2ra-1080/21 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantei judecatoresti

2ra-1080/21 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantei judecatoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1080/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Sîngerei (jud. A. Clevada)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Procuratura Generală a Republicii Moldova

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Moisiuc

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanței judecătorești

împotriva deciziei din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova și menținută

hotărârea din 16 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei, prin care

acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 26 mai 2020, Nicolae Moisiuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanței judecătorești.

În motivarea acțiunii a invocat că la 11 mai 2006, a fost înregistrată în

Registrul nr. 1 al Procuraturii raionului Sîngerei cu nr. 86 pr/06 o cerere, prin care

Eduard Pascari a solicitat atragerea la răspundere a colaboratorilor de poliție Nicolae

Moisiuc, Eduard Tronciu, Alexandru Mereuță și Marcel Petrov, invocând că la

22 aprilie 2006, colaboratorii de poliție menționați, în incința Primăriei or. Sîngerei,

l-au maltratat și i-au cauzat leziuni corporale sub formă de XXXXX.

La fel, la 13 mai 2006, Eduard Pascari a depus o plângere și la Procuratura

Generală a Republicii Moldova.

În urma examinării cererii depuse, la 2 august 2006, de către procurorul din

cadrul Procuraturii raionului Sîngerei a fost dispusă neînceperea urmăririi penale în

baza plângerii înaintate, din motivul lipsei elementelor infracțiunii, prevăzute de

1

art. 3091 Cod penal (în redacția Legii nr. 139-XVI din 30 iunie 2005), art. 328 sau

152 Cod penal, în acțiunile colaboratorilor CPR Sîngerei Nicolae Moisiuc, Eduard

Tronciu, Alexandru Mereuță și Marcel Petrov.

Prin ordonanța din 18 iunie 2007 emisă de către procurorul raionului Sîngerei,

a fost anulată rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 2 august 2006, cu

pornirea urmăririi penale în baza plângerii depuse și înregistrate la 11 mai 2006,

conform semnelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod

penal.

A precizat că în baza ordonanțelor procurorului din cadrul Procuraturii

raionului Sîngerei din 3 septembrie 2008, 4 septembrie 2008, 5 septembrie 2008 și

17 noiembrie 2008, bănuiții Nicolae Moisiuc, Eduard Tronciu, Alexandru Mereuță

și Marcel Petrov au fost scoși de sub urmărire penală, din motivul lipsei elementelor

infracțiunii.

La 18 noiembrie 2008, prin ordonanța emisă de procuror, a fost suspendată

urmărirea penală până la identificarea persoanei care a săvârșit infracțiunea dată și

poate fi pusă sub învinuire.

La 11 februarie 2009 și 13 februarie 2009 la Procuratura raionului Sîngerei au

fost depuse plângerile avocatului Tudor Ungureanu în interesul părții vătămate

Eduard Pascari, prin care au fost contestate ordonanțele de scoatere de sub urmărire

penală a bănuiților - inclusiv și în privința lui, precum și ordonanța de suspendare a

cauzei penale.

Ca urmare, la 13 februarie 2009, procurorul raionului Sîngerei a anulat

ordonanța din 18 noiembrie 2008 privind suspendarea cauzei penale respective,

dispunând reluarea urmăririi penale și exercitarea urmăririi penale suplimentare.

Temeiuri pentru anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a

bănuiților, prevăzute de art. 287 CPC, nu au fost stabilite.

În același timp, o plângere pe marginea ordonanțelor respective, inclusiv și a

celei din 13 februarie 2009, a fost înaintată de către avocatul părții vătămate în

ordinea art. 313 CPC.

În urma examinării plângerii respective, prin încheierea din 27 martie 2009,

emisă de judecătorul de instrucție al Judecătoriei Sîngerei, aceasta a fost respinsă,

iar ordonanțele procurorului din 3 septembrie 2008, 4 septembrie 2008, 5 septembrie

2008 și 17 noiembrie 2008 pe cauza penală nr. 2007228049, de scoatere de sub

urmărire penală a bănuiților, la fel și ordonanța procurorului raionului Sîngerei din

13 februarie 2009 privind reluarea urmăririi penale, au fost declarate legale,

încheierea fiind irevocabilă din momentul pronunțării.

La 25 iunie 2009, de către procurorul general-adjunct a fost emisă ordonanța,

prin care a fost admisă parțial plângerea avocatului Tudor Ungureanu și retrasă cauza

penală de la Procuratura raionului Sîngerei, cu transmiterea ei pentru continuarea

urmăririi penale la Procuratura Militară Bălți.

Astfel, procurorul din cadrul Procuraturii Militare Bălți, prin ordonanța din

24 iulie 2009, a dispus începerea urmăririi penale în privința lui Nicolae Moisiuc,

Eduard Tronciu, Alexandru Mereuță și Marcel Petrov în baza art. 328 alin. (2) lit. a)

și 152 alin. (1) Cod penal.

2

La 28 februarie 2011, de către procurorul din cadrul Procuraturii Militare Bălți

a fost emisă ordonanța de clasare a cauzei penale, invocând ca temeiuri de drept

prevederile art. 275 pct. 3) CPP, adică fapta nu întrunește elementele componenței

de infracțiune prevăzute la art. 3091 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 139-

XVI din 30 iunie 2005), art. 152 alin. (1) și 328 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Ulterior, prin ordonanța din 17 iunie 2011 emisă de prim-adjunctul al

procurorului general, a fost anulată ordonanța de clasare a cauzei penale din

28 februarie 2011 și dispusă reluarea urmăririi penale și transmiterea cauzei

Procuraturii raionului Sîngerei pentru organizarea exercitării urmăririi penale.

A menționat că prim-adjunctul al procurorului general a acționat în lipsa

plângerii, ci din oficiu, din proprie inițiativă.

Totuși, există o aparență că această ordonanță este rezultatul apropierii

pronunțării de către CtEDO a hotărârii pe speța Pascari versus Moldova.

Pretinsele rele tratamente admise față de Eduard Pascari în timpul reținerii și

detenției sale au fost obiect de examinare la CtEDO, care prin hotărârea din

20 decembrie 2011 în cauza Pascari versus Moldova (cererea nr. 53710/09), a

constatat violarea art. 3 din CEDO, atât în aspect material, cât și procedural.

La 29 aprilie 2014, procurorul raionului Sîngerei a dispus anularea ordonanței

de scoatere de sub urmărire penală, emise în privința bănuiților Nicolae Moisiuc,

Eduard Tronciu, Alexandru Mereuță și Marcel Petrov din 3 septembrie 2008,

4 septembrie 2008, 5 septembrie 2008 și 17 noiembrie 2008 pe cauza penală

nr. 2007228049.

Totodată, a fost dispusă și exercitarea urmăririi penale, pe cauza penală

nr. 2007228049, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în redacția Legii nr. 139-

XVI din 30 iunie 2005), în vigoare la momentul săvârșirii faptei, care se aplică în

conformitate cu art. 8 și 10 Cod penal.

A considerat că procurorul raionului Sîngerei, Andrian Bordianu,

conștietizând faptul că există încheierea irevocabilă a judecătorului de instrucție al

Judecătoriei Sîngerei din 27 martie 2009, prin care ordonanțele procurorului din

3 septembrie 2008, 4 septembrie 2008, 5 septembrie 2008 și 17 noiembrie 2008 pe

cauza penală nr. 2007228049, de scoatere de sub urmărire penală a bănuiților, au

fost declarate legale, prin ordonanța din 29 aprilie 2014, ilegal a dispus anularea

ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală a bănuiților și reluarea urmăririi

penale.

Prin ordonanța din 24 iunie 2014, procurorul din cadrul Procuraturii raionului

Sîngerei, a dispus punerea lui sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Prin sentința din 3 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei, a fost

încetat procesul penal în privința lui Nicolae Moisiuc, Eduard Tronciu, Alexandru

Mereuță și Marcel Petrov art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe temeiul prevăzut de

art. 3091 alin. (1) pct. 6 Cod penal.

Prin decizia din 19 decembrie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți,

a fost respins apelul declarat de Eduard Tronciu, admis apelul procurorului în

Procuratura raionului Sîngerei, casată sentința din 3 februarie 2017 a Judecătoriei

3

Bălți sediul Sîngerei și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Nicolae Moisiuc,

Eduard Tronciu, Alexandru Mereuță și Marcel Petrov au fost recunoscuți vinovați

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în redacția

Legii nr. 139-XVI din 30 iunie 2005) și stabilită pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semi închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituțiile de stat pe un termen de

5 ani.

Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare stabilit lui a fost

calculat din data de 19 decembrie 2018, data luării sub strajă din sala de judecată.

Prin decizia din 5 noiembrie 2019 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocați în numele

inculpaților, casată total decizia din 19 decembrie 2018 a Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți în privința lui Nicolae Moisiuc, Eduard Tronciu, Alexandru Mereuță

și Marcel Petrov și menținută sentința din 3 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul

Sîngerei.

A fost dispusă eliberarea lui Nicolae Moisiuc, Eduard Tronciu, Alexandru

Mereuță și Marcel Petrov, dacă în privința acestora nu este aplicată o măsură

preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsă penală în baza altor hotărâri

judecătorești.

A evidențiat reclamantul că, în urma ilegalităților comise de către organele de

drept, i-au fost cauzate suferințe neîntemeiate fizice și psihice, suportate pe parcursul

perioadei îndelungate a efectuării urmării penale din 4 mai 2006 până la 22 august

2014, pe perioada examinării cauzei în cadrul instanțelor judecătorești din 22 august

2014 până la 5 noiembrie 2019.

A fost privat ilegal de libertate de la 19 decembrie 2018 până la 6 noiembrie

2019, ceea ce constituie 323 de zile, fapt prin care i-a fost lezată onoarea și

demnitatea sa.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7, 32, 39, 166-167 CPC,

Legii nr. 1545-XII din 25 februarie 2998 privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, art. 2007 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea în beneficiul său din contul bugetului

de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova a prejudiciului

material în mărime de 85 296,30 de lei constituit din salariul neachitat și în mărime

de 120 320,02 de lei constituit din venitul provenit din muncă, a prejudiciului moral

pentru tragerea ilegală la răspundere penală în mărime de 1 000 000 de lei, precum

și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2 000 de lei.

Prin încheierea protocolară din 5 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul

Sîngerei, a fost admis demersul Ministerului Justiției al Republicii Moldova și atrasă

în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei, a

fost admisă acțiunea parțial.

4

Au fost încasate din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Nicolae Moisiuc prejudicial material

ce constituie salariul neprimit în sumă de 85 296,30 de lei, suma de 150 000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică.

În rest, pretențiile reclamantului au fost respinse, ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova și menținută hotărârea

primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au reținut că potrivit informației nr. 274 din 4 mai 2020 eliberată de IP Sîngerei,

suma salariului restant constituie 85 296,30 de lei, ((6 422 de lei + 506 de lei) * 12

luni + 2 160,30 de lei).

Prima instanță și instanța de apel au constatat că drepturile fundamentale

garantate lui Nicolae Moisiuc au fost încălcate, din care considerente urmează a fi

încasat salariul neachitat în mărime de 85 296,30 de lei, din contul bugetului de stat.

Referitor la venitul provenit din alte tipuri de activitate, reclamantul nu a adus

probe suficiente în vederea argumentării pretențiilor înaintate.

Ce ține de repararea prejudiciului moral, instanțele de judecată au stabilit că

Nicolae Moisiuc a fost supus un timp destul de îndelungat acțiunilor de urmărire

penală și judiciare, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral materializat prin prejudiciile

efective care constau în suferințe psihice determinate de limitarea sau privarea

temporară de anumite drepturi și anume: dreptul la viață privată, dreptul la libera

circulație, sentimente de frustrare și retrăiri, condiționate de condamnare la

închisoare pe un termen impunător, menținerea în stare de arest preventiv pe o durată

de 323 de zile, încălcarea unui drept personal nepatrimonial și anume a dreptului

fundamental la viață, integritate fizică și psihică în sensul art. 24 din Constituția

Republicii Moldova, libertarea individuală și siguranța persoanei cuprinse în art. 25

din Constituția Republicii Moldova.

Astfel, au concluzionat prima instanță și instanța de apel, în raport cu

drepturile reclamantului, susceptibilitatea provocării prejudiciului moral și au statuat

asupra rezonabilității stabilirii unui cuantum al prejudiciului moral în mărime de

150 000 de lei, or suma dispusă spre încasare este una rezonabilă și echitabilă pentru

prejudiciul moral cauzat lui Nicolae Moisiuc prin atragere ilegală la răspundere

penală, fiind proporțională cu sumele acordate de instanțele naționale, cât și de

Curtea Europeană pe cazuri similare.

La 26 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Procuratura Generală a

Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 15 aprilie 2021 a Curții

de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat că dezacordul cu decizia recurată, deoarece

instanța de apel a interpretat eronat legea.

A menționat că toate acțiunile organului de urmărire penală au fost necesare

pentru stabilirea circumstanțelor cazului și în scopul stabilirii adevărului.

5

La fel, a precizat că prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din

3 februarie 2017, a fost încetat procesul penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6)

CPP, pe motiv că există alte cireumstanțe care exclud sau condiționează pornirea

urmăririi penale și tragerea la răspundere penală și nicidecum nu pe temeiul achitării

lui Nicolae Moisiuc, ceea ce nu poate fi catalogat drept o suferință morală gravă, or

în privința inculpaților nu a fost o hotărâre de achitare prin care se finalizează o cauză

penală pornită.

Cauza penală pornită pe faptul maltratării lui Eduard Pascari nu a fost încetată

și circumstanțele apărute ulterior în această cauză penală inclusiv și constatările

CtEDO în cauza Pascari c. Moldovei, corect au fost apreciate de procurorul

A. Bordianu la emiterea ordonanței din 29 aprilie 2014.

A considerat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat eronat

prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procurorilor și ale instanțelor judecătorești.

La determinarea prejudiciului moral, prima instanță urma să respecte și

criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie

să fie juste, raționale, echitabile, adică în așa fel trebuie stabilite încât să asigure

efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat.

La 9 iunie 2021, în adresa lui Nicolae Moisiuc și Ministerului Justiției al

Republicii Moldova a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Procuratura

Generală a Republicii Moldova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 29 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 26 mai 2021 împotriva deciziei din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți

în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Procuratura Generală a

Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

6

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Procuratura Generală a

Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

7

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Procuratura Generală a Republicii Moldova urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Procuratura Generală a

Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

8