2ra-1516/21 — încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1516/21 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1516/21
Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. A. Bologan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)
ÎNCHEIERE
01 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Galina Stratulat
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cozaru
Vadim,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Anghel Liuba
împotriva lui Cozaru Vadim cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admis apelul declarat de Anghel Liuba, reprezentată de avocatul Covaliov Natalia și a
fost casată hotărârea din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, fiind
pronunțată o hotărâre nouă,
constată:
La data de 06 februarie 2019, Anghel Liuba a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Cozaru Vadim cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, începând cu data de 12 ianuarie 2017
și până la 10 mai 2018, i-a trimis lui Cozaru Vadim, prin intermediul transferurilor
bancare în Republica Moldova mijloace financiare în sumă totală de 13 105 euro.
A susținut că, deoarece nu avea altă oportunitate, l-a rugat pe Cozaru Vadim să
recepționeze acești bani și la întoarcerea ei în Republica Moldova să îi înapoieze. Faptul
transmiterii banilor se dovedește prin extrasele bancare, însă, pârâtul a refuzat să îi
restituie sumele de bani transferate.
A solicitat încasarea de la Cozaru Vadim în beneficiul său a sumei de 13 105 euro,
taxei de stat în mărime de 7686 de lei și cheltuielilor de asistență juridică.
La data de 24 octombrie 2019, reclamanta a depus cerere de concretizare a acțiunii,
solicitând încasarea din contul pârâtului a sumei de 11 333,07 euro, taxei de stat în
mărime de 7686 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 8000 de lei.
1
Prin hotărârea din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,
acțiunea depusă de către Anghel Liuba a fost respinsă ca neîntemeiată.
Instanța de fond a reținut că, potrivit explicațiilor părților și informației din
extrasul eliberat de BC „Moldindconbank” SA cu privire la transferurile mijloacelor
bănești internaționale primite de Cozaru Vadim, se atestă că Anghel Liuba a expediat,
iar, Cozaru Vadim a primit bani din Israel în Republica Moldova în sumă de 7900 de
euro și 4205 dolari SUA. Totodată, din suportul probator anexat la materialele cauzei
rezultă că, pârâtul a achitat pentru reclamantă în beneficiul OCN „Mogo Loans” SRL
suma de 35 863, 83 de lei, echivalentul sumei de 1768,75 euro, cu titlu de rată conform
contractului de leasing pentru mașina procurată de Anghel Liuba.
Instanța de judecată a mai stabilit că, potrivit explicațiilor pârâtului, cât și
declarațiilor martorilor audiați în ședința judiciară, rezultă că Vadim Cozaru a ajutat
reclamanta să plece la muncă în Israel, oferindu-i ultimei un împrumut în sumă de 8500
de euro. Astfel, nu au fost reținute argumentele reclamantei precum că îmbogățirea fără
justă cauză a pârâtului se demonstrează prin transferurilor bancare efectuate de ea cu
titlu de „păstrare”, or, în ansamblul lor, acestea corespund obligației morale conform
art. 1389 alin. (3) lit. a) din Codul civil, care la caz dovedește faptul restituirii
împrumutului acordat de Cozaru Vadim în mărime de 8500 de euro, cât și încrederea
oferită de către reclamantă pârâtului pentru efectuarea plăților lunare conform
contractului de leasing.
La 20 ianuarie 2020 Anghel Liuba, reprezentată de avocatul Covaliov Natalia, a
declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea
integrală a hotărârii din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și
emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.
Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de Anghel Liuba, reprezentată de avocatul Covaliov Natalia și a fost casată
hotărârea din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu pronunțarea
unei noi hotărâri, prin care acțiunea depusă de Anghel Liuba a fost admisă integral.
S-a încasat din contul lui Cozaru Vadim în beneficiul Liubei Anghel suma de 11 333,07
euro, convertiți în valută națională la data executări hotărârii, cheltuielile de plată a taxei
de stat în sumă de 9505,37 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 8000 de
lei. Totodată, s-a încasat din contul lui Cozaru Vadim în beneficiul statului taxa de stat
în mărime de 2898 de lei, de a cărei plată a fost scutită apelanta la depunerea cererii de
apel.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, deși Cozaru Vadim a invocat
că ar fi împrumutat Liubei Anghel suma de 8500 de euro, aceste argumente poartă un
caracter declarativ, la dosar nefiind anexate înscrisuri care să confirme că între părți ar
fi fost încheiat un contract de împrumut în formă scrisă, nerespectarea căreia face să
decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea
actului juridic. Totodată, nu a fost reținută concluzia instanței de fond, precum că în
speță sunt incidente prevederile art. 1389 alin. (3) lit. a) din Codul civil, deoarece la caz
2
nu au fost constatate obligații morale pe care Liuba Anghel le-ar fi avut față de Cozaru
Vadim.
Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa din contul lui Cozaru
Vadim în beneficiul Liubei Anghel suma de 11 333,07 euro, cu titlu de îmbogățire fără
justă cauză, întrucât materialele cauzei confirmă că, Cozaru Vadim a primit mijloacele
bănești în lipsa unui temei legal sau contractual.
La data de 12 august 2021, Cozaru Vadim a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului, s-a invocat că soluția instanței de apel este greșită, fiind
emisă cu încălcarea esențială a normelor de drept procedural.
Recurentul a susținut că în instanța de apel, atât dânsul, cât și avocatul Ciuntu
Valeriu, nu au fost audiați, nefiindu-le permis să dea explicații și să pună întrebări
reprezentantului intimatei Anghel Liuba, prin ce au fost încălcate normele de drept
procedural.
A susținut că în luna iunie 2015, Anghel Liuba l-a rugat să-i împrumute suma de
8500 de euro pentru a pleca la lucru peste hotarele țării. Astfel, deoarece se afla în relații
apropiate cu intimata, i-a transmis suma de 8500 de euro, fără a întocmi o recipisă, însă,
faptul transmiterii banilor se confirmă prin declarațiile martorilor audiați în instanța de
fond, care au văzut cum a împrumutat banii intimatei.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 iunie 2021.
Materialele cauzei atestă că, decizia motivată a instanței de apel a fost expediată
în adresa recurentului la data de 19 august 2021 (f.d. 227, volumul I), însă, lipsesc date
cu privire la recepționarea acesteia.
Astfel, recursul declarat la 12 august 2021, este în termen.
La 13 septembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei
Anghel Liuba, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 23, 25-26, volumul II).
Referință nu a fost depusă.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
3
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cozaru Vadim nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are
caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la
4
fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza
Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Cozaru
Vadim asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Cozaru Vadim, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Cozaru Vadim se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Galina Stratulat
Mariana Pitic
5