2ra-1516/21 — încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-1516/21 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. A. Bologan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru) ÎNCHEIERE 01 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cozaru Vadim, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Anghel Liuba împotriva lui Cozaru Vadim cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Anghel Liuba, reprezentată de avocatul Covaliov Natalia și a fost casată hotărârea din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, fiind pronunțată o hotărâre nouă, constată: La data de 06 februarie 2019, Anghel Liuba a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cozaru Vadim cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, începând cu data de 12 ianuarie 2017 și până la 10 mai 2018, i-a trimis lui Cozaru Vadim, prin intermediul transferurilor bancare în Republica Moldova mijloace financiare în sumă totală de 13 105 euro. A susținut că, deoarece nu avea altă oportunitate, l-a rugat pe Cozaru Vadim să recepționeze acești bani și la întoarcerea ei în Republica Moldova să îi înapoieze. Faptul transmiterii banilor se dovedește prin extrasele bancare, însă, pârâtul a refuzat să îi restituie sumele de bani transferate. A solicitat încasarea de la Cozaru Vadim în beneficiul său a sumei de 13 105 euro, taxei de stat în mărime de 7686 de lei și cheltuielilor de asistență juridică.

La data de 24 octombrie 2019, reclamanta a depus cerere de concretizare a acțiunii, solicitând încasarea din contul pârâtului a sumei de 11 333,07 euro, taxei de stat în mărime de 7686 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 8000 de lei. 1 Prin hotărârea din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, acțiunea depusă de către Anghel Liuba a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța de fond a reținut că, potrivit explicațiilor părților și informației din extrasul eliberat de BC „Moldindconbank” SA cu privire la transferurile mijloacelor bănești internaționale primite de Cozaru Vadim, se atestă că Anghel Liuba a expediat, iar, Cozaru Vadim a primit bani din Israel în Republica Moldova în sumă de 7900 de euro și 4205 dolari SUA.

Totodată, din suportul probator anexat la materialele cauzei rezultă că, pârâtul a achitat pentru reclamantă în beneficiul OCN „Mogo Loans” SRL suma de 35 863, 83 de lei, echivalentul sumei de 1768,75 euro, cu titlu de rată conform contractului de leasing pentru mașina procurată de Anghel Liuba. Instanța de judecată a mai stabilit că, potrivit explicațiilor pârâtului, cât și declarațiilor martorilor audiați în ședința judiciară, rezultă că Vadim Cozaru a ajutat reclamanta să plece la muncă în Israel, oferindu-i ultimei un împrumut în sumă de 8500 de euro.

Astfel, nu au fost reținute argumentele reclamantei precum că îmbogățirea fără justă cauză a pârâtului se demonstrează prin transferurilor bancare efectuate de ea cu titlu de „păstrare”, or, în ansamblul lor, acestea corespund obligației morale conform art. 1389 alin. (3) lit. a) din Codul civil, care la caz dovedește faptul restituirii împrumutului acordat de Cozaru Vadim în mărime de 8500 de euro, cât și încrederea oferită de către reclamantă pârâtului pentru efectuarea plăților lunare conform contractului de leasing. La 20 ianuarie 2020 Anghel Liuba, reprezentată de avocatul Covaliov Natalia, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Anghel Liuba, reprezentată de avocatul Covaliov Natalia și a fost casată hotărârea din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea depusă de Anghel Liuba a fost admisă integral. S-a încasat din contul lui Cozaru Vadim în beneficiul Liubei Anghel suma de 11 333,07 euro, convertiți în valută națională la data executări hotărârii, cheltuielile de plată a taxei de stat în sumă de 9505,37 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 8000 de lei. Totodată, s-a încasat din contul lui Cozaru Vadim în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2898 de lei, de a cărei plată a fost scutită apelanta la depunerea cererii de apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, deși Cozaru Vadim a invocat că ar fi împrumutat Liubei Anghel suma de 8500 de euro, aceste argumente poartă un caracter declarativ, la dosar nefiind anexate înscrisuri care să confirme că între părți ar fi fost încheiat un contract de împrumut în formă scrisă, nerespectarea căreia face să decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic. Totodată, nu a fost reținută concluzia instanței de fond, precum că în speță sunt incidente prevederile art. 1389 alin. (3) lit. a) din Codul civil, deoarece la caz 2 nu au fost constatate obligații morale pe care Liuba Anghel le-ar fi avut față de Cozaru Vadim.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa din contul lui Cozaru Vadim în beneficiul Liubei Anghel suma de 11 333,07 euro, cu titlu de îmbogățire fără justă cauză, întrucât materialele cauzei confirmă că, Cozaru Vadim a primit mijloacele bănești în lipsa unui temei legal sau contractual. La data de 12 august 2021, Cozaru Vadim a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului, s-a invocat că soluția instanței de apel este greșită, fiind emisă cu încălcarea esențială a normelor de drept procedural. Recurentul a susținut că în instanța de apel, atât dânsul, cât și avocatul Ciuntu Valeriu, nu au fost audiați, nefiindu-le permis să dea explicații și să pună întrebări reprezentantului intimatei Anghel Liuba, prin ce au fost încălcate normele de drept procedural.

A susținut că în luna iunie 2015, Anghel Liuba l-a rugat să-i împrumute suma de 8500 de euro pentru a pleca la lucru peste hotarele țării. Astfel, deoarece se afla în relații apropiate cu intimata, i-a transmis suma de 8500 de euro, fără a întocmi o recipisă, însă, faptul transmiterii banilor se confirmă prin declarațiile martorilor audiați în instanța de fond, care au văzut cum a împrumutat banii intimatei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 iunie 2021. Materialele cauzei atestă că, decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului la data de 19 august 2021 (f.d.

227, volumul I), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. Astfel, recursul declarat la 12 august 2021, este în termen. La 13 septembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Anghel Liuba, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 23, 25-26, volumul II). Referință nu a fost depusă. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 3 b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cozaru Vadim nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la 4 fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Cozaru Vadim asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cozaru Vadim, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Cozaru Vadim se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Mariana Pitic 5