2ra-866/19 — cu privire la anularea si rectificarea actelor de stare civila

Dosarul nr. 2ra-866/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Badan-Melnic Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol ÎNCHEIERE 15 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan, reprezentați de avocatul Alexandru Goiman, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva lui Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan cu privire la anularea și rectificarea actelor de stare civilă, împotriva deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan, s-a admis apelul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice”, s-a casat parțial hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și în această parte s-a emis o nouă hotărâre, constată : La 27 februarie 2017 Serviciul Stare Civilă s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Aregnaz Baroyan și Karen Baroyan, prin care a solicitat recunoașterea nulității actului de căsătorie nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC Comrat, pe numele lui Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan (numele de familie până la căsătorie – Soloian) și a certificatului de căsătorie Seria XXXXX, anularea informației cu privire la actul de căsătorie nr. XXXXX din XXXXX,

întocmit de către OSC Comrat, înscrisă în rubrica „temeiul înscrierii datelor despre tată” din actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC sect. Centru, mun. Chișinău pe numele XXXXX, anularea informației înscrise în rubrica „datele despre tată” din actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de OSC sect. Centru, mun. Chișinău, pe numele XXXXX, rectificarea în actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC sect. Centru, mun. Chișinău pe numele XXXXX a numelui de familie al mamei din „Baroyan” în „Soloian”, rectificarea în actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC sect. Centru, mun.

Chișinău a numelui de familie al copilului conform numelui de familie 1 al mamei deținut până la căsătorie din „Baroyan” în „Soloian”, anularea informației despre actele de identitate ale lui Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan înscrisă în rubrica „act de identitate” și în rubrica „date despre declarant” din actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de OSC sect. Centru, mun. Chișinău pe numele XXXXX, recunoașterea nulității certificatului de naștere seria XXXXX eliberat pe numele XXXXX în temeiul actului de naștere nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC sect. Centru, mun. Chișinău. În motivarea cererii reclamantul a indicat că la data de 19 decembrie 2016 a primit Ordinul nr. 607 din 09 decembrie 2016 „Cu privire la legalitatea eliberării actelor de identitate pe numele Aregnaz Soloian, născută la XXXXX și Aregnaz Baroyan, născută la XXXXX” emis de către ÎS „CRIS Registru”.

Astfel, Direcția organizatorică, metodologie și control a Serviciului Stare Civilă a efectuat ancheta de serviciu privind legalitatea întocmirii actelor de stare civilă pe numele persoanei Aregnaz Baroyan/Soloian. Drept urmare a investigațiilor s-a constatat că la întocmirea actului de căsătorie nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC Comrat, pe numele lui Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan (Soloian-numele de familie până la căsătorie), de către Aregnaz Baroyan a fost prezentat buletinul de identitate Seria XXXXX eliberat la XXXXX de SEAI Comrat.

Potrivit Ordinului ÎS „CRIS Registru” nr. 607 din 09 decembrie 2016 cu privire la legalitatea eliberării actelor de identitate pe numele Aregnaz Baroyan/Soloian, în temeiul art. 5 lit. e) al Legii nr. 273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, actele de identitate eliberate pe numele persoanei în cauză au fost declarate nevalabile, inclusiv buletinul de identitate Seria XXXXX, care a fost prezentat la încheierea actului de căsătorie în litigiu, pe motivul necorespunderii statutului juridic al titularului. Consideră că Aregnaz Baroian (numele de familie până la căsătorie-Soloian), născută la XXXXX a înregistrat căsătoria cu Karen Baroyan la data de XXXXX la OSC Comrat în temeiul unui act de identitate nevalabil (buletinul de identitate Seria XXXXX).

Reieșind din cele menționate supra, actul de căsătorie nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC Comrat pe numele lui Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan urmează a fi recunoscut nul în temeiul art. 62 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 100-XV din 26.04.2001 privind actele de stare civilă, iar drept consecință se impune și necesitatea recunoașterii nulității înscrierilor și mențiunilor corespunzătoare în actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC sect. Centru, mun. Chișinău pe numele XXXXX, efectuate în temeiul actului de căsătorie nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC Comrat. Conform Hotărârii Guvernului nr. 314 din 22.05.2017 privind constituirea Agenției Servicii Publice, Serviciul Stare Civilă s-a reorganizat, prin fuziune, cu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” în subordinea Guvernului.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s- a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către IP „Agenția Servicii Publice”. S-a rectificat în actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către Oficiul Stare Civilă sectorul Centru, mun. Chișinău pe numele XXXXX, numele mamei din Baroyan în Soloian. S-a declarat nul certificatul de naștere Seria 2 XXXXX eliberat pe numele XXXXX în temeiul actului de naștere nr. XXXXX din XXXXX întocmit de către Oficiul Stare Civilă sectorul Centru, mun. Chișinău. În rest, pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate. (f.d. 31, 40-42) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că este întemeiată cerința IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la rectificarea în actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX întocmit de către Oficiul Stare Civilă sectorul Centru, mun.

Chișinău pe numele XXXXX, cu rectificarea numelui mamei din Baroyan în Soloian, deoarece actul de identitate (Seria XXXXX eliberat de către SEAI Centru, mun. Chișinău), care a constituit drept temei pentru eliberarea certificatului de naștere nominalizat, este lovit de nulitate juridică, fapt confirmat prin Ordinul nr. 607 din 09 decembrie 2017, emis de ÎS „CRIS Registru”. Totodată, a reținut că este întemeiată și cerința cu privire la anularea certificatului de naștere seria XXXXX eliberat pe numele XXXXX în temeiul actului de naștere nr. XXXXX din XXXXX, or s-a stabilit că sunt false datele referitoare la numele de familie a mamei Aregnaz Baroyan, date ce rezultă de actul de identitate Seria XXXXX, declarat nevalabil prin Ordinul nr. 607 din 09 decembrie 2016 emis de ÎS „CRIS Registru”.

Instanța de fond a mai reținut că conform art. 42 din Codul familiei IP „Agenția Serviciu Publice” nu face parte din categoria/cercul subiecților care au dreptul să ceară declararea nulității căsătoriei. Respectiv cerința cu privire la anularea actului de căsătorie nr. XXXXX din XXXXX urmează a fi respinsă. La 31 octombrie 2017 IP „Agenția Servicii Publice” a declarat apel împotriva hotărârii din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 34, 52- 55) La 30 noiembrie 2017 Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan, reprezentați de avocatul Alexandru Goiman au declarat apel împotriva hotărârii din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 36, 37, 57-59) Prin decizia din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel declarată de către Aregnaz Baroian și Karen Baroyan.

S-a admis apelul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice”. S-a casat hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea pretențiilor respinse și s-a emis în această parte o nouă hotărâre, prin care: S-a recunoscut nul actul de căsătorie nr. XXXXX din XXXXX eliberat de către OSC Comrat pe numele lui Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan (Soloian). S-a anulat informația privind actul de căsătorie nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC Comrat înscrisă în rubrica „temeiul înscrierii datelor despre tată” din actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de OSC sectorul Centru, mun. Chișinău pe numele XXXXX. S-a anulat informația privind actul de căsătorie nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC Comrat înscrisă în rubrica „datele despre tată” din actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC sectorul Centru, mun.

Chișinău pe numele XXXXX. S-a rectificat în actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX întocmit de către OSC sectorul Centru, mun. Chișinău numele copilului conform numelui mamei din Baroyan în Soloian. S-a anulat informația despre actele de identitate ale lui Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan înscrisă în rubrica „acte de identitate” și „date despre declarant” din actul de naștere nr. XXXXX din XXXXX, întocmit de către OSC sectorul 3 Centru, mun. Chișinău pe numele XXXXX. În rest, s-a menținut hotărârea instanței de fond. (f.d. 69-70, 71-77) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că actul care a stat la baza emiterii actului de stare civilă vizat a fost declarat nul, instanța de fond urma să anuleze sau să recunoască nul acesta din urmă.

La caz, instanța de apel a menționat că instanța de fond nu a luat în considerație că Aregnaz Baroyan nu deține cetățenia Republicii Moldova, statutul acesteia fiind apatrid. Mai mult, domiciliul Aregnaz Soloian (Baroyan) nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, nefiind înregistrată cu reședința/domiciliu pe teritoriul Republicii Moldova și nici luată la evidență. La 12 martie 2019 Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan, reprezentați de avocatul Alexandru Goiman, au declarat recurs, prin care au solicitat casarea deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond în alt complet de judecată.

(f.d. 81-85) În motivarea recursului recurenții au invocat că instanțele inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea. Totodată, au menționat că instanța de apel a soluționat problema drepturilor unei persoane neantrenate în proces și anume a copilului XXXXX. Fără a ține cont de existența unei căsătorii valabil încheiate instanțele în mod abuziv au admis revindecările intimatei privind anularea și excluderea informației despre tată în actul de naștere a copilului, dar și modificarea numelui de familie atât a recurentei, cât și a copilului, acest fapt constituind o ingerință ilegală și disproporționată în viața privată și de familie a recurenților și a copilului acestora, născut din această căsătorie.

La 25 aprilie 2019 IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan. (f.d. 92-94) În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 noiembrie 2018, a publicat-o pe pagina web a instanței la 10 ianuarie 2019. Prin scrisoarea de însoțire nr. 175 din 11 ianuarie 2019 instanța de apel a expediat recurenților copia deciziei, care a fost recepționată la data de 12 februarie 2019. În aceste circumstanțe, recursul depus la data de 12 martie 2019, se consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan, reprezentați de avocatul Alexandru Goiman este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi 4 reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan, reprezentați de avocatul Alexandru Goiman asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera 5 recursul declarat de către Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan, reprezentați de avocatul Alexandru Goiman, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune : Recursul, declarat de către Karen Baroyan și Aregnaz Baroyan, reprezentați de avocatul Alexandru Goiman, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 6