2ra-1125/21 — cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1125/21 ÎNCHEIERE 21 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu Nina Vascan Ala Cobăneanu examinând cererea Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la numirea ședinței publice la examinarea recursului în cauza civilă la cererea de chemare a lui Felix Guțu împotriva Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată constată: La 21 octombrie 2005, Felix Guțu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 martie 2006 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, a fost respinsă acțiunea depusă de către Felix Guțu ca neîntemeiată. Prin decizia din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Felix Guțu, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulat ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 111-p din 18 august 2005 și obligată ÎS „Moldatsa” să-l restabilească pe Felix Guțu în funcția deținută anterior – controlor de trafic aerian, începând cu 18 august 2005. Au fost încasate din contul ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu salariul mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la lucru în sumă de 45508,88 de lei, suma de 5056,52 de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată în sumă de 3041 de lei.

La 6 iunie 2006, ÎS „Moldatsa” a declarat recurs împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe. 1 La 25 august 2006, Felix Guțu a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de ÎS „Moldatsa”, ca fiind nefondat. Prin decizia din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către ÎS „Moldatsa”, casată integral decizia instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe. Prin încheierea din 19 octombrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu.

Prin încheierea din 30 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu. La 19 aprilie 2021 Felix Guțu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și reținerea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului. Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea de revizuire depusă de Felix Guțu, casată decizia din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție și reținută cauza în procedura Curții Supreme de Justiție pentru judecarea recursului.

La 19 iulie 2021, ÎS „Moldatsa” a depus o cerere, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe, sau admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. Totodată, a solicitat examinarea recursului în ședință publică, în temeiul art. 444 CPC, cu invitarea tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Examinând cererea ÎS „Moldatsa” cu privire la numirea unei ședințe publice, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că în speță, nu au fost stabilite careva dificultăți cu privire la examinarea problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs declarată de către ÎS „Moldatsa”.

Astfel că, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră inoportună numirea unei ședințe publice și invitarea părților, la examinarea recursului declarat de către ÎS „Moldatsa” , inclusiv și prin prisma prevederilor art. 444 CPC, care indică expres că recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. În această privință, CtEDO a statuat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO pentru proceduri în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective.

Atunci când a avut loc o ședință publică în prima instanță, lipsa unei astfel de ședințe poate fi justificată la faza căii de atac de caracteristicile speciale ale procedurilor în cauză, ținând cont de natura 2 sistemului căilor de atac naționale, de scopul competențelor instanțelor ierarhic superioare și de modul în care interesele reclamantului au fost de fapt prezentate și apărate în fața instanței ierarhic superioare, îndeosebi în lumina naturii chestiunilor care urmează a fi hotărâte de către aceasta. Conform jurisprudenței Curții, procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele art. 6 din CEDO, chiar dacă persoanei care a folosit calea de atac nu i s-a dat posibilitatea să prezinte personal probe în fața instanței de recurs.

Mai mult, chiar dacă instanța ierarhic superioară are competența deplină de a examina atât chestiuni de drept, cât și de fapt, art. 6 din CEDO nu garantează întotdeauna un drept la o ședință publică sau, dacă o ședință are loc, un drept de a fi prezent personal (cauza Botten vs Norvegia din 19 februarie 1996). Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de respinge ca fiind neîntemeiată cererea ÎS „Moldatsa” cu privire la numirea ședinței publice la examinarea recursului.

În conformitate art. 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la numirea ședinței publice la examinarea recursului declarat de către Întreprinderea de Stat „Moldatsa” împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare a lui Felix Guțu împotriva Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva judecătorul Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu Nina Vascan Ala Cobăneanu 3 Dosarul nr. 2ra-1125/21 ÎNCHEIERE 21 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu Nina Vascan Ala Cobăneanu examinând cererea lui Felix Guțu cu privire la încetarea procedurii de recurs în cauza civilă la cererea de chemare a lui Felix Guțu împotriva Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată constată: La 21 octombrie 2005, Felix Guțu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 martie 2006 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, a fost respinsă acțiunea depusă de către Felix Guțu ca neîntemeiată. Prin decizia din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Felix Guțu, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulat ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 111-p din 18 august 2005 și obligată ÎS „Moldatsa” să-l restabilească pe Felix Guțu în funcția deținută anterior – controlor de trafic aerian, începând cu 18 august 2005. Au fost încasate din contul ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu salariul mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la lucru în sumă de 45508,88 de lei, suma de 5056,52 de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată în sumă de 3041 de lei.

4 La 6 iunie 2006, ÎS „Moldatsa” a declarat recurs împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe. La 25 august 2006, Felix Guțu a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de ÎS „Moldatsa”, ca fiind nefondat. Prin decizia din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către ÎS „Moldatsa”, casată integral decizia instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe. Prin încheierea din 19 octombrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu.

Prin încheierea din 30 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu. La 19 aprilie 2021 Felix Guțu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și reținerea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului. Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea de revizuire depusă de Felix Guțu, casată decizia din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție și reținută cauza în procedura Curții Supreme de Justiție pentru judecarea recursului.

La 20 iulie 2021, Felix Guțu a depus o referință, prin care a solicitat dispunerea printr-o încheiere încetarea procedurii de recurs pe marginea recursului declarat de ÎS „Moldatsa” împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău în temeiul art. 4451 CPC, deoarece recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Iar în caz de examinare a recursului a solicitat respingerea recursului declarat de ÎS „Moldatsa”, cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel. Studiind cererea lui Felix Guțu cu privire la încetarea procedurii de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 4451 CPC, instanța de recurs dispune, printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, încetarea procedurii de recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității recursului se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433. Iar în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că nu sunt temeiuri justificative de a admite cererea lui Felix Guțu cu privire la încetarea procedurii de recurs.

Or, prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea de revizuire depusă de Felix Guțu și casată decizia din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție, iar cauza civilă reținută în procedura Curții Supreme de Justiție pentru judecarea în fond a recursului declarat de ÎS „Moldatsa” împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău. 5 Față de toate aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea lui Felix Guțu cu privire la încetarea procedurii de recurs, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea lui Felix Guțu cu privire la încetarea procedurii de recurs, pe marginea recursului declarat de ÎS „Moldatsa” împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare a lui Felix Guțu împotriva Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciune căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva judecătorul Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu Nina Vascan Ala Cobăneanu 6 Dosarul nr. 2ra-1125/21 Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chișinău (jud. Sv. Garștea-Bria) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clevadî, M. Anton, A. Gavrilița) DECIZIE 21 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu Nina Vascan Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Moldatsa” în cauza civilă la cererea de chemare a lui Felix Guțu împotriva Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Felix Guțu, casată hotărârea primei instanțe și emisă o hotărâre nouă de admitere parțială a acțiunii constată: La 21 octombrie 2005, Felix Guțu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că a activat în cadrul ÎS „Moldatsa” în funcția de controlor de trafic aerian, deținând și funcția de președinte al comitetului sindical. A menționat că prin ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 103/p din 4 august 2005, conform art. 206 alin. (1) lit. b) Codul muncii, i-a fost aplicată sancțiune disciplinară, iar prin ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august 2005, a fost concediat în baza art. 86 alin. (1) lit. j) Codul muncii. A considerat că ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august 2005 este neîntemeiat și ilegal. 7 A susținut că până la data depunerii prezentei cereri, ÎS „Moldatsa” a refuzat să-i aducă la cunoștință sesizarea Procuraturii de transport nr. 12-2037/05 din 12 iulie 2005. Totodată, la caz lipsește hotărârea instanței de judecată sau a altui organ competent referitor la stabilirea faptului sustragerii din patrimoniul întreprinderii, la care se referă ÎS „Moldatsa” în ordinul contestat.

A relevat că bonul de plată, care se presupune a fi fals, primit de la hotelul „Victoria” din or. Odessa, a fost eliberat pe numele altei persoane, care a fost prezentat în contabilitatea întreprinderii, însă el nu a știut că acest bon de plată ar putea fi fals. A notat că a scris un raport adresat administrației ÎS „Moldatsa”, prin care a cerut reținerea din salariul său lunar a sumei de bani, pe care administrația presupune că a primit-o ilegal, iar contabilitatea i-a reținut suma respectivă din salariu. A specificat că comitetul sindical s-a exprimat împotriva eliberării sale din funcție.

La 2 septembrie 2005 a depus o cerere la Inspecția Muncii, prin care a solicitat examinarea legalității emiterii ordinului de eliberare a sa din funcție, iar la 7 octombrie 2005 a primit răspuns de la Inspecția Muncii, din care rezultă că pentru încălcările comise la eliberarea sa din funcție, în privința directorului ÎS „Moldatsa” a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în temeiul art. 41 alin. (1) din Codul cu privire la contravențiile administrative. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 81, 87 alin. (1), 89, 90, 327-328, 329-332, 348-353, 354-355 Codul muncii, art. 28, 32, 38, 85 alin. (1) pct. a), 90, 96, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinelor ÎS „Moldatsa” nr. 103/p din 4 august 2005 și nr. 119/p din 18 august 2005 ca ilegale și neîntemeiate, restabilirea sa în funcția deținută și încasarea de la ÎS „Moldatsa” a salariului și a altor plăți pentru lipsa forțată de la lucru în sumă de 18000 de lei, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 22 martie 2006 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, a fost respinsă acțiunea depusă de către Felix Guțu ca neîntemeiată. Prin decizia din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Felix Guțu, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial.

A fost anulat ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 111-p din 18 august 2005 și obligată ÎS „Moldatsa” să-l restabilească pe Felix Guțu în funcția deținută anterior – controlor de trafic aerian, începând cu 18 august 2005. Au fost încasate din contul ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu salariul mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la lucru în sumă de 45508,88 de lei, suma de 5056,52 de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată în sumă de 3041 de lei. La 6 iunie 2006, ÎS „Moldatsa” a declarat recurs împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, 8 casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o ca ilegală și neîntemeiată. A indicat că la adoptarea deciziei, instanța de apel nu a ținut cont de sesizarea Procuraturii de transport nr. 12-2037/05 din 12 iulie 2005, prin care vinovăția salaratului Felix Guțu în comiterea infracțiunii de sustragere din patrimoniul ÎS „Moldatsa” a fost confirmată. Mai mult că însuși Felix Guțu acceptând încetarea urmăririi penale în legătură cu aplicarea amnistiei și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii. La 25 august 2006, Felix Guțu a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de ÎS „Moldatsa”, ca fiind nefondat. Prin decizia din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către ÎS „Moldatsa”, casată integral decizia instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea din 19 octombrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu. Prin încheierea din 30 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Felix Guțu. La 19 aprilie 2021 Felix Guțu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și reținerea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului. Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea de revizuire depusă de Felix Guțu, casată decizia din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție și reținută cauza în procedura Curții Supreme de Justiție pentru judecarea recursului.

Prin cererea depus la 19 iulie 2021, ÎS „Moldatsa” a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe, sau admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. La 20 iulie 2021, Felix Guțu a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de ÎS „Moldatsa”, cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, în vigoare la acel moment, recursul se declară în termen de 15 zile de la data pronunțării deciziei, iar în cazul redactării acesteia, de la data înștiințării scrise a părților despre semnarea hotărârii redactate.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 6 iunie 2006 împotriva deciziei din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, în termenul legal. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră următoarele. 9 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

După cum denotă actele cauzei, Felix Guțu înaintând acțiunea în judecată împotriva ÎS „Moldatsa” a solicitat anularea ordinelor ÎS „Moldatsa” nr. 103/p din 04 august 2005 și nr. 119/p din 18 august 2005 ca ilegale și neîntemeiate, restabilirea sa în funcția deținută și încasarea de la ÎS „Moldatsa” a salariului și a altor plăți pentru lipsa forțată de la lucru în sumă de 18 000 de lei, a sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată. Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o.

Judecând apelul declarat de către Felix Guțu, instanța de apel a admis apelul, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care a admis acțiunea parțial, a anulat ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 111-p din 18 august 2005, a obligat ÎS „Moldatsa” să-l restabilească pe Felix Guțu în funcția deținută anterior – controlor de trafic aerian, începând cu 18 august 2005 și a încasat din contul ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu salariul mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la lucru în sumă de 45508,88 de lei, suma de 5056,52 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată în sumă de 3041 de lei.

Instanța de recurs constată că decizia instanței de apel a fost adoptată în limitele competenței, reieșind din temeiul și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării cauzei au fost create condiții obiective participanților la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale.

Astfel, se va reține că prin ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august 2005, Felix Guțu a fost eliberat din funcția de controlor aerian al ÎS „Moldatsa” în temeiul art. 86 alin. (1) lit. j) Codul muncii, în baza sesizării Procuraturii de transport nr. 12-2037/05 din 12 iulie 2005, pe faptul falsificării documentelor contabile și sustragerii din patrimoniul ÎS „Moldatsa” (f. d. 4 vol. I). Este cert și faptul că prin sesizarea Procuraturii de transport nr. 12-2037/05 din 12 iulie 2005, ÎS „Moldatsa” a fost informată că controlul efectuat de către Procuratura de transport, a demonstrat că în perioada anului 2004 CPT Aerian a pornit și efectuat urmărirea penală pe cauzele penale pornite pe faptul sustragerii mijloacelor bănești de către un număr de controlori, astfel, în privința lui Felix Guțu, prin ordonanța din 20 mai 2005, Procuratura de transport a încetat urmărirea penală în conformitate cu art. 275 pct. 4 Cod de procedură penală și art. 1 din Legea privind amnistia în legătură cu anivesarea a 10 ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova (f. d. 80 vol. I). În conformitate cu art. 86 alin. (1) lit. j) Codul muncii, în vigoare la acel moment, concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată,

precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru săvârșirea la locul de muncă a unei sustrageri (inclusiv în proporții mici) din patrimoniul unității, stabilite prin hotărâre a instanței de judecată sau a organului de competența căruia ține aplicarea sancțiunilor administrative. 10 Din conținutul normei de drept citate, rezultă că desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată se admite în cazul în cazul săvârșirii la locul de muncă a unei sustrageri/inclusiv în proporții mici/din patrimoniul unității. Faptul săvârșirii sustragerii urmează a fi stabilit prin hotărâre a instanței de judecată sau a organului de competența căruia ține aplicarea sancțiunilor administrative.

Coroborând prevederile enunțate la materialul probator administrat în speță, instanța de recurs atestă temeinicia concluziei instanței de apel precum că ordonanța procurorului în Procuratura de transport din 20 mai 2005 în partea prin care a fost încetată urmărirea penală în privința lui Felix Guțu, bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 123 alin. (2) Cod penal, în legătură cu intervenirea actului de amnistie, nu poate substitui constatarea vinovăției printr-o hotărâre a instanței de judecată intrată în vigoare sau printr-o hotărâre a organului competent privind aplicarea sancțiunii administrative. De altfel, incidență speței au și prevederile art. 209 alin. (2) Codul muncii, potrivit cărora sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, iar în urma reviziei sau a controlului activității economico-financiare – după expirarea a 2 ani de la data comiterii.

În termenele indicate nu se include durata desfășurării procedurii penale. Raportând la caz, dispozițiile legale enunțate, instanța de apel justificat a conchis și faptul că la concedierea lui Felix Guțu au fost încălcate flagrant prevederile cu privire la termenele de aplicare a sancțiunii disciplinare.

Or, reieșind din ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august 2005 de concediere a lui Felix Guțu, direct rezultă că constatarea abaterii disciplinare de către Felix Guțu ar fi avut loc în perioada 18 mai 2003 – 24 mai 2003, astfel că sancțiunea disciplinară în privința lui Felix Guțu urma a fi aplicată în interiorul termenului prevăzut de art. 209 alin. (2) Codul muncii, prin excluderea perioadei de desfășurare a procedurii penale 26 august 2003 până la 2 decembrie 2003. Acest termen însă, nu a fost respectat, or, ordinul de concediere pentru încălcarea disciplinară a lui Felix Guțu a fost emis numai la data de 18 august 2005. Față de cele relevate, se distinge că concedierea lui Felix Guțu din funcția de controlor de trafic aerian, a avut loc cu încălcarea prevederilor art. 86 alin. (1) lit. j) Codul muncii, precum și art. 209 alin. (2) Codul muncii, fapt ce indică indubitabil la ilegalitatea ordinului ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august 2005 cu privire la concedierea lui Felix Guțu.

În conexiunea celor relatate, fiind stabilit cu certitudine că eliberarea lui Felix Guțu din funcție a avut loc cu încălcarea prevederilor legale, acesta întemeiat a fost restabilit de către instanța de apel în funcția deținută anterior de controlor de trafic aerian în cadrul ÎS „Moldatsa” începând cu data concedierii acestuia din 18 august 2005. În același timp, reieșind din prevederile art. 90 alin. (1) Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Conform art. 90 alin. (2) lit. a) Codul muncii, repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri 11 pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă. În consecutivitatea celor descrise supra, urmare a declarării nule a ordinului ÎS „Moldatsa” nr. 119/p din 18 august 2005 cu privire la concedierea lui Felix Guțu și restabilirea lui Felix Guțu în funcția anterior deținută de controlor aerian, în corespundere cu dispozițiile legale citate, intanța de recurs stabilește justețea soluției instanței de apel cu privire la încasarea din contul din contul ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu a salariului mediu pentru perioada de absență forțată de la lucru 18 august 2005 – 25 mai 2006, în sumă de 45508,88 de lei.

Conform art. 329 alin. (1) și (2) Codul muncii, în vigoare la acel moment, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral сauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat. Iar în condițiile art. 90 alin. (2) lit. c) și alin. (3) Codul muncii, repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată, ținîndu-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului. Cu referire la normele precitate, având în vedere că Felix Guțu a fost eliberat din funcția de controlor aerian al ÎS „Moldatsa” ilegal, și astfel i s-a îngrădit dreptul de a munci, instanța de recurs găsește drept justificată și concluzia instanței de apel cu privire la admiterea parțială a cerinței lui Felix Guțu cu privire la repararea prejudiciului moral, cu încasarea din contul al ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu a prejudiciului moral cauzat în mărimea unui salariu mediu lunar de 5056, 52 de lei.

Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Felix Guțu în sumă de 10000 de lei, este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității. În același timp, în conformitate cu dispozițiile art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului. Iar în conformitate cu dispozițiile art. 96 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a 12 avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Prin prisma acestor prevederi legale, instanța de recurs atestă și corectitudinea concluziei instanței de apel cu privire la încasarea din contul ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Felix Guțu a sumei de 41 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate la autentificarea procurii din 1 septembrie 2005 pe numele lui Anatolie Guzun întru apărarea intereselor sale în instanța de judecată și a sumei de 3000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată de către Anatolie Guzun, confirmate prin chitanțele de plată nr. 2 și nr. 3 din 11 octombrie 2005, ca fiind cheltuieli necesare și rezonabile pentru acordarea asistenței juridice în prezentul litigiu (f. d. 20, 85-86 vol. I). În susținerea acestei opinii se va nota și jurisprudența CtEDO (cauza Iatridis contra Greciei) care constată că la determinarea cheltuielilor și plăților de rambursare reclamate, instanța apreciază dacă aceste cheltuieli au fost reale, necesare și rezonabile referitor la mărimea lor, numărul orelor de muncă a reprezentantului, precum și tariful aplicat per oră.

Astfel fiind, cele relatate indică cu certitudine la netemeinicia hotărârii primei instanțe cu privire la respingerea acțiunii. Față de cele ce preced, instanța de recurs remarcă că o hotărâre care constată o încălcare implică pentru statul pârât obligațiunea juridică de a înceta încălcarea dreptului și de a lichida consecințele încălcării în așa mod încât să restabilească pe cât se poate situația anterioară (cauza Papamichalopolous și alții contra Greciei (Hotărârea din 31 octombrie 1995). Pe cale de consecință, argumentele invocate de către ÎS „Moldatsa” în cererea de recurs, nu pot fi avute în vedere de către instanța de recurs, deoarece acestea se combat cu cele invocate mai sus.

De altfel, instanța de recurs nu poare reține nici alegațiile ÎS „Moldatsa” din cererea depusă la 19 iulie 2021, precum că Felix Guțu nu poate pretinde la niciun salariu restant, pentru perioada cât nu a activat în cadrul ÎS „Moldatsa”, deoarece CtEDO a decis acordarea lui Felix Guțu a sumei de 3600 de euro, motivând că odată cu eliberarea din serviciu, acesta nu a fost privat de perspectiva unei angajări noi. Și asta deoarece, după cum rezultă din hotărârea CtEDO pronunțată la 20 octombrie 2020 în cauza Felix Guțu versus Republica Moldova, în plângerea sa, Felix Guțu a susținut că dânsul nu a lucrat în perioada 2006 – 1 aprilie 2014, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că statul reclamat urmează să achite lui Felix Guțu prejudiciul material în sumă de 3600 de euro, de după adoptarea deciziei din 30 august 2006 a Curții Supreme de Justiție, pentru pierderea salariului care să acopere o perioadă de un an.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: 13 Se respinge recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Moldatsa”. Se menține decizia din 25 mai 2006 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare a lui Felix Guțu împotriva Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva judecătorul judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu Nina Vascan Ala Cobăneanu 14