2r-320/21 — cu privire la incasarea sumeisi a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea sumeisi a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Restituirea cererii de apel
2r-320/21 — cu privire la incasarea sumeisi a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-320/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. S. Dimitriu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, I. Cotruță)
DECIZIE
19 mai 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de Vadim Moraru
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată Băncii Comerciale
„ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Vadim Moraru și Leonid
Moraru cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată
împotriva încheierii din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respinsă cererea de repunere în termen și restituit apelul declarat de Vadim
Moraru, ca fiind în afara termenului legal, împotriva hotărârii din 3 februarie
2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru
constată:
La 28 octombrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, BC „ProCredit
Bank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vadim Moraru și
Leonid Moraru cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată
Întemeindu-și pretențiile în baza art. 67, 71 din Legea nr. 449-XV din
30 iulie 2001 cu privire la gaj, art. 488-490 Cod civil, art. 5, 7, 166,167 CPC, a
solicitat admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar de la Vadim Moraru și
Leonid Moraru în beneficiul său a datoriei acumulate conform contractului de
credit nr. 39104210/39022874 din 15 octombrie 2012, în mărime totală de
129 212,47 delei și a taxei de stat în mărime de 3 876,37 de lei.
Prin hotărârea din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
a fost admisă parțial acțiunea.
Au fost încasate în mod solidar de la Vadim Moraru și Leonind Moraru în
beneficiul BC „ProCredit Bank” SA suma de 38 417,35 de lei cu titlu de datorie
contractuală în baza contractului din 15 octombrie 2012, dobânda contractuală
aferentă creditului în sumă de 30 718,65 de lei, penalitatea contractuală în sumă
de 38 417,35 de lei și cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în sumă de
1
3 226,60 de lei și cheltuieli de citare publică în mărime de 806 de lei, iar în total
suma de 111 585,95 de lei.
În rest, în partea cerinței de încasare a diferenței penlității de întârziere și
diferenței taxei de stat, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.
La 13 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Vadim Moraru a
declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 3 februarie 2020 a Judecătoriei
Chișinău sediul Centru, solicitând repunerea în termen, admiterea apelului,
casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii.
Prin încheierea din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de repunere în termen și restituit apelul declarat de Vadim Moraru, ca
fiind în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în
termen.
La 26 martie 2021, Vadim Moraru a declarat recurs împotriva încheierii
din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,
casarea încheierii recurate și emiterea unei decizii, prin care cererea privind
repunerea în termen să fie admisă.
În motivarea recursului a invocat că din motivul examinării cauzei în lipsa
părților, nu a fost citat în cadrul procesului la etapa pronunțării și nu a cunoscut
despre data concretă când va fi pronunțată hotărârea pe marginea cererii înainte
de BC „ProCredit Bank” SA.
Astfel, nici până în prezent prima instanță nu a expediat în adresa dânsului
dispozitivul hotărârii, fapt care a generat încălcarea prevederilor art. 236 alin. (4)
CPC.
A susținut că instanța de fond a expediat copia dispozitivului hotărârii la o
adresă greșită, or adresa dânsului este mun. XXXXX bd. XXXXX ap. X, identică
cu cea indicată în buletinul de identitate.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului
împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Din materialele dosarului, rezultă faptul că copia încheierii recurate a fost
expediată în adresa lui Vadim Moraru la 17 martie 2021, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire (f. d. 68), însă careva date care ar confirma recepționarea
acesteia de către recurent la actele cauzei lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat la 26 martie 2021, în termenul legal.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei
certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,
fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul urmează a fi respins din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
2
După cum denotă actele cauzei, la 13 ianuarie 2021, prin intermediul
oficiului poștal, Vadim Moraru a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din
3 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând repunerea în
termen, admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere a acțiunii (f. d. 43-47)
Ca urmare, prin încheierea din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a
fost respinsă cererea de repunere în termen și restituit apelul declarat de Vadim
Moraru, ca fiind în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze
repunerea în termen. (f. d. 63, 64-67).
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii menționate în raport cu
criticile formulate în recurs și materialele cauzei, coroborat cu normele de drept
material și procedural aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
că instanța de apel just a concluzionat asupra respingerii cererii de repunere în
termen a apelantului și restituirii cererii de apel.
Astfel, instanța de recurs constată că raționamentele instanței de apel,
expuse în încheierea contestată corespund întru totul atât circumstanțelor cauzei,
cât și prevederilor legale.
Potrivit art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de
30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede
altfel.
În conformitate cu art. 362 alin. (3) CPC, repunerea în termen de apel se face
de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.
Materialele cauzei atestă cu certitudine că hotărârea primei instanțe a fost
pronunțată de către Judecătoria Chișinău sediul Centru la 3 februarie 2020,
respectiv, termenul de 30 de zile de depunere a cererii de apel a început să curgă
la data de 4 februarie 2020 și a expirat la data de 4 martie 2020.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție reține că faptul nerecepționării de către apelant a copiei hotărârii primei
instanțe la o dată ulterioară pronunțării acesteia, nu justifică omiterea termenului
de contestare a acesteia cu apel, care a fost depus la 13 ianuarie 2021.
Or, materialele cauzei confirmă în mod cert că prima instanță a remis în
adresa lui Vadim Moraru copia încheierii din 4 noiembrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău sediul Centru, prin care a fost primită în procedură acțiunea și au fost
înștiințate părțile despre stabilirea procedurii scrise cu privire la cererile cu
valoare redusă la examinarea prezentei acțiuni, corespondența menționată,
potrivit avizului anexat la materialele cauzei, fiind recepționată la data de
22 noiembrie 2019 la adresa indicată în cererea de chemare în judecată, fără a fi
restituită în adresa instanței de judecată cu mențiunea că destinatarul nu locuieste
pe adresa dată (f. d. 26).
Aici instanța de recurs va reține prevederile art. 102 alin. (6) CPC, citația
sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant
la proces. Dacă persoana nu locuiește la adresa comunicată instanței, citația sau
înștiințarea poate fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul unde se află.
3
Iar potrivit art. 105 alin. (6) CPC, dacă nu îl va găsi pe destinatar la
domiciliu sau la locul de muncă, persoana împuternicită să înmâneze citația sau
înștiințarea o va înmâna unuia dintre membrii adulți ai familiei care locuiește
împreună cu destinatarul și care și-a dat acordul să o primească, iar în lipsa
acestora, o va remite organizației de exploatare a locuințelor, primăriei satului
(comunei) ori administrației de la locul lui de muncă. Persoana care a primit
citația sau înștiințarea este obligată să indice pe cotor numele și raporturile sale
de rudenie cu destinatarul sau funcția sa. Totodată, ea este obligată să o înmâneze
destinatarului cât mai curând posibil.
Drept urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră ca declarativ argumentul invocat de către
Vadim Moraru în cererea de recurs, precum că instanța de apel neîntemeiat a
refuzat repunerea în termen a apelului, deoarece dânsul, în mod obiectiv, nu a
cunoscut despre data concretă când va fi pronunțată hotărârea pe marginea cauzei,
hotărârea primei instanțe fiind expediată la o adresă la care el nu mai locuiește.
Or, la caz, fiind cert că prin recepționarea copiei încheierii din 4 noiembrie
2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care a fost primită în procedură
acțiunea și înștiințate părțile despre stabilirea procedurii scrise cu privire la
cererile cu valoare redusă la examinarea prezentei acțiuni, Vadim Moraru trebuia
să cunoască despre intentarea procedurii scrise pentru examinarea prezentei
acțiuni, acesta urma să întreprindă măsurile necesare, după cum stabilește atât
practica națională cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența
sa constantă, în luarea măsurilor privind protejarea drepturilor sale de acces la
instanță.
La caz, însă, se stabilește lipsa de valorificare diligență de către Vadim
Moraru a drepturilor sale procedurale, fapt ce nu poate fi imputat instanței de
judecată.
Suplimentar, la acest segment, instanța de recurs relevă și faptul că
hotărârea integrală din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru a
fost publicată pe pagina web a instanței, https://jc.instante.justice.md//, în aceeași
zi, părțile astfel având posibilitatea deplină de a lua cunoștință cu hotărârea primei
instanțe.
Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel just a respins cererea
de repunere în termen a apelului, fiind cert că Vadim Moraru nu a prezentat probe
certe și pertinente, potrivit art. 116 CPC, care ar indica motivele întemeiate de
omitere a termenului de depunere a apelului.
Subsidiar, instanța de recurs notează că omiterea termenului legal de
declarare a apelului nu poate fi imputat instanței de judecată, or în sensul art. 56
alin. (3) și 61 CPC, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-
credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui
abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau
inducerea sa în eroare.
4
Așadar, încheierea din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău trebuie
menținută, or aceasta corespunde întru totul exigențelor unui act judecătoresc de
dispoziție, fiind temeinică și legală.
Distinct de cele constatate, instanța de recurs relevă că admiterea unui apel
tardiv și poziționarea uneia dintre părțile procesului civil pe o treaptă mai
avantajoasă decât cealaltă parte, se încalcă vădit principiul egalității armelor, care
inter alia prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate
rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o situație
net dezavantajoasă în raport cu partea adversă.
În cele din urmă, aplicarea regulilor privind termenele de procedură este
susceptibilă de a încălca principiul egalității armelor și a securității raporturilor
juridice în general, în măsura în care fiecare dintre părți nu se vor bucura de
aceleași mijloace pentru a prezenta argumentele sale în fața unei instanțe (a se
vedea mutatis mutandis, Varnima Corporation International S.A. contra Greciei,
nr.48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur contra Franței, nr.63879/00, §32,
3 octombrie 2006; Wynen contra Belgiei, nr.32576/96, §32 CEDO 2002-VIII).
În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul declarat de Vadim Moraru și de a menține încheierea din 4 martie 2021
a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de Vadim Moraru.
Se menține încheierea din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată Băncii Comerciale „ProCredit Bank”
Societate pe Acțiuni împotriva lui Vadim Moraru și Leonid Moraru cu privire la
încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
5