3ra-666/21 — rectificarea înscrierilor in RBI

Dosarul nr. 3ra-666/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

4 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Uniunea Cooperativelor de

consum din orașul Fălești,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Uniunea

Cooperativelor de Consum din orașul Fălești împotriva Instituției Publice „Agenția

Servicii Publice” cu privire la modificarea înscrisurilor din Registrul bunurilor

imobile,

împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 29 august 2019, reclamantul Uniunea Cooperativelor de Consum

din orașul Fălești s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice” privind modificarea înscrisurilor din Registrul

bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 25 aprilie 2019, i-a devenit cunoscut

faptul că Întreprinderea Municipală „Asociația piețelor” din orașul Fălești a

obținut titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra bunului cu

numărul cadastral 4301217.002, bun ce constă din piața comercială din orașul Fălești,

str. Novaia Bazarnaia.

La data de 24 iulie 2019, reclamanta a înaintat Serviciului Cadastral

Teritorial Fălești cerere prealabilă, prin care a solicitat radierea din Registrul

bunurilor imobile 4301217.002 a cuvântului „pentru construcții” și a include „în

folosință”, a radia sintagma „Decizia nr. 05/1 din 26.05.2010” și a include textul

„Materialele delimitării terenurilor proprietate publică” și a radia titlul de deținător

de teren și a include Legea cooperației de consum din 28 martie 2000.

În drept, își întemeiază acțiunea pe prevederile Hotărârii Guvernului nr.

767/1993 cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a activității comerciale a

piețelor colhoznice din raza teritorială a primăriilor orașelor, ulterior modificată

prin Hotărârea Guvernului nr. 213/1995, potrivit cărora piețele MOLDCOOP

dislocate în centrele raionale nu pot fi privatizate sau transmise structurilor de

stat ori altor structuri, fără acordul proprietarului.

La 21 octombrie 2020 reclamantul a depus cererea de concretizare a acțiunii

înaintate, prin care solicită: a exclude din Registrul bunurilor imobile 4301217002

1

Subcapitolul III Grevarea drepturilor patrimoniale: Temeiul înscrierii: Titlu de

autentificare a dreptului deținător de teren din 19 octombrie 2017

(4301/19/7459.1). Tipul grevării/solicitantul: Întreprinderea Municipală Asociaților

piețelor din Fălești, sediul Fălești, or. Fălești, str. Mihai Eminescu, nr. 9, data

înregistrării 25 aprilie 2019 și a include în Registrul bunurilor imobile

4301217.002, solicitanta Uniunea Cooperativelor de Consum din orașul Fălești;

temeiul înscrierii: Legea cooperației de consum nr. 1252-XIV din 28 septembrie

2000, art. 108. (f.d.97-98).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 noiembrie 2020, s-a

respins acțiunea înaintată de Uniunea Cooperativelor de Consum din orașul Fălești

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la modificarea

înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, ca fiind neîntemeiată.

La data de 10 decembrie 2020 Uniunea Cooperativelor de Consum din orașul

Fălești a depus cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea cererii de apel și casarea hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat și s-a menținut hotărîrea primei instanțe.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la netemeinicia

acțiunii, având în vedere că, la caz, sînt aplicabile prevederile Codului Funciar, ale

art. 26, 28, 29 și 33 alin. (1) ale Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998, în baza cărora a fost înregistrat dreptul asupra terenului în

litigiu.

Raportînd normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar

a statuat că reclamanta/apelantă, nici în instanța de fond, nici în instanța de apel, nu

a prezentat probe pertinente și admisibile care ar demonstra că registratorul serviciului

cadastral teritorial Fălești ar fi avut temei legal pentru a respinge cererea solicitantului

Întreprinderea Municipală „Asociația Piețelor din Fălești” cu privire la înregistrarea

dreptului asupra terenului, precum și nici nu au fost prezentate probe care ar

confirma anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 19

octombrie 2017.

La 18 martie 2021, Uniunea Cooperativelor de Consum din orașul Fălești a

depus recurs motivat împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

În susținerea recursului, a reiterat motivele de fapt și de drept expuse în acțiune

și a solicitat admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 februarie 2021,

fiind notificată recurentului în data de 22 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul

anexat la dosar (f.d. 185). Astfel, recursul depus la 18 martie 2021 este în termen.

2

La 02 februarie 2021, în adresa intimatei Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, însă pînă la momentul emiterii prezentei încheierii, intimata nu

și-a valorificat acest drept procedural.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Uniunea Cooperativelor de

Consum din orașul Fălești, în raport cu materialele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ,

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

3

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Uniunea Cooperativelor de Consum din orașul Fălești.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Uniunea Cooperativelor de Consum din orașul Fălești se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinteșe completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

4