2ra-1054/21 — cu privire la anularea actului de căsătorie și a certificatului de căsătorie

2ra-1054/21 — cu privire la anularea actului de căsătorie și a certificatului de căsătorie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1054/21

Prima instanță: Judecătoria Strășeni sediul Călărași (jud. S. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, V. Mihaila)

DECIZIE

21 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Veronicăi Baran,

reprezentată de avocatul Anastasia Melega împotriva Instituției Publice „Agenția

Servicii Publice” și Behcet Baran cu privire la anularea actului de căsătorie și a

certificatului de căsătorie

împotriva deciziei din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și

menținută hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni sediul Călărași,

prin care acțiunea a fost admisă

constată:

La 27 noiembrie 2019, Veronica Baran, reprezentată de avocatul Anastasia

Melega a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii

Publice” cu privire la anularea actului de căsătorie și a certificatului de căsătorie.

În motivarea acțiunii a invocat că la 10 mai 2017, a încheiat căsătoria cu

Behcet Baran la Oficiul Stare Civilă Călărași, deși locuiesc împreună de aproximativ

10 ani în Istanbul, Turcia și au și un copil comun XXXXX, născută la XXXXX.

A menționat că la momentul înregistrării căsătoriei, a declarat reprezentanților

Oficiului Stare Civilă Călărași că este celibatară, deoarece avea hotărâre de desfacere

a căsătoriei cu Orhan Gursoydan în Turcia.

La momentul înregistrării căsătoriei cu Behcet Baran, dânsa nu cunoștea

despre faptul că hotărârea de desfacere a căsătoriei cu Orhan Gursoydan trebuia să

fie înregistrată și în Republica Moldova.

Pentru a înregistra căsătoria cu Behcet Baran, la Ambasada Turciei în

Republica Moldova i-a fost solicitat certificatul de divorț cu Orhan Gursoydan.

1

La fel, nu a cunoscut despre faptul că urma să prezinte certificatul de divorț

cu Orhan Gursoydan și la Oficiul Stare Civilă Cărălași.

Hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei cu Orhan Gursoydan a

devenit definitivă și irevocabilă la 23 iunie 2017.

Astfel, potrivit certificatului de căsătorie din 10 mai 2017, căsătoria cu Behcet

Baran a fost încheiată până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii de

desfacere a căsătoriei cu Orhan Gursoyan.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 42 Codul familie, art. 62

din Legea privind actele de stare civilă, art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea actului de căsătorie nr. 46 din

10 mai 2017 și a certificatului de căsătorie nr. CS-V 1395134 eliberate de Oficiul

Stare Civilă Călărași pe numele ei și a lui Behcet Baran.

Prin încheierea protocolară din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Strășeni

sediul Călărași, a fost atras în proces în calitate de copârât Behcet Baran.

Prin hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni sediul Călărași,

a fost admisă acțiunea.

A fost anulat actul de căsătorie nr. 46 din 10 mai 2017 privind înregistrarea

căsătoriei între Behcet Baran și Veronica Linu la Oficiul Stare Civilă Călărași.

A fost anulat certificatul de căsătorie CS-V 1395134 eliberat de Oficiul Stare

Civilă Călărași la 10 mai 2017 pe numele lui Behcet Baran și Veronica (Linu) Baran.

Prin decizia din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de IP „Agenția Servicii Publice” și menținută hotărârea primei

instanțe.

La 19 mai 2021, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat recurs împotriva

deciziei din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de scoatere a cererii de pe rol sau de respingere a

acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel a aplicat în mod eronat

legea, or intimata nu este în drept să invoce nulitatea căsătoriei.

Astfel, din cererea de chemare în judecată rezultă că Veronica Baran este de

rea-credință, or a declarat la încheierea căsătoriei faptul că nu are impedimente de a

încheia o nouă căsătorie.

Prin urmare, situația dată nu poate fi încadrată în nicio prevedere a normelor

art. 42 Codul familiei.

Mai mult ca atât, la încheierea căsătoriei, Veronica Baran nu a adus nicio

probă a faptului că a avut anterior încheiată vreo căsătorie, precum și niciun act

doveditor al faptului că aceasta a fost deja desfăcută, contrar obligațiilor prevăzute

de Legea cu privire la actele de stare civilă, și Codul familiei.

A considerat recurenta că în acest sens a fost încălcată obligația persoanei ce

se căsătorește de a declara starea sa civilă drept fiind ca „celibatar” „căsătorit” sau

„divorțat”.

Respectiv, în cazul în care intimata a indicat „celibatar”, atunci era de rea-

credință, iar în cazul în care ar fi indicat „divorțat” trebuia să fie anexat actul de

căsătorie și divorț.

2

Instanțele de judecată nicidecum nu puteau să constate că intimata este de

bună-credință.

Totodată, la alte categorii de subiect cu drept de sesizare a instanței și

solicitare a nulității, intimata nu poate fi încadrată.

La 3 iunie 2021, în adresa Veronicăi Baran a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de IP „Agenția Servicii Publice”, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 135).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit referința prin care intimata să-și expună poziția față de

temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 26 martie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 114), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 19 mai 2021 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

După cum denotă actele cauzei, Veronica Baran, reprezentată de avocatul

Anastasia Melega înaintând acțiunea în judecată împotriva IP „Agenția Servicii

Publice” și lui Behcet Baran a solicitat anularea actului de căsătorie nr. 46 din

10 mai 2017 și a certificatului de căsătorie nr. CS-V 1395134 eliberate de Oficiul

Stare Civilă Călărași pe numele ei și a lui Behcet Baran.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea, a anulat

actul de căsătorie nr. 46 din 10 mai 2017 privind înregistrarea căsătoriei între Behcet

Baran și Veronica Linu la Oficiul Stare Civilă Călărași și certificatul de căsătorie

CS-V 1395134 eliberat de Oficiul Stare Civilă Călărași la 10 mai 2017 pe numele

lui Behcet Baran și Veronica (Linu) Baran.

Judecând apelul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice”, instanța de

apel a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au reținut că hotărârea Judecătoriei de familie nr. 11 din Bakirkoy din

3

22 martie 2017, prin care a fost desfăcută căsătoria între Veronica Linu și Orhan

Gursoydan, a devenit definitivă la 23 iunie 2017.

Prin urmare, au conchis instanțele de judecată ierarhic inferioare că căsătoria

între Veronica Baran și Behcet Baran a fost încheiată la 10 mai 2017, atunci când

Veronica Baran era căsătorită cu Orhan Gursoydan, fapt ce contravine prevederilor

art. 15 alin. (1) lit. a) Codul familiei, și care, conform art. 41 alin. (1) lit. a) Codul

familiei, constituie temei de declarare a nulității căsătoriei.

Instanța de recurs constată, însă, că instanțele de judecată ierarhic inferioare

la adoptarea hotărârilor sale au interpretat eronat normele de drept material și au dat

o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea

greșită a cauzei.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 41

alin. (1) lit. a) Codul familiei, potrivit cărora instanța judecătorească va declara nulă

căsătoria dacă aceasta a fost încheiată cu încălcarea prevederilor art. 11, 13, 14 sau

15.

Iar dispozițiile art. 15 alin. (1) lit. a) Codul familiei, indică că nu se admite

încheierea căsătoriei între persoane dintre care cel puțin una este deja căsătorită.

În interpretarea corectă a normelor de drept enunțate, este de înțeles că nu

poate fi încheiată căsătoria între persoanele dintre care cel puțin se află în relații de

căsătorie.

După cum se constată la caz, la 10 mai 2017, Behcet Baran și Veronica Linu

(Baran) au înregistrat căsătoria la Oficiul de Stare Civilă Călărași, fapt ce se atestă

prin certificatul de căsătorie nr. CS-V 1395134, eliberat de către OSC Călărași la

data de 10 mai 2017 (f. d. 7).

Potrivit prevederilor art. 42 alin. (1) lit. c) Codul familiei, dreptul de a cere

declararea nulității căsătoriei îl are soțul care nu a știut despre existența

impedimentelor la căsătorie, tutorele soțului în privința căruia s-a instituit măsura de

ocrotire judiciară sub forma tutelei, soțul din căsătoria precedentă nedesfăcută, alte

persoane ale căror drepturi și interese au fost lezate în urma căsătoriei încheiate cu

încălcarea prevederilor art. 15, precum și autoritatea tutelară locală, în cazurile

menționate mai sus.

Prin prisma dispozițiilor legale enunțate, la caz, instanța de recurs constată că

Veronica Linu (Baran) la data înregistrării căsătoriei cu Behcet Baran a declarat că

este celibatară, fapt recunoscut chiar de către aceasta în acțiune (f. d. 3).

Drept urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare într-un mod ambiguu

au reținut ca temei de admitere a acțiunii faptul că hotărârea din 22 martie 2017 a

Judecătoriei de familie nr. 11 din Bakirkoy, Republica Turcia, prin care a fost

desfăcută căsătoria înregistrată în anul 2005 dintre Veronica Linu și Orhan

Gursoydan, a devenit definitivă la 23 iunie 2017, astfel că, înregistrarea căsătoriei

între Veronica Baran și Behcet Baran la 10 mai 2017 urmează a fi declarată nulă

deoarece a avut loc în timpul în care Veronica Linu (Baran) era în căsătorie cu Orhan

Gursoydan.

Or, însuși Veronica Baran a încălcat obligația de a consemna starea sa civilă

reală în declarația de căsătorie, conform modelului aprobat de către Agenția Servicii

Publice, în corespundere cu art. 33 din Legea privind actele de stare civilă nr. 100

din 26 aprilie 2001, fapt care nu poate fi pus pe seama Oficiului Stării Civile.

4

Drept urmare, fiind cert că Veronica Baran a cunoscut despre existența

impedimentului la căsătorie, pe care însă l-a tăinuit, speței nu sunt aplicabile

dispozițiile art. 42 alin. (1) lit. c) Codul familiei, care expres stipulează că dreptul de

a cere declararea nulității căsătoriei îl are soțul care nu a știut despre existența

impedimentelor la căsătorie.

Respectiv, nici reținerea instanței de apel precum că soțul din căsătoria

precedentă nedesfăcută, la caz Veronica Baran, este în drept de a solicita declararea

nulității căsătoriei, nu este întemeiată.

Și asta mai cu seamă, că prin prisma prevederilor art. 43 alin. (1) Codul

familiei, instanța judecătorească poate recunoaște valabilă căsătoria dacă, în

momentul examinării cauzei de nulitate, împrejurările care împiedicau încheierea

acesteia au dispărut.

Așadar, din sensul normei citate rezultă că, dacă a fost încălcat principiul

monogamiei, căsătoria va fi valabilă din momentul desfacerii căsătoriei anterioare.

În cauză, împrejurările statuate conturează cert faptul că impedimentul invocat

de către Veronica Baran, precum că înregistrarea căsătoriei cu Behcet Baran a avut

loc până la rămânerea definitivă a hotărârii din 22 martie 2017 a Judecătoriei de

familie nr. 11 din Bakirkoy, Republica Turcia de desfacere a căsătoriei cu Orhan

Gursoydan, a dispărut după 44 de zile de la încheierea căsătoriei cu Behcet Baran,

ceea ce dovedește valabilitatea căsătoriei dintre Veronica (Linu) Baran și Behcet

Baran.

Mai cu seamă că din căsătoria Veronicăi Baran și a lui Behcet Baran, la

XXXXX s-a născut fiica lor comună XXXXX, ceea ce se confirmă prin certificatul

de naștere seria NA-VI nr. 2704392 din XXXXX (f. d. 8).

Față de toate aceste considerente, instanța de recurs găsește greșită concluzia

instanțelor de judecată ierarhic inferioare de anulare a actului de căsătorie nr. 46 din

10 mai 2017 privind înregistrarea căsătoriei între Behcet Baran și Veronica Linu la

Oficiul Stare Civilă Călărași și certificatului de căsătorie CS-V 1395134 eliberat de

Oficiul Stare Civilă Călărași la 10 mai 2017 pe numele lui Behcet Baran și Veronica

(Linu) Baran, fapt ce dictează casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe.

Distinct de ce preced și având în vedere că circumstanțele cauzei au fost

stabilite pe deplin de către instanțele judecătorești inferioare, nefiind necesară

verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite

o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Se casează integral decizia din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni sediul Călărași, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Veronicăi Baran, reprezentată de avocatul

5

Anastasia Melega împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și Behcet

Baran cu privire la anularea actului de căsătorie și a certificatului de căsătorie și se

emite o hotărâre nouă prin care:

Se respinge integral cererea de chemare în judecată a Veronicăi Baran,

reprezentată de avocatul Anastasia Melega împotriva Instituției Publice „Agenția

Servicii Publice” și Behcet Baran cu privire la anularea actului de căsătorie și a

certificatului de căsătorie.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

6