) și d) din Legea nr.271 din 18 decembrie
2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcțiile publice însă din
analiza materialelor cauzei și din analiza actului administrativ contestat, nu au
putut fi reținute în acțiunile reclamantului temeiurile invocate privind încălcarea
normelor imperative ale legislației în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu.
Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond, a menționat că Consiliul
Superior al Procurorilor a emis hotărârea contestată într-un mod arbitrar, fără a
constata cu certitudine existenta temeiurilor, stabilite expres de legiuitor pentru
fiecare faptă imputată, și anume dacă acestea au fost săvârșite de reclamant cu
intenție sau nu.
Referitor la pretenția reclamantului cu privire la obligarea Consiliului
Superior al Procurorilor să emită actul administrativ individual privind înscrierea
sa în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror,
instanța de judecată a conchis că această pretenție este prematură în condițiile în
care prin prezenta hotărâre s-a anulat hotărârea Consiliului Superior al
Procurorilor prin care a fost respinsă cererea reclamantului de a fi înscris în
Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror, respectiv
acesta urmează să parcurgă calea prevăzută de lege și să depună repetat cererea
cu privire la înscrierea în Registrul în secțiunea potrivit căreia pretinde să
candideze la funcție de procuror.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
În data de 27 aprilie 2023 Nicolae Dumbrăveanu a depus recurs
nemotivat, iar în data de 27 septembrie 2023 a prezentat motivarea recursului.
Consiliul Superior al Procurorilor în data de 27 aprilie 2023 a depus
recurs nemotivat împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău, ca instanță de fond.
(f.d. 116,123-129, vol.II)
3
Consiliul Superior al Procurorilor nu a depus motivarea recursului întru
dezvoltarea argumentelor privind ilegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de
fond.
Recurentul Nicolae Dumbrăveanu prin recursul înaintat a solicitat
admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond în partea respingerii
pretenției cu privire la obligarea emiterii actului administrativ și în această parte
a emite o nouă hotărâre privind obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să
emită actul administrativ individual privind înscrierea lui Nicolae Dumbrăveanu
în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.
În motivarea recursului Nicolae Dumbrăveanu a menționat că Curtea de
Apel Chișinău a emis hotărâre cu încălcarea esențială a normelor de drept
materiale și procesuale, inclusiv prin neexpunerea complet și obiectiv asupra
tuturor pretențiilor invocat de către reclamant, nemotivarea soluției adoptate,
interpretarea și aplicarea, eronată/arbitrară a prevederilor art.206, alin.(l), lit. b) și
art. 224, alin.(l), lit. b) din Codul administrativ.
În acest sens, a menționat că hotărârea contestată este neîntemeiată,
nemotivată și ilegală în partea ce ține de evitarea obligării Consiliului Superior al
Procurorilor de a dispune înscrierea acestuia în Registrul candidaților pentru
suplinirea funcțiilor vacante de procuror, or prin prezenta acțiune a ținut să-și
revendice anume dreptul ilegal încălcat prin actul administrativ individual
defavorabil emis de Consiliul Superior al Procurorilor la 28 ianuarie 2021.
Deși, instanța de judecată a constatat netemeinicia și ilegalitatea actului
prin care a fost respinsă cererea din 04 mai 2020 și a fost îngrădit în includerea în
Registru, contrar prevederilor art. 206, alin. (l), lit. b) din Codul administrativ, nu
a dispus obligarea autorului actului administrativ individual defavorabil să
accepte cererea și respectiv să înlăture consecințele ilegale admise.
În opinia recurentului aceste circumstanțe vorbesc despre încălcarea
esențială, de către Curtea de Apel Chișinău, a prevederilor art. 206, alin.(l), lit. b)
din Codul administrativ, precum și a prevederilor art. 224 din Codul administrativ.
Recurentul a indicat că este absolut neîntemeiată afirmația precum că ar
urma să depună o cerere repetată privind înscrierea în Registru, or, pe tot parcursul
procesului de judecată, a prezentat augmente plauzibile privind ilegalitatea
hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 28 ianuarie 2021 în ce privește
respingerea cererii din 04 mai 2020. Deci anume pe marginea acelei cererii
instanța de judecată urmează să adopte o soluție echitabilă, completă, fără a
determina sau chiar al impune să depună o altă careva cerere, repetată, care
eventual, nu-i exclus, riscă să urmeze aceiași cale, în cazul în care Consiliul
Superior al Procurorilor, eventual va refuza înscrierea în Registrul candidaților
pentru suplinirea funcțiilor vacante de procuror.
Nicolae Dumbrăveanu a mai menționat că hotărârea contestată relevă
lipsa unei motivări explicite și clare privind motivul din care cauză a fost respinsă
solicitarea privind obligarea Consiliului Superior al Procurorilor de a dispune
includerea în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante de
procuror, și respectiv din care cauză, efectiv, nu a fost aplicată prevederea absolut
clară și imperativă a prevederilor art.224, alin.(l), lit. b) din Codul administrativ.
Prin urmare, instanța de fond, nu și-a executat în deplină măsură obligația
legală de a motiva hotărârea adoptată. Dreptul de a fi auzit, a fost încălcat, or
4
dreptul în cauză include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar
de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,
motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse, ceea ce
nu a fost îndeplinit de instanța de fond.
Cu referire la termenul recursului declarat de către Nicolae
Dumbrăveanu, instanța de recurs constată că hotărârea Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată la 30 martie 2023, dispozitivul fiind notificat participanților la
proces prin intermediul poștei electronice la 12 aprilie 2023 (f.d. 115), iar
hotărârea motivată la 29 august 2023. (f.d. 120). Astfel, depunerea recursului
nemotivat la 27 aprilie 2023, cât și a recursului motivat la 27 septembrie 2023,
sunt în termen.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI. alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative, prevede următoarele:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1
septembrie 2023. ”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 211 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„în cererea de chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele
și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este
o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele
reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un
reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e)
pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază
pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; h)
datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de
lege”.
Art. 233 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„ cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art.211 alin.(1) lit. a)–d) și să indice
hotărârea care se contestă cu apel”.
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023) prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.
(2) Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
5
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii
în vigoare la data declarării recursului):
„recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel”.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate
fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o
persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245
alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244
alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în
termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.
MOTIVAREA INSTANȚEI:
Cu referire la recursul depus de către Consiliul Superior al Procurorilor,
în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.
Reieșind din prevederile art. 246 alin. (2), lit. e) din Codul administrativ
(în vigoare până la 01 septembrie 2023) recursul se declară inadmisibil în special
când motivarea recursului nu a fost depusă.
Sub aspectul prevederilor art. 211, alin. (1), art. 233 alin. (1),art. 244 din
Codul administrativ (în vigoare la momentul declarări recursului), completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție notează că dezvoltarea recursului trebuie să
cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici,
care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să
facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.
În speță, însă, Consiliul Superior al Procurorilor, nu s-a conformat
prevederilor legale și a formulat cererea de recurs, fără a evidenția memoriul
ilegalității și netemeiniciei hotărârii recurată, limitându-se la manifestarea
dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară.
Curtea de Apel Chișinău ca instanța de fond a emis hotărârea contestată
la 30 martie 2023, care prin prisma art. 244 din Codul administrativ poate fi
contestată cu recurs.
Conform art. 232, în colaborare cu art. 245, alin. (2) din Codul
administrativ, în vigoare la momentul depunerii recursului, motivarea recursului
se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel.
Din materialele dosarului rezultă că hotărârea motivată a Curții de Apel
Chișinău a fost notificată Consiliului Superior al Procurorilor, prin intermediul
poștei electronice la 29 august 2023. (f.d. 120,vol.II)
6
Astfel, coroborând normele legale precitate, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că în condițiile speței, termenul de procedură
de 30 zile instituit de legiuitor pentru depunerea motivării recursului a început
pentru Consiliul Superior al Procurorilor la 30 august 2023, deci data limită de
depunere a recursului fiind ziua de 28 septembrie 2023, ora 24:00.
În termenul stabilit de lege Consiliul Superior al Procurorilor nu au depus
la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului.
Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de
către instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă
simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară
motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de
atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de instanța
inferioară, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al
părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc neîntemeiat. Condiția legală a
dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate
instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Mai mult nici pană în ziua examinării admisibilității recursului, Consiliul
Superior al Procurorilor nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii
motivării recursului, deși, hotărârea motivată a Curții de Apel Chișinău din data
de 30 martie 2023 i-a fost notificată la 29 august 2023.
Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al
recursului, deoarece Consiliul Superior al Procurorilor, fiind interesat în soarta
soluționării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja
dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unui recurs motivat, care să
corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu
aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în
temeiul articolului 246, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ.
Sub acest aspect este imperios că certitudinea legală impusă regulilor
procedurii în contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui
proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel
încât instanța de contencios administrativ nefiind în drept de a substitui voința
legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea
exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite
de către acesta a efectelor legale.
În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și
expuse supra cu normele legale precitate, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează că la depunerea recursului împotriva hotărârii din 30
martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Consiliul Superior al Procurorilor nu a
respectat prevederile articolului 245, alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare
la data depunerii recursului.
Din considerentele menționate și având în vedere că Consiliul Superior
al Procurorilor nu a respectat prevederile 245, alin. (2), în vigoare la data
depunerii recursului, coroborat cu art. 233, alin. (1) și art. 211, alin. (1) din Codul
administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
7
cererea de recurs depusă de către Consiliul Superior al Procurorilor este
inadmisibilă.
Examinând admisibilitatea recursului înaintat de către Nicolae
Dumbrăveanu completul de judecată îl consideră inadmisibil. În motivarea
concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
Din analiza prevederilor art.246 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă
că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un
eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate,
cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în
condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de
formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și
funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru
a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai
reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând
8
de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul
instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, instanța de recurs ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de către Nicolae Dumbrăveanu.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, în vigoare
la data depunerii recursurilor.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibile recursurile depuse de către Nicolae Dumbrăveanu și de
către Consiliul Superior al Procurorilor.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
9