2ra-1125/21 — cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- concedierea, termenele de aplicare a sancţiunilor disciplinare, răspunderea angajatorului pentru eliberarea nelegitimă din serviciu, repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat salariatului, cheltuielile de judecată
2ra-1125/21 — cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1125/21
ÎNCHEIERE
21 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
Nina Vascan
Ala Cobăneanu
examinând cererea Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la numirea
ședinței publice la examinarea recursului
în cauza civilă la cererea de chemare a lui Felix Guțu împotriva
Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea
sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului
pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată
constată:
La 21 octombrie 2005, Felix Guțu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva ÎS „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea
sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului
pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 22 martie 2006 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău,
a fost respinsă acțiunea depusă de către Felix Guțu ca neîntemeiată.
Prin decizia din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de către Felix Guțu, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă
hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial.
A fost anulat ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 111-p din 18 august 2005 și obligată
ÎS „Moldatsa” să-l restabilească pe Felix Guțu în funcția deținută anterior –
controlor de trafic aerian, începând cu 18 august 2005.
Au fost încasate din contul ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu
salariul mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la lucru în sumă de
45508,88 de lei, suma de 5056,52 de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile
de judecată în sumă de 3041 de lei.
La 6 iunie 2006, ÎS „Moldatsa” a declarat recurs împotriva deciziei din
25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei
instanțe.
1
La 25 august 2006, Felix Guțu a depus referință, prin care a solicitat
respingerea recursului declarat de ÎS „Moldatsa”, ca fiind nefondat.
Prin decizia din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul declarat de către ÎS „Moldatsa”, casată integral decizia instanței de apel
și menținută hotărârea primei instanțe.
Prin încheierea din 19 octombrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu.
Prin încheierea din 30 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu.
La 19 aprilie 2021 Felix Guțu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei
instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de
recurs și reținerea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului.
Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă
cererea de revizuire depusă de Felix Guțu, casată decizia din 30 august 2006 a
Curții Supreme de Justiție și reținută cauza în procedura Curții Supreme de
Justiție pentru judecarea recursului.
La 19 iulie 2021, ÎS „Moldatsa” a depus o cerere, prin care a solicitat
admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu
menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe, sau admiterea cererii de recurs,
casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu
remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.
Totodată, a solicitat examinarea recursului în ședință publică, în temeiul
art. 444 CPC, cu invitarea tuturor participanților sau a reprezentanților acestora
pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de
recurs.
Examinând cererea ÎS „Moldatsa” cu privire la numirea unei ședințe
publice, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele
considerente.
În conformitate cu prevederile art. 444 CPC, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra
oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru
a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.
Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că în speță,
nu au fost stabilite careva dificultăți cu privire la examinarea problemelor de
legalitate invocate în cererea de recurs declarată de către ÎS „Moldatsa”.
Astfel că, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție consideră inoportună numirea unei ședințe publice și
invitarea părților, la examinarea recursului declarat de către ÎS „Moldatsa” ,
inclusiv și prin prisma prevederilor art. 444 CPC, care indică expres că recursul
se examinează fără înștiințarea participanților la proces.
În această privință, CtEDO a statuat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
pentru proceduri în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective. Atunci când a avut loc o ședință publică în
prima instanță, lipsa unei astfel de ședințe poate fi justificată la faza căii de atac
de caracteristicile speciale ale procedurilor în cauză, ținând cont de natura
2
sistemului căilor de atac naționale, de scopul competențelor instanțelor ierarhic
superioare și de modul în care interesele reclamantului au fost de fapt prezentate
și apărate în fața instanței ierarhic superioare, îndeosebi în lumina naturii
chestiunilor care urmează a fi hotărâte de către aceasta.
Conform jurisprudenței Curții, procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele art. 6 din CEDO, chiar
dacă persoanei care a folosit calea de atac nu i s-a dat posibilitatea să prezinte
personal probe în fața instanței de recurs. Mai mult, chiar dacă instanța ierarhic
superioară are competența deplină de a examina atât chestiuni de drept, cât și de
fapt, art. 6 din CEDO nu garantează întotdeauna un drept la o ședință publică sau,
dacă o ședință are loc, un drept de a fi prezent personal (cauza Botten vs Norvegia
din 19 februarie 1996).
Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de respinge
ca fiind neîntemeiată cererea ÎS „Moldatsa” cu privire la numirea ședinței publice
la examinarea recursului.
În conformitate art. 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la numirea
ședinței publice la examinarea recursului declarat de către Întreprinderea de
Stat „Moldatsa” împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă la cererea de chemare a lui Felix Guțu împotriva Întreprinderii de
Stat „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunii
disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența
forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva
judecătorul
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
Nina Vascan
Ala Cobăneanu
3
Dosarul nr. 2ra-1125/21
ÎNCHEIERE
21 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
Nina Vascan
Ala Cobăneanu
examinând cererea lui Felix Guțu cu privire la încetarea procedurii de
recurs
în cauza civilă la cererea de chemare a lui Felix Guțu împotriva
Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea
sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului
pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată
constată:
La 21 octombrie 2005, Felix Guțu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva ÎS „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea
sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului
pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 22 martie 2006 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău,
a fost respinsă acțiunea depusă de către Felix Guțu ca neîntemeiată.
Prin decizia din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de către Felix Guțu, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă
hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial.
A fost anulat ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 111-p din 18 august 2005 și obligată
ÎS „Moldatsa” să-l restabilească pe Felix Guțu în funcția deținută anterior –
controlor de trafic aerian, începând cu 18 august 2005.
Au fost încasate din contul ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu
salariul mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la lucru în sumă de
45508,88 de lei, suma de 5056,52 de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile
de judecată în sumă de 3041 de lei.
4
La 6 iunie 2006, ÎS „Moldatsa” a declarat recurs împotriva deciziei din
25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei
instanțe.
La 25 august 2006, Felix Guțu a depus referință, prin care a solicitat
respingerea recursului declarat de ÎS „Moldatsa”, ca fiind nefondat.
Prin decizia din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul declarat de către ÎS „Moldatsa”, casată integral decizia instanței de apel
și menținută hotărârea primei instanțe.
Prin încheierea din 19 octombrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu.
Prin încheierea din 30 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu.
La 19 aprilie 2021 Felix Guțu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei
instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de
recurs și reținerea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului.
Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă
cererea de revizuire depusă de Felix Guțu, casată decizia din 30 august 2006 a
Curții Supreme de Justiție și reținută cauza în procedura Curții Supreme de
Justiție pentru judecarea recursului.
La 20 iulie 2021, Felix Guțu a depus o referință, prin care a solicitat
dispunerea printr-o încheiere încetarea procedurii de recurs pe marginea
recursului declarat de ÎS „Moldatsa” împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții
de Apel Chișinău în temeiul art. 4451 CPC, deoarece recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Iar în caz de examinare a recursului a solicitat respingerea recursului
declarat de ÎS „Moldatsa”, cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel.
Studiind cererea lui Felix Guțu cu privire la încetarea procedurii de recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din
următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 4451 CPC, instanța de recurs dispune,
printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, încetarea procedurii de
recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității recursului se
constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433.
Iar în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin.(2), (3) și (4).
Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că nu sunt
temeiuri justificative de a admite cererea lui Felix Guțu cu privire la încetarea
procedurii de recurs.
Or, prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost
admisă cererea de revizuire depusă de Felix Guțu și casată decizia din
30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție, iar cauza civilă reținută în procedura
Curții Supreme de Justiție pentru judecarea în fond a recursului declarat de
ÎS „Moldatsa” împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău.
5
Față de toate aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea lui Felix
Guțu cu privire la încetarea procedurii de recurs, urmează a fi respinsă ca
neîntemeiată.
În conformitate cu art. 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea lui Felix Guțu cu privire la încetarea procedurii de
recurs, pe marginea recursului declarat de ÎS „Moldatsa” împotriva deciziei din
25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare a
lui Felix Guțu împotriva Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la anularea
ordinelor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la
lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea
prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune niciune căi de atac.
Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva
judecătorul
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
Nina Vascan
Ala Cobăneanu
6
Dosarul nr. 2ra-1125/21
Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chișinău (jud. Sv. Garștea-Bria)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clevadî, M. Anton, A. Gavrilița)
DECIZIE
21 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
Nina Vascan
Ala Cobăneanu
examinând recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Moldatsa”
în cauza civilă la cererea de chemare a lui Felix Guțu împotriva
Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea
sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului
pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Felix Guțu, casată hotărârea primei instanțe și emisă
o hotărâre nouă de admitere parțială a acțiunii
constată:
La 21 octombrie 2005, Felix Guțu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva ÎS „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea
sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului
pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că a activat în cadrul ÎS „Moldatsa” în
funcția de controlor de trafic aerian, deținând și funcția de președinte al
comitetului sindical.
A menționat că prin ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 103/p din 4 august 2005,
conform art. 206 alin. (1) lit. b) Codul muncii, i-a fost aplicată sancțiune
disciplinară, iar prin ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august 2005, a fost
concediat în baza art. 86 alin. (1) lit. j) Codul muncii.
A considerat că ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august 2005 este
neîntemeiat și ilegal.
7
A susținut că până la data depunerii prezentei cereri, ÎS „Moldatsa” a
refuzat să-i aducă la cunoștință sesizarea Procuraturii de transport nr. 12-2037/05
din 12 iulie 2005.
Totodată, la caz lipsește hotărârea instanței de judecată sau a altui organ
competent referitor la stabilirea faptului sustragerii din patrimoniul întreprinderii,
la care se referă ÎS „Moldatsa” în ordinul contestat.
A relevat că bonul de plată, care se presupune a fi fals, primit de la
hotelul „Victoria” din or. Odessa, a fost eliberat pe numele altei persoane, care a
fost prezentat în contabilitatea întreprinderii, însă el nu a știut că acest bon de
plată ar putea fi fals.
A notat că a scris un raport adresat administrației ÎS „Moldatsa”, prin care
a cerut reținerea din salariul său lunar a sumei de bani, pe care administrația
presupune că a primit-o ilegal, iar contabilitatea i-a reținut suma respectivă din
salariu.
A specificat că comitetul sindical s-a exprimat împotriva eliberării sale din
funcție.
La 2 septembrie 2005 a depus o cerere la Inspecția Muncii, prin care a
solicitat examinarea legalității emiterii ordinului de eliberare a sa din funcție, iar
la 7 octombrie 2005 a primit răspuns de la Inspecția Muncii, din care rezultă că
pentru încălcările comise la eliberarea sa din funcție, în privința directorului ÎS
„Moldatsa” a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în temeiul
art. 41 alin. (1) din Codul cu privire la contravențiile administrative.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 81, 87 alin. (1), 89, 90,
327-328, 329-332, 348-353, 354-355 Codul muncii, art. 28, 32, 38, 85 alin. (1)
pct. a), 90, 96, 166-167 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinelor ÎS „Moldatsa” nr. 103/p
din 4 august 2005 și nr. 119/p din 18 august 2005 ca ilegale și neîntemeiate,
restabilirea sa în funcția deținută și încasarea de la ÎS „Moldatsa” a salariului și a
altor plăți pentru lipsa forțată de la lucru în sumă de 18000 de lei, a sumei de
10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 22 martie 2006 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău,
a fost respinsă acțiunea depusă de către Felix Guțu ca neîntemeiată.
Prin decizia din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de către Felix Guțu, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă
hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial.
A fost anulat ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 111-p din 18 august 2005 și obligată
ÎS „Moldatsa” să-l restabilească pe Felix Guțu în funcția deținută anterior –
controlor de trafic aerian, începând cu 18 august 2005.
Au fost încasate din contul ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu
salariul mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la lucru în sumă de
45508,88 de lei, suma de 5056,52 de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile
de judecată în sumă de 3041 de lei.
La 6 iunie 2006, ÎS „Moldatsa” a declarat recurs împotriva deciziei din
25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,
8
casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei
instanțe.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel
considerând-o ca ilegală și neîntemeiată.
A indicat că la adoptarea deciziei, instanța de apel nu a ținut cont de
sesizarea Procuraturii de transport nr. 12-2037/05 din 12 iulie 2005, prin care
vinovăția salaratului Felix Guțu în comiterea infracțiunii de sustragere din
patrimoniul ÎS „Moldatsa” a fost confirmată.
Mai mult că însuși Felix Guțu acceptând încetarea urmăririi penale în
legătură cu aplicarea amnistiei și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii.
La 25 august 2006, Felix Guțu a depus referință, prin care a solicitat
respingerea recursului declarat de ÎS „Moldatsa”, ca fiind nefondat.
Prin decizia din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul declarat de către ÎS „Moldatsa”, casată integral decizia instanței de apel
și menținută hotărârea primei instanțe.
Prin încheierea din 19 octombrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu.
Prin încheierea din 30 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu.
La 19 aprilie 2021 Felix Guțu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei
instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de
recurs și reținerea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului.
Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă
cererea de revizuire depusă de Felix Guțu, casată decizia din 30 august 2006 a
Curții Supreme de Justiție și reținută cauza în procedura Curții Supreme de
Justiție pentru judecarea recursului.
Prin cererea depus la 19 iulie 2021, ÎS „Moldatsa” a solicitat admiterea
cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea în
vigoare a hotărârii primei instanțe, sau admiterea cererii de recurs, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea
cauzei spre rejudecare în prima instanță.
La 20 iulie 2021, Felix Guțu a depus referință, prin care a solicitat
respingerea recursului declarat de ÎS „Moldatsa”, cu menținerea în vigoare a
deciziei instanței de apel.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, în vigoare la acel moment,
recursul se declară în termen de 15 zile de la data pronunțării deciziei, iar în cazul
redactării acesteia, de la data înștiințării scrise a părților despre semnarea hotărârii
redactate.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 6 iunie 2006 împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de
Apel Chișinău, în termenul legal.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră următoarele.
9
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel
și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.
După cum denotă actele cauzei, Felix Guțu înaintând acțiunea în judecată
împotriva ÎS „Moldatsa” a solicitat anularea ordinelor ÎS „Moldatsa” nr. 103/p
din 04 august 2005 și nr. 119/p din 18 august 2005 ca ilegale și neîntemeiate,
restabilirea sa în funcția deținută și încasarea de la ÎS „Moldatsa” a salariului și a
altor plăți pentru lipsa forțată de la lucru în sumă de 18 000 de lei, a sumei de 10
000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia
netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o.
Judecând apelul declarat de către Felix Guțu, instanța de apel a admis
apelul, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care a
admis acțiunea parțial, a anulat ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 111-p din 18 august
2005, a obligat ÎS „Moldatsa” să-l restabilească pe Felix Guțu în funcția deținută
anterior – controlor de trafic aerian, începând cu 18 august 2005 și a încasat din
contul ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu salariul mediu pentru întreaga
perioadă de absență forțată de la lucru în sumă de 45508,88 de lei, suma de
5056,52 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată în sumă de
3041 de lei.
Instanța de recurs constată că decizia instanței de apel a fost adoptată în
limitele competenței, reieșind din temeiul și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă
a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării
cauzei au fost create condiții obiective participanților la proces, întru realizarea
drepturilor sale procedurale.
Astfel, se va reține că prin ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august
2005, Felix Guțu a fost eliberat din funcția de controlor aerian al ÎS „Moldatsa”
în temeiul art. 86 alin. (1) lit. j) Codul muncii, în baza sesizării Procuraturii de
transport nr. 12-2037/05 din 12 iulie 2005, pe faptul falsificării documentelor
contabile și sustragerii din patrimoniul ÎS „Moldatsa” (f. d. 4 vol. I).
Este cert și faptul că prin sesizarea Procuraturii de transport nr. 12-2037/05
din 12 iulie 2005, ÎS „Moldatsa” a fost informată că controlul efectuat de către
Procuratura de transport, a demonstrat că în perioada anului 2004 CPT Aerian a
pornit și efectuat urmărirea penală pe cauzele penale pornite pe faptul sustragerii
mijloacelor bănești de către un număr de controlori, astfel, în privința lui Felix
Guțu, prin ordonanța din 20 mai 2005, Procuratura de transport a încetat urmărirea
penală în conformitate cu art. 275 pct. 4 Cod de procedură penală și art. 1 din
Legea privind amnistia în legătură cu anivesarea a 10 ani de la adoptarea
Constituției Republicii Moldova (f. d. 80 vol. I).
În conformitate cu art. 86 alin. (1) lit. j) Codul muncii, în vigoare la acel
moment, concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului
individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată
determinată – se admite pentru săvârșirea la locul de muncă a unei sustrageri
(inclusiv în proporții mici) din patrimoniul unității, stabilite prin hotărâre a
instanței de judecată sau a organului de competența căruia ține aplicarea
sancțiunilor administrative.
10
Din conținutul normei de drept citate, rezultă că desfacerea din inițiativa
angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată se
admite în cazul în cazul săvârșirii la locul de muncă a unei sustrageri/inclusiv în
proporții mici/din patrimoniul unității.
Faptul săvârșirii sustragerii urmează a fi stabilit prin hotărâre a instanței de
judecată sau a organului de competența căruia ține aplicarea sancțiunilor
administrative.
Coroborând prevederile enunțate la materialul probator administrat în
speță, instanța de recurs atestă temeinicia concluziei instanței de apel precum că
ordonanța procurorului în Procuratura de transport din 20 mai 2005 în partea prin
care a fost încetată urmărirea penală în privința lui Felix Guțu, bănuit în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 123 alin. (2) Cod penal, în legătură cu intervenirea
actului de amnistie, nu poate substitui constatarea vinovăției printr-o hotărâre a
instanței de judecată intrată în vigoare sau printr-o hotărâre a organului competent
privind aplicarea sancțiunii administrative.
De altfel, incidență speței au și prevederile art. 209 alin. (2) Codul muncii,
potrivit cărora sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni
din ziua comiterii abaterii disciplinare, iar în urma reviziei sau a controlului
activității economico-financiare – după expirarea a 2 ani de la data comiterii. În
termenele indicate nu se include durata desfășurării procedurii penale.
Raportând la caz, dispozițiile legale enunțate, instanța de apel justificat a
conchis și faptul că la concedierea lui Felix Guțu au fost încălcate flagrant
prevederile cu privire la termenele de aplicare a sancțiunii disciplinare.
Or, reieșind din ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august 2005 de
concediere a lui Felix Guțu, direct rezultă că constatarea abaterii disciplinare de
către Felix Guțu ar fi avut loc în perioada 18 mai 2003 – 24 mai 2003, astfel că
sancțiunea disciplinară în privința lui Felix Guțu urma a fi aplicată în interiorul
termenului prevăzut de art. 209 alin. (2) Codul muncii, prin excluderea perioadei
de desfășurare a procedurii penale 26 august 2003 până la 2 decembrie 2003.
Acest termen însă, nu a fost respectat, or, ordinul de concediere pentru
încălcarea disciplinară a lui Felix Guțu a fost emis numai la data de 18 august
2005.
Față de cele relevate, se distinge că concedierea lui Felix Guțu din funcția
de controlor de trafic aerian, a avut loc cu încălcarea prevederilor art. 86 alin. (1)
lit. j) Codul muncii, precum și art. 209 alin. (2) Codul muncii, fapt ce indică
indubitabil la ilegalitatea ordinului ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august 2005 cu
privire la concedierea lui Felix Guțu.
În conexiunea celor relatate, fiind stabilit cu certitudine că eliberarea lui
Felix Guțu din funcție a avut loc cu încălcarea prevederilor legale, acesta
întemeiat a fost restabilit de către instanța de apel în funcția deținută anterior de
controlor de trafic aerian în cadrul ÎS „Moldatsa” începând cu data concedierii
acestuia din 18 august 2005.
În același timp, reieșind din prevederile art. 90 alin. (1) Codul muncii, în
cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim
din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.
Conform art. 90 alin. (2) lit. a) Codul muncii, repararea de către angajator
a prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri
11
pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică
decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii,
angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a
primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această
obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer
ilegal la o altă muncă.
În consecutivitatea celor descrise supra, urmare a declarării nule a ordinului
ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august 2005 cu privire la concedierea lui Felix
Guțu și restabilirea lui Felix Guțu în funcția anterior deținută de controlor aerian,
în corespundere cu dispozițiile legale citate, intanța de recurs stabilește justețea
soluției instanței de apel cu privire la încasarea din contul din contul ÎS
„Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu a salariului mediu pentru perioada de
absență forțată de la lucru 18 august 2005 – 25 mai 2006, în sumă de 45508,88 de
lei.
Conform art. 329 alin. (1) și (2) Codul muncii, în vigoare la acel moment,
angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral сauzat
salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă sau
ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau
alte acte normative nu prevăd altfel. Prejudiciul moral se repară în formă bănească
sau într-o altă formă materială determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute
în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de instanța de
judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat.
Iar în condițiile art. 90 alin. (2) lit. c) și alin. (3) Codul muncii, repararea de
către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în compensarea
prejudiciului moral cauzat salariatului.
Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de
judecată, ținîndu-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate
fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.
Cu referire la normele precitate, având în vedere că Felix Guțu a fost
eliberat din funcția de controlor aerian al ÎS „Moldatsa” ilegal, și astfel i s-a
îngrădit dreptul de a munci, instanța de recurs găsește drept justificată și concluzia
instanței de apel cu privire la admiterea parțială a cerinței lui Felix Guțu cu privire
la repararea prejudiciului moral, cu încasarea din contul al ÎS „Moldatsa” în
beneficiul lui Felix Guțu a prejudiciului moral cauzat în mărimea unui salariu
mediu lunar de 5056, 52 de lei.
Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Felix Guțu în sumă de
10000 de lei, este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite la
caz și principiul general al echității.
În același timp, în conformitate cu dispozițiile art. 94 alin. (1) CPC, instanța
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții
care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului
a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată
proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse
din pretențiile reclamantului.
Iar în conformitate cu dispozițiile art. 96 alin. (1) CPC, instanța
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a
12
avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea
au fost reale, necesare și rezonabile.
Prin prisma acestor prevederi legale, instanța de recurs atestă și
corectitudinea concluziei instanței de apel cu privire la încasarea din contul
ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu a sumei de 41 de lei cu titlu de cheltuieli
de judecată suportate la autentificarea procurii din 1 septembrie 2005 pe numele
lui Anatolie Guzun întru apărarea intereselor sale în instanța de judecată și a sumei
de 3000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată de către
Anatolie Guzun, confirmate prin chitanțele de plată nr. 2 și nr. 3 din 11 octombrie
2005, ca fiind cheltuieli necesare și rezonabile pentru acordarea asistenței juridice
în prezentul litigiu (f. d. 20, 85-86 vol. I).
În susținerea acestei opinii se va nota și jurisprudența CtEDO (cauza Iatridis
contra Greciei) care constată că la determinarea cheltuielilor și plăților de
rambursare reclamate, instanța apreciază dacă aceste cheltuieli au fost reale,
necesare și rezonabile referitor la mărimea lor, numărul orelor de muncă a
reprezentantului, precum și tariful aplicat per oră.
Astfel fiind, cele relatate indică cu certitudine la netemeinicia hotărârii
primei instanțe cu privire la respingerea acțiunii.
Față de cele ce preced, instanța de recurs remarcă că o hotărâre care constată
o încălcare implică pentru statul pârât obligațiunea juridică de a înceta încălcarea
dreptului și de a lichida consecințele încălcării în așa mod încât să restabilească
pe cât se poate situația anterioară (cauza Papamichalopolous și alții contra Greciei
(Hotărârea din 31 octombrie 1995).
Pe cale de consecință, argumentele invocate de către ÎS „Moldatsa” în
cererea de recurs, nu pot fi avute în vedere de către instanța de recurs, deoarece
acestea se combat cu cele invocate mai sus.
De altfel, instanța de recurs nu poare reține nici alegațiile ÎS „Moldatsa” din
cererea depusă la 19 iulie 2021, precum că Felix Guțu nu poate pretinde la niciun
salariu restant, pentru perioada cât nu a activat în cadrul ÎS „Moldatsa”, deoarece
CtEDO a decis acordarea lui Felix Guțu a sumei de 3600 de euro, motivând că
odată cu eliberarea din serviciu, acesta nu a fost privat de perspectiva unei angajări
noi.
Și asta deoarece, după cum rezultă din hotărârea CtEDO pronunțată la
20 octombrie 2020 în cauza Felix Guțu versus Republica Moldova, în plângerea
sa, Felix Guțu a susținut că dânsul nu a lucrat în perioada 2006 – 1 aprilie 2014,
iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că statul reclamat urmează
să achite lui Felix Guțu prejudiciul material în sumă de 3600 de euro, de după
adoptarea deciziei din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție, pentru
pierderea salariului care să acopere o perioadă de un an.
Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul și de a menține decizia instanței de apel.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
13
Se respinge recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Moldatsa”.
Se menține decizia din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă la cererea de chemare a lui Felix Guțu împotriva Întreprinderii de Stat
„Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunii
disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența
forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva
judecătorul
judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
Nina Vascan
Ala Cobăneanu
14