2rh-73/21 — cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2rh-73/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. D. Dulghieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, A. Minciuna, V. Mihaila)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Chișca-Doneva, M. Ghervas,

N. Vascan, V. Boico, A. Cobăneanu)

ÎNCHEIERE

21 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de către Societatea pe Acțiuni

„Cema”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Iahimovici

împotriva lui Alexandru Zemșman cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 10 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost admis recursul declarat de Nina Iahimovici, reprezentată de avocatul

Petru Răileanu, casată decizia din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

menținută hotărârea din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani

constată:

La 6 mai 2016, Nina Iahimovici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandru Zemșman cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 16 noiembrie 2012, a încheiat cu

Alexandru Zemșman un contract de împrumut, în temeiul căruia i-a transmis

mijloace bănești în mărime de 110 000 de euro fără dobândă, pe un termen de 6

luni.

A remarcat că Alexandru Zemșman, contrar obligațiilor asumate, nu a

restituit împrumutul contractat nici la scadența obligației de restituire și nici

ulterior acestui termen, motiv pentru care, la 27 ianuarie 2014, a expediat o

1

reclamație prin care i-a solicitat restituirea împrumutului în mărimea contractată

în termen de 7 zile din momentul recepționării acesteia, dar deși la 28 ianuarie

2014, reclamația a fost recepționată de către pârât, obligația asumată de

rambursare a împrumutului nu a fost executată.

A considerat că este în drept de a pretinde încasarea și a dobânzii de

întârziere în ordinea prevăzută de art. 585, 619 alin.(2) Cod civil, în mărime de

9 % pentru perioada de 17 mai 2013 - 28 aprilie 2016, ce constituie suma de

59 704 de euro.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 9, 10, 11, 512, 513,

514, 572, 575, 619, 624, 625, 867, 871, 872 Cod civil, art. 5, 6, 7, 85, 94, 166,

167, 174, 175 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Alexandru Zemșman

în beneficiul ei a datoriei în sumă de 110 000 de euro, a dobânzii de întârziere

pentru perioada 17 mai 2013 - 28 aprilie 2016 în mărime de 59 704 de euro și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani, a fost admisă acțiunea parțial.

A fost încasată din contul lui Alexandru Zemșman în beneficiul Ninei

Iahimovici datoria în mărime de 110 000 de euro și dobânda de întârziere în sumă

de 46 148,77 de euro, convertiți în valută națională la data executării hotărârii,

precum și cheltuielile de plată a taxei de stat în mărime de 25 000 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Alexandru Zemșman și menținută hotărârea din

19 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani.

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Alexandru Zemșman, casată decizia din 26 septembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău și remisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Alexandru Zemșman, casată hotărârea din 19 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

La 15 august 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Nina Iahimovici,

reprezentată de avocatul Petru Răileanu a declarat recurs împotriva deciziei din

16 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi

decizii de menținere a hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 10 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Nina Iahimovici, reprezentată de avocatul Petru Răileanu,

casată decizia din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și menținută hotărârea

din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani.

La 11 mai 2021, SA „Cema” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 10 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia,

2

casarea deciziei instanței de recurs supuse revizuirii, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în prima instanță în conformitate cu art. 453 alin. (61) CPC.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449

lit. c) CPC, a invocat că, deși SA „Cema” a fost implicată nemijlocit în disputa

dintre cele două părți, Alexandru Zemșman contractând împrumutul în calitate de

administrator al societății, cu scopul investirii sumei în dezvoltarea companiei,

revzuenta nu a fost atrasă ca parte în proces, chiar dacă drepturile și interesele

acesteia vădit vor fi încălcate.

A indicat că SA „Cema” a fost menționată de nenumărate ori în cadrul

examinării dosarului, or la dosar au fost prezentate probe ce țin nemijlocit de

activitatea SA „Cema”, precum: actul din 2 octombrie 2015 privind rezultatul

inspectării financiare tematice a activității economico-financiare a SA „Cema”,

desfășurate în perioada 1 decembrie 2007 – 31 decembrie 2011, actul din 6 mai

2015 privind inspectarea financiară tematică la SA „Cema”, contractele de

împrumut încheiate între administratorul Alexandru Zemșman și Nina Iahimovici,

actul de executare a lucrărilor, etc.

La fel, însăși Nina Iahimovici a menționat că datoria a fost contractată de

către Alexandru Zemșman în scopul alocării sumei pentru dezvoltarea

SA „Cema”.

La 20 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Nina Iahimovici,

reprezentată de avocatul Petru Răileanu a depus referință la cererea de revizuire a

SA „Cema”, solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă (f. d. 113-116).

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) CPC după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă. În

conformitate cu art. 449 lit. c) CPC revizuirea se declară în cazul în care instanța

a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în

proces.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. c), este important de

constatat dacă persoana care consideră că nu a fost implicată în proces este subiect

al raportului material litigios.

În sensul normei citate, este de înțeles că acest temei de revizuire poate fi

invocat doar în cazul în care după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă

se constată că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care

nu au fost implicate în proces, pe când la caz un asemenea temei nu se constată.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că în cererea de revizuire depusă de către

SA „Cema” nu a fost atașată vreo probă ce ar confirma sau ar indica în mod

3

sugestiv sub ce formă și în ce măsură drepturile și interesele acesteia au fost

afectate prin emiterea deciziei judecătorești revizuirea cărei se solicită.

De altfel, celelalte observații formulate de către SA „Cema” în cererea de

revizuire reprezintă argumente ce țin de fondul cauzei, care au constituit anterior

obiect al studiului pe parcursul examinării cauzei și cărora le-a fost dată aprecierea

corespunzătoare.

Astfel, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine

principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile

și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit dal Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO

potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală

unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca

v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Societatea pe Acțiuni „Cema” împotriva deciziei din 10 februarie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei

4

Iahimovici împotriva lui Alexandru Zemșman cu privire la încasarea datoriei, a

dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

5