2ra-1115/21 — cu privire la încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-1115/21

Prima instanță: Judecătoria Ceadîr-Lunga (jud. L. Caraianu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, Ș. Starciuc, A. Mironov)

ÎNCHEIERE

21 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vasilii

Curudimov, reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasilii Curudimov

împotriva Vasilisei Toneva și Elenei Manastîrlî cu privire la încasarea sumei

împotriva deciziei din 28 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care

a fost admis apelul declarat de Vasilii Curudimov, reprezentat de avocatul Veaceslav

Roșca, casată hotărârea din 26 aprilie 2016 a Judecătoriei Ceadîr-Lunga și emisă o

nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 16 iunie 2015, Vasilii Curudimov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Vasilisei Toneva și Elenei Manastîrlî cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii a invocat că la 17 iulie 2012, s-a adresat în instanța

judecătorească competentă, solicitând recunoașterea bunului imobil cu titlu de

proprietate comună în devălmășie și nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a

acestui bun imobil cu readucerea părților în poziția inițială.

Astfel, prin hotărârea din 21 martie 2014 a Judecătoriei Ceadîr-Lunga, cererea

de chemare în judecată depusă de dânsul a fost respinsă integral.

Prin decizia din 18 noiembrie 2014 a Curții de Apel Comrat, a fost respins

apelul și menținută hotărârea primei instanțe, iar prin încheierea din 2 aprilie 2015 a

Curții Supreme de Justiție, recursul a fost considerat inadmisibil.

A comunicat că s-a aflat în relații de concubinaj cu Vasilisa Toneva din luna

ianuarie 2005 până în anul 2012, locuind inițial într-un cămin oferit de conducerea

întreprinderii unde au activat, iar în anul 2009 au procurat un bun imobil – casa de

locuit din or. XXXXX str. XXXXX, cu suprafața de 72,4 m2, nr. cadastral XXXXX.

Deși acest bun imobil a fost procurat din surse financiare agonisite în comun,

atât din salariu, cât și din alte venituri, dreptul de proprietate în Registrul bunurilor

1

imobile a fost înregistrat doar pe numele Vasilisei Toneva, cu care așa și nu a fost

încheiată căsătoria în mod legal.

Astfel, în perioada de referință, împreună au dus o gospodărie comună, au

suportat cheltuieli în comun și au conviețuit împreună, iar din anul 2009, au efectuat

lucrări de reparație la casa de locuit, au procurat materiale de construcție, mărfuri de

uz casnic, au angajat muncitori pentru lucrările de reparație și construcția unor

anexe, au achitat remunerația muncitorilor, cele menționate fiind probate prin actele

de procurare a bunurilor.

A menționat că în anul 2012, au apărut unele dificultăți în relațiile lor, ceea ce

a dus la apariția conflictelor, iar la insistența Vasilisei Toneva, dânsul a fost nevoit

să abandoneze casa unde au locuit împreună, fiind avertizat de pârâtă că va înstrăina

bunul imobil pe motiv că intenționează să părăsească Republica Moldova.

La 13 iunie 2012, Vasilisa Toneva, în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare nr. 3116, a înstrăinat casa de locuit fiicei Elena Manastîrlî.

A evidențiat că la reconstrucția bunului imobil menționat a luat parte

nemijlocit și dânsul prin contribuția personală, dar și materială în mărime de 179 579

de lei, fapt ce se confirmă prin probele anexate la dosar.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 585, 619, 1389-1397 Cod

civil, art. 86, 166-167, 174, 177 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii și încasarea de la Vasilisa Toneva și Elena

Manastîrlî, în mod solidar, în beneficiul lui a sumei de 179 579 de lei.

Prin hotărârea din 26 aprilie 2016 a Judecătoriei Ceadîr-Lunga, a fost respinsă

acțiunea ca fiind neîntemeată.

În susținerea soluției emise, prima instanță a ajuns la concluzia că certificatele

prezentate de către reclamant nu pot fi recunoscute probe admisibile, deoarece nu

corespund cerințelor art. 19 alin. (6) din Legea contabilității, or entitățile, la vânzarea

mărfurilor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor sunt obligate să elibereze

facturile fiscale, bon de plată ori cec de casă, care însă la materialele cauzei nu au

fost anexate.

Totodată, prima instanță a reținut că reclamantul nu a prezentat raportul de

expertiză privind cheltuielile materiale suportate pentru crearea îmbunătățirilor.

Astfel, prima instanță a conchis că reclamantul nu a prezentat probe scrise

(contracte de antrepriză, documente de plată, bonuri etc.), care ar confirma volumul

și costul lucrărilor efectuate din contul mijloacelor personale.

Prin decizia din 28 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, a fost admis

apelul declarat de Vasilii Curudimov, reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca,

casată hotărârea din 26 aprilie 2016 a Judecătoriei Ceadîr-Lunga și emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial.

A fost încasată de la Vasilisa Toneva în beneficiul lui Vasilii Curudimov suma

de 179 579 de lei cu titlu de compensație bănească egală cu contribuția adusă la

îmbunătățirile imobilului, suma de 6 300 de lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea

expertizei judiciare, suma de 8 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

suma de 53 888 de lei cu titlu de taxă de stat în prima instanță și suma de 4 040 de

lei cu titlu de taxă de stat în instanța de apel.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

2

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat parțial

întemeiată acțiunea înaintată de Vasilii Curudimov, întrucât cheltuielile suportate

pentru îmbunătățirea casei de locuit, în mărime de 179 579 de lei, urmează a fi

încasate doar de la Vasilisa Toneva.

Astfel, instanța de apel a constatat că Vasilii Curudimov și Vasilisa Toneva

au concubinat din anul 2005 și duceau o gospodărie comună, iar în timp ce locuiau

împreună, în anul 2009 au procurat o casă de locuit și în perioada anilor 2009-2012

au efectuat reparații în această casă, fapt confirmat prin conținutul certificatelor

anexate de Vasilii Curudimov.

La fel, instanța de apel a menționat că lipsesc careva confirmări privind

nulitatea actelor eliberate de întreprinderi pentru a confirma livrarea materialelor de

construcție la adresa din or. XXXXX str. XXXXX, pe numele lui Vasilii Curudimov,

în sumă de 179 579 de lei, în legătură cu ce prima instanță neîntemeiat a considerat

că aceste documente nu pot fi luate în considerație la adoptarea hotărârii.

La 5 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Vasilii Curudimov,

reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca a declarat recurs împotriva deciziei din

28 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea

parțială a deciziei instanței de apel, prin care a fost respinsă solicitarea la încasarea

în mod solidar și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală

a acțiunii, prin adjudecarea în mod solidar de la Vasilisa Toneva și Elena Manastîrlî,

în mod solidar, în beneficiul lui a sumei de 179 579 de lei și a cheltuielilor de

judecată.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu soluția instanței de apel doar

în partea respingerii cerințelor de încasare a sumei de 179 579 de lei în mod solidar

și de la Elena Manastîrlî.

Instanța de apel a menționat faptul că doar Vasilisa Toneva a beneficiat de

îmbunătățirile efectuate în casa de locuit, invocând că doar Vasilisa Toneva este

proprietar și beneficiar efectiv, însă, nu a ținut cont de faptul că la 13 iunie 2012,

Vasilisa Toneva a înstrăinat bunul imobil fiicei sale Elena Manastîrlî, prin

autentificarea contractului nr. 3116.

Or, în astfel de împrejurări, luând în considerare că acțiunea a fost depusă în

anul 2015, Vasilisa Toneva nu mai deținea calitatea de proprietar.

Totodată, a menționat și intenția Vasilisei Toneva și Elenei Toneva

(Manastîrlî) la folosirea bunului imobil, care inițial a fost procurat de Vasilisa

Toneva în anul 2009 la un preț de 40 000 de lei, iar după îmbunătățirile efectuate în

perioada 2009-2012 și evaluate prin raportul de expertiză din 2017, bunul a fost

înstrăinat în anul 2012 fiicei sale la un preț de 20 000 de lei.

A considerat recurentul că Elena Manastîrlî la fel poate fi interpretată ca

beneficiar al îmbunătățirilor efectuate, deoarece a preluat bunul imobil în anul 2012

deja cu investițiile aduse și de către dânsul.

La 17 iunie 2021, în adresa Vasilisei Toneva și Elenei Manastîrlî a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de Vasilii Curudimov, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 47 vol. III).

3

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Vasilisa Toneva și Elena Manastîrlî să-și expună poziția față de temeiurile

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 3 februarie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 243 vol. II), fiind recepționată de către recurent la 5 februarie 2021, ceea ce se

atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 245 vol. II).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 5 aprilie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Vasilii Curudimov, reprezentat

de avocatul Veaceslav Roșca, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasilii Curudimov, reprezentat

de avocatul Veaceslav Roșca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

4

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Vasilii Curudimov, reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vasilii Curudimov, reprezentat

de avocatul Veaceslav Roșca.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nina Vascan

5