2ra-952/21 — înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-952/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: I. Potînga)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

Î N C H E I E R E

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Evghenii Andronovici,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Evghenii

Andronovici și Angela Baholdina împotriva Elenei Corjan și Liuboviei Marciuc cu

privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea spațiului locativ, stoparea lucrărilor

de construcție, demolarea construcției neautorizate și remedierea aspectului

exterior al curții comune,

împotriva deciziei din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 27 octombrie 2011, Evghenii Andronovici și Angela Baholdina au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Corjan și Liuboviei Marciuc,

ulterior concretizată, cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea spațiului

locativ, precum și stoparea lucrărilor de construcție, demolarea construcției

neautorizate și remedierea aspectului exterior al curții comune.

În motivarea acțiunii au indicat că la 19 octombrie 2010 Elenei Corjan i-a fost

eliberată autorizația de construire nr. 89-c/10, prin care i s-a permis construirea

unei case de locuit cu garaj incorporat pe terenul eliberat în urma demolării

apartamentului nr. 1A și demolării parțiale a construcției accesorii nr. 2 din str.

XXXXX 25.

Au specificat că autorizația respectivă a expirat, iar prin scrisoarea nr.

52/1400 din 4 iulie 2011 a Direcției Autorizare și Disciplina în Construcții i s-a

comunicat că Elena Corjan în perioada anilor 2010-2011 nu a primit autorizație de

construire.

Reclamanții au menționat că Elena Corjan a început lucrările de construcție,

însă în loc să execute lucrări de construcție pe terenul pe care se afla apartamentul

nr. 1A, ultima a început să construiască în ograda comună, astfel acaparând

teritoriu samavolnic, fără a avea nici un drept.

De altfel, au susținut că prin edificarea acestei construcții li se încalcă

drepturile de acces la locuința lor, dreptul de a se folosi de terenul care este în

folosință comună.

1

Prin cererile de concretizare din 1 decembrie 2011, 11 mai 2015 Angela

Baholdina și Evghenii Andronovici au explicat că locuiesc pe str. XXXXX 25, ap.

13, mun. Chișinău, în curte comună cu mai mulți proprietari de apartamente cu un

nivel, inclusiv cu Alexei Corjan, care la 13 noiembrie 2010 în urma demolării

neautorizate a șurelor de lângă apartamentul său, a încălcat flagrant dreptul de

vecinătate, lăsând în consecință dispozitive și materiale de construcții, cauzându-le

astfel obstacole în folosirea proprietății.

Au mai precizat că conform certificatului de urbanism nr. 895i/09 din 17

decembrie 2009 spațiul de 38,7 m.p. a fost depășit samavolnic de către pârâtă cu

aproximativ 60 m.p. Inclusiv au fost încălcate și cerințele de distanță de 3 m până

la apartamentele existente.

Au solicitat obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea spațiului locativ,

precum și stoparea lucrărilor de construcție, demolarea construcției neautorizate

din str. XXXXX 25, ap. 1A, mun. Chișinău și remedierea aspectului exterior al

curții comune.

Prin hotărârea din 18 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 22 septembrie 2020, prin

intermediul oficiului poștal, Evghenii Andronovici, a declarat apel, solicitând

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri.

Prin decizia din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din

lipsă de temei, apelul declarat de Evghenii Andronovici și s-a menținut hotărârea

din 18 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 46 alin. (1)-(2) din Constituția

Republicii Moldova, art. 315 alin. (1), 316 alin. (1), 376, 377 Cod civil (în vigoare

până la 1 martie 2019), art. 2, 12 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, Colegiul a considerat întemeiată

hotărârea primei instanțe.

Colegiul a învederat că terenul cu nr. cadastral 0100418.167 aparține statului -

Republica Moldova.

Totodată, a reținut că prin autorizația de desființare nr. 28-id din 11 martie

2009 a fost permisă demolarea apartamentului nr. 1A, iar prin certificatul de

urbanism nr. 1726i/09 din 11 martie 2009 a fost permisă proiectarea unei locuințe

noi în limita apartamentului deținut.

Colegiul a menționat că la 17 decembrie 2009, a fost eliberat certificatul de

urbanism nr. 895i/09 conform căruia s-a permis elaborarea documentației de

proiect pentru construirea unei case de locuit S+P+E cu garaj incorporat, în urma

demolării apartamentului nr. 1A din str. XXXXX 25, mun. Chișinău și demolării

parțiale a construcției nr. 2.

Conform certificatului de urbanism s-au stabilit anumite condiții pentru

efectuarea respectivelor lucrări, totodată fiind indicat că eliberarea autorizației de

construire trebuie însoțită de avizele și studiile: Direcția general arhitectură,

urbanism și relații funciare. Acordul proprietarului din blocul imobil învecinat din

str. XXXXX 27, mun. Chișinău, confirmarea liniilor roșii; avizele favorabile ale

Centrului de medicină preventivă mun. Chișinău și Direcția pompieri și salvatori.

Astfel, prin prisma dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, la data de 19 octombrie

2

2010 a fost eliberată beneficiarilor autorizația de construire nr. 89-c/10, în

condițiile indicate în certificatul de urbanism nr. 895i/09 din 17 decembrie 2009.

Colegiul a remarcat că legalitatea autorizației de construire nr. 89-c/10 a fost

contestată în instanța de judecată de către Evghenii Andronovici, acțiune care prin

hotărârea din 10 iunie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, menținută prin

decizia instanței de apel și decizia instanței de recurs, a fost respinsă.

Prin urmare, Elena Corjan deținând actele sus menționate a început

construcția unei case de locuit S+P+E cu garaj incorporat, drept urmare a demolării

apartamentului nr. 1A din str. XXXXX 25, mun. Chișinău.

Distinct din cele constatate, Colegiul a considerat că instanța de fond just a

dispus respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, or, conform prevederilor art. 379

alin. (1), (2) Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019), proprietarul poate cere

interzicerea ridicării s-au exploatării unor construcții sau instalații despre care se

poate afirma cu certitudine că prezența și utilizarea lor atentează în mod

inadmisibil asupra terenului său. Dacă construcția sau instalația a fost ridicată

respectându-se distanța de la hotar stabilită de lege, demolarea sau interzicerea

exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a

produs în mod evident.

De asemenea, Colegiul a învederat că Angela Baholdina și nu au indicat și

demonstrat în ce mod inadmisibil construcția în litigiu atentează la terenul unde se

află curtea comună care aparține statului.

La 19 aprilie 2021, Evghenii Andronovici a declarat recurs, prin care a

solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu

adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 9 februarie 2021 și

a expediat-o participanților la proces la 9 martie 2021 (f.d. 152-154), astfel,

recursul declarat la 19 aprilie 2021 este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

3

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 14 mai 2021

instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței, astfel, la 4 iunie 2021 Liubovi Marciuc, reprezentată de

avocatul Marin Baltă, și la 11 iunie 2021 Elena Corjan, reprezentată de avocatul

Marcel Moraru, au depus referință, prin care au solicitat respingerea ca

inadmisibilă a recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Evghenii Andronovici, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Evghenii Andronovici nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

4

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Evghenii Andronovici, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Evghenii Andronovici,

împotriva deciziei din 9 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5