2ra-1038/21 — declararea nulitatii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra-1038/21

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central, judecător – I. Volcovschi

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, judecători – D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu

Î N C H E I E R E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de IP Agenția Servicii Publice,

în cauza civilă la cererea înaintată de Fișer Rodica către Cotelea Vitalie cu privire

la declararea nulității căsătoriei,

și cererea reconvențională depusă de către IP Agenția Servicii Publice către Fișer

Rodica, Cotelea Vitalie cu privire la declararea nulității căsătoriei încheiată între

Fișer Rodica și Vasilachi Oleg, a actului de căsătorie nr. 349 din 17 septembrie 2005

și a certificatului de căsătorie seria CS-V nr. XXXXXX din 17 septembrie 2005,

împotriva deciziei din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de IP Agenția Servicii Publice, casată hotărârea din

25 septembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central în partea ce ține de

respingerea acțiunii reconvenționale, cu pronunțarea în această parte a unei noi

hotărâri prin care acțiunea reconvențională a fost scoasă de pe rol, în rest hotărârea

fiind menținută,

c o n s t a t ă:

La 25 septembrie 2019, reprezentantul reclamantei Fișer Rodica, avocatul

Bobeica Călin, a depus cerere de chemare în judecată către Cotelea Vitalie,

intervenient accesoriu OSC Basarabeasca cu privire la declararea nulității căsătoriei

fictive.

În motivarea acțiunii a invocat că, în anul 2003, pârâtul Cotelea Vitalie s-a adresat

către reclamanta Fișer Rodica cu rugămintea să-l ajute să-și schimbe numele pentru

a putea pleca peste hotarele țării la muncă.

Respectiv, reclamanta s-a prezentat la oficiul stării civile, unde a semnat niște

acte, iar ulterior a aflat că de fapt a fost încheiată o căsătorie cu Cotelea (Fișer)

Vitalie.

Cotelea Vitalie i-a promis reclamantei că va depune actele pentru divorț și că, în

termen de 2-3 săptămâni, căsătoria va fi desfăcută.

Mai mult, necunoscând statutul său juridic, crezând că pârâtul Cotelea Vitalie cu

bună-credință a anulat căsătoria încheiată fictiv, la 17 decembrie 2005, reclamanta a

1

înregistrat căsătoria cu Vasilachi Oleg la Oficiul Stării Civile Buiucani, mun.

Chișinău.

Ulterior, în luna iunie 2019, intenționând să-și perfecteze actele de identitate,

reclamanta a fost informată că, de fapt, a fost divorțată de Cotelea Vitalie, abia în

anul 2011, deci, după înregistrarea căsătoriei cu Vasilachi Oleg.

Contactându-l pe Cotelea Vitalie, ultimul i-a transmis, prin intermediul poștei,

certificatul de divorț datat cu 08 decembrie 2011.

Reieșind din cele relatate, reclamanta a solicitat declararea nulității căsătoriei

încheiate între Cotelea Vitalie și Fișer Rodica, ca fiind fictivă.

La 14 noiembrie 2019, reprezentantul IP Agenția Servicii Publice, Jelihovschi

Viorica, a înaintat o cerere reconvențională cu privire la declararea nulității

căsătoriei și a certificatului de căsătorie eliberat în baza actului de căsătorie.

În motivarea acțiunii reconvenționale IP Agenția Servicii Publice a indicat că, la

21 octombrie 2003, a fost încheiată căsătoria între Cotelea Vitalie și Fișer Rodica,

căsătorie înregistrată la Serviciul stare civilă Basarabeasca cu nr. 61. În urma

verificării registrelor de stare civilă, IP Agenția Servicii Publice a identificat actul

de căsătorie nr. XXXXX din 18 iulie 2002, înregistrat pe numele lui Cotelea Vitalie

și Țepordei Nina, iar la rubrica ”Mențiuni ulterioare” este notat că, căsătoria dată a

fost desfăcută la 03 septembrie 2003, adică anterior încheierii căsătoriei cu Fișer

Rodica. La 17 septembrie 2005, a avut loc încheierea căsătoriei între Vasilachi Oleg

și Fișer Rodica, căsătorie înregistrată la Serviciul stare civilă Buiucani cu

nr.XXXXXX. În temeiul actului de căsătorie s-a eliberat certificatul seria CS-V nr.

XXXXXX din 17 septembrie 2005.

IP Agenția Servicii Publice consideră că încheierea căsătoriei între Vasilachi

Oleg și Fișer Rodica a avut loc cu încălcarea legislației în vigoare, deoarece la

momentul încheierii căsătoriei, Fișer Rodica se afla în căsătorie valabilă cu Cotelea

Vitalie.

Astfel, IP Agenția Servicii Publice a solicitat respingerea acțiunii înaintate de

către Fiser Rodica cu privire la declararea nulității căsătoriei încheiate cu Cotelea

Vitalie și admiterea acțiunii reconvenționale, declararea nulității căsătoriei încheiată

între Fișer Rodica și Vasilachi Oleg, a actului de căsătorie nr. 349 din 17 septembrie

2005 și a certificatului de căsătorie seria CS-V nr. XXXXXX din 17 septembrie

2005.

Prin hotărârea din 25 septembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-

a admis acțiunea înaintată de către Fișer Rodica către Cotelea Vitalie cu privire la

declararea nulității căsătoriei.

S-a declarat nulă căsătoria încheiată între Fișer Rodica și Cotelea Vitalie,

înregistrată cu nr.61 din 21 octombrie 2003.

S-a respins acțiunea reconvențională depusă de către IP Agenția Servicii Publice

către Fișer Rodica, Cotelea Vitalie cu privire la declararea nulității căsătoriei

încheiată între Fișer Rodica și Vasilachi Oleg, a actului de căsătorie nr. 349 din 17

septembrie 2005 și a certificatului de căsătorie seria CS-V nr. XXXXXX din 17

septembrie 2005.

Prin decizia din 10 martie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost admisă cererea

de apel depusă de IP Agenția Servicii Publice, casată hotărârea din 25 septembrie

2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central în partea ce ține de respingerea acțiunii

2

reconvenționale, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care

acțiunea reconvențională a fost scoasă de pe rol, în rest hotărârea fiind menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că IP Agenția Servicii Publice

nu a fost în drept de a înainta acțiune reconvențională cu privire la declararea nulității

căsătoriei încheiată între Fișer Rodica și Vasilachi Oleg, a actului de căsătorie nr.

349 din 17 septembrie 2005 și a certificatului de căsătorie seria CS-V nr. XXXXXX

din 17 septembrie 2005.

La 07 mai 2021, IP Agenția Servicii Publice a contestat cu recurs decizia din 10

martie 2021 a Curții de Apel Comrat.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 10

martie 2021 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din 25 septembrie 2020 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de IP

Agenția Servicii Publice este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la

10 martie 2021 și expediată participanților la proces la 29 martie 2021 (f.d. 129) și

recepționată de către recurentă la 01 aprilie 2021 (f.d. 135). Astfel, având în vedere

faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 10 martie 2021 a Curții de Apel

Comrat a fost înregistrat la 07 mai 2021, în conformitate cu art. 434 din Codul de

procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

3

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de IP Agenția Servicii Publice.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de IP Agenția Servicii Publice.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

4