2r-320/21 — cu privire la incasarea sumeisi a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea sumeisi a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Restituirea cererii de apel
2r-320/21 — cu privire la incasarea sumeisi a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-320/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. S. Dimitriu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, I. Cotruță) DECIZIE 19 mai 2021 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând recursul declarat de Vadim Moraru în cauza civilă la cererea de chemare în judecată Băncii Comerciale „ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Vadim Moraru și Leonid Moraru cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată împotriva încheierii din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen și restituit apelul declarat de Vadim Moraru, ca fiind în afara termenului legal, împotriva hotărârii din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru constată: La 28 octombrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, BC „ProCredit Bank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vadim Moraru și Leonid Moraru cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată Întemeindu-și pretențiile în baza art. 67, 71 din Legea nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj, art. 488-490 Cod civil, art. 5, 7, 166,167 CPC, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar de la Vadim Moraru și Leonid Moraru în beneficiul său a datoriei acumulate conform contractului de credit nr. 39104210/39022874 din 15 octombrie 2012,
în mărime totală de 129 212,47 delei și a taxei de stat în mărime de 3 876,37 de lei. Prin hotărârea din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă parțial acțiunea. Au fost încasate în mod solidar de la Vadim Moraru și Leonind Moraru în beneficiul BC „ProCredit Bank” SA suma de 38 417,35 de lei cu titlu de datorie contractuală în baza contractului din 15 octombrie 2012, dobânda contractuală aferentă creditului în sumă de 30 718,65 de lei, penalitatea contractuală în sumă de 38 417,35 de lei și cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în sumă de 1 3 226,60 de lei și cheltuieli de citare publică în mărime de 806 de lei, iar în total suma de 111 585,95 de lei.
În rest, în partea cerinței de încasare a diferenței penlității de întârziere și diferenței taxei de stat, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea. La 13 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Vadim Moraru a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând repunerea în termen, admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin încheierea din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de repunere în termen și restituit apelul declarat de Vadim Moraru, ca fiind în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen.
La 26 martie 2021, Vadim Moraru a declarat recurs împotriva încheierii din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și emiterea unei decizii, prin care cererea privind repunerea în termen să fie admisă. În motivarea recursului a invocat că din motivul examinării cauzei în lipsa părților, nu a fost citat în cadrul procesului la etapa pronunțării și nu a cunoscut despre data concretă când va fi pronunțată hotărârea pe marginea cererii înainte de BC „ProCredit Bank” SA. Astfel, nici până în prezent prima instanță nu a expediat în adresa dânsului dispozitivul hotărârii, fapt care a generat încălcarea prevederilor art. 236 alin. (4) CPC. A susținut că instanța de fond a expediat copia dispozitivului hotărârii la o adresă greșită, or adresa dânsului este mun.
XXXXX bd. XXXXX ap. X, identică cu cea indicată în buletinul de identitate. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele dosarului, rezultă faptul că copia încheierii recurate a fost expediată în adresa lui Vadim Moraru la 17 martie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 68), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la actele cauzei lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat la 26 martie 2021, în termenul legal. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.
2 După cum denotă actele cauzei, la 13 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Vadim Moraru a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând repunerea în termen, admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f. d. 43-47) Ca urmare, prin încheierea din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de repunere în termen și restituit apelul declarat de Vadim Moraru, ca fiind în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen. (f. d. 63, 64-67).
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii menționate în raport cu criticile formulate în recurs și materialele cauzei, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel just a concluzionat asupra respingerii cererii de repunere în termen a apelantului și restituirii cererii de apel. Astfel, instanța de recurs constată că raționamentele instanței de apel, expuse în încheierea contestată corespund întru totul atât circumstanțelor cauzei, cât și prevederilor legale. Potrivit art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.
În conformitate cu art. 362 alin. (3) CPC, repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116. Materialele cauzei atestă cu certitudine că hotărârea primei instanțe a fost pronunțată de către Judecătoria Chișinău sediul Centru la 3 februarie 2020, respectiv, termenul de 30 de zile de depunere a cererii de apel a început să curgă la data de 4 februarie 2020 și a expirat la data de 4 martie 2020. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că faptul nerecepționării de către apelant a copiei hotărârii primei instanțe la o dată ulterioară pronunțării acesteia, nu justifică omiterea termenului de contestare a acesteia cu apel, care a fost depus la 13 ianuarie 2021. Or, materialele cauzei confirmă în mod cert că prima instanță a remis în adresa lui Vadim Moraru copia încheierii din 4 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care a fost primită în procedură acțiunea și au fost înștiințate părțile despre stabilirea procedurii scrise cu privire la cererile cu valoare redusă la examinarea prezentei acțiuni, corespondența menționată, potrivit avizului anexat la materialele cauzei, fiind recepționată la data de 22 noiembrie 2019 la adresa indicată în cererea de chemare în judecată,
fără a fi restituită în adresa instanței de judecată cu mențiunea că destinatarul nu locuieste pe adresa dată (f. d. 26). Aici instanța de recurs va reține prevederile art. 102 alin. (6) CPC, citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces. Dacă persoana nu locuiește la adresa comunicată instanței, citația sau înștiințarea poate fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul unde se află. 3 Iar potrivit art. 105 alin. (6) CPC, dacă nu îl va găsi pe destinatar la domiciliu sau la locul de muncă, persoana împuternicită să înmâneze citația sau înștiințarea o va înmâna unuia dintre membrii adulți ai familiei care locuiește împreună cu destinatarul și care și-a dat acordul să o primească, iar în lipsa acestora, o va remite organizației de exploatare a locuințelor, primăriei satului (comunei) ori administrației de la locul lui de muncă.
Persoana care a primit citația sau înștiințarea este obligată să indice pe cotor numele și raporturile sale de rudenie cu destinatarul sau funcția sa. Totodată, ea este obligată să o înmâneze destinatarului cât mai curând posibil. Drept urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră ca declarativ argumentul invocat de către Vadim Moraru în cererea de recurs, precum că instanța de apel neîntemeiat a refuzat repunerea în termen a apelului, deoarece dânsul, în mod obiectiv, nu a cunoscut despre data concretă când va fi pronunțată hotărârea pe marginea cauzei, hotărârea primei instanțe fiind expediată la o adresă la care el nu mai locuiește.
Or, la caz, fiind cert că prin recepționarea copiei încheierii din 4 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care a fost primită în procedură acțiunea și înștiințate părțile despre stabilirea procedurii scrise cu privire la cererile cu valoare redusă la examinarea prezentei acțiuni, Vadim Moraru trebuia să cunoască despre intentarea procedurii scrise pentru examinarea prezentei acțiuni, acesta urma să întreprindă măsurile necesare, după cum stabilește atât practica națională cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, în luarea măsurilor privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță. La caz, însă, se stabilește lipsa de valorificare diligență de către Vadim Moraru a drepturilor sale procedurale, fapt ce nu poate fi imputat instanței de judecată.
Suplimentar, la acest segment, instanța de recurs relevă și faptul că hotărârea integrală din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru a fost publicată pe pagina web a instanței, https://jc.instante.justice.md//, în aceeași zi, părțile astfel având posibilitatea deplină de a lua cunoștință cu hotărârea primei instanțe. Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel just a respins cererea de repunere în termen a apelului, fiind cert că Vadim Moraru nu a prezentat probe certe și pertinente, potrivit art. 116 CPC, care ar indica motivele întemeiate de omitere a termenului de depunere a apelului.
Subsidiar, instanța de recurs notează că omiterea termenului legal de declarare a apelului nu poate fi imputat instanței de judecată, or în sensul art. 56 alin. (3) și 61 CPC, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună- credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. 4 Așadar, încheierea din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău trebuie menținută, or aceasta corespunde întru totul exigențelor unui act judecătoresc de dispoziție, fiind temeinică și legală.
Distinct de cele constatate, instanța de recurs relevă că admiterea unui apel tardiv și poziționarea uneia dintre părțile procesului civil pe o treaptă mai avantajoasă decât cealaltă parte, se încalcă vădit principiul egalității armelor, care inter alia prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă. În cele din urmă, aplicarea regulilor privind termenele de procedură este susceptibilă de a încălca principiul egalității armelor și a securității raporturilor juridice în general, în măsura în care fiecare dintre părți nu se vor bucura de aceleași mijloace pentru a prezenta argumentele sale în fața unei instanțe (a se vedea mutatis mutandis, Varnima Corporation International S.A.
contra Greciei, nr.48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur contra Franței, nr.63879/00, §32, 3 octombrie 2006; Wynen contra Belgiei, nr.32576/96, §32 CEDO 2002-VIII). În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Vadim Moraru și de a menține încheierea din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de Vadim Moraru. Se menține încheierea din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată Băncii Comerciale „ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Vadim Moraru și Leonid Moraru cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.