2ra-523/21 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

2ra-523/21 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-523/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud. D. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. D. Corolevschi, D. Stănilă, O. Mironov)

DECIZIE

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursurile declarate de Marcel Petrov, Ministerul Justiției și

Procuratura Generală a Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel Petrov

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Marcel Petrov, Ministerul Justiției și Procuratura

Generală a Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea din 15 iulie 2020 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei,

constată:

La data de 07 mai 2020 Marcel Petrov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală și procuraturii și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 11 mai 2006, a fost înregistrată

în Registrul nr.1 al Procuraturii raionului Sîngerei cu nr. 86 pr/06 o cerere, prin care a

fost solicitată tragerea la răspundere a colaboratorilor de poliție, inclusiv a colaboratorul

de poliție Marcel Petrov, pentru faptul maltratării și cauzării leziunilor corporale

deținutului Pascari Eduard. În urma examinării cererii depuse, la 02 august 2006, de

către procurorul din cadrul Procuraturii raionului Sîngerei s-a dispus neînceperea

1

urmăririi penale în baza plângerii înaintate, din motivul lipsei elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 309/1 din Codul penal (în redacția Legii nr. 139-XVI din 30 iunie

2005), art.328 sau 152 din Codul penal, în acțiunile colaboratorilor inclusiv în privința

lui.

A menționat că prin ordonanța din 18 iunie 2007, emisă de către procurorul

raionului Sîngerei, a fost anulată rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din

02 august 2006, cu pornirea urmăririi penale în baza plângerii depuse și înregistrate la

11 mai 2006, conform semnelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 152

alin. (1) din Codul Penal.

Ulterior, în baza ordonanței procurorului din cadrul Procuraturii raionului

Sîngerei din 03 septembrie 2008, bănuitul Marcel Petrov a fost scos de sub urmărire

penală, din motivul lipsei elementelor infracțiunii. La 18 noiembrie 2008, prin

ordonanța emisă de procuror, a fost suspendată urmărirea penală până la identificarea

persoanei care a săvârșit infracțiunea dată și poate fi pusă sub învinuire.

A menționat că drept urmare, la 11 februarie 2009 și 13 februarie 2009, la

Procuratura raionului Sîngerei au fost depuse plângerile avocatului în interesul părții

vătămate, prin care au fost contestate ordonanțele de scoatere de sub urmărire penală a

bănuiților, inclusiv în privința lui, precum și ordonanța de suspendare a cauzei penale.

În urma examinării acestora, la 13 februarie 2009 procurorul raionului Sîngerei a anulat

ordonanța din 18 noiembrie 2008 privind suspendarea cauzei penale respective,

dispunând reluarea urmăririi penale și exercitarea urmăririi penale suplimentare.

Reclamantul a notat că potrivit ordonanței din 13 februarie 2009, temeiuri pentru

anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală a bănuiților Moisiuc Nicolae,

Tronciu Eduard, Mereuță Alexandru și Marcel Petrov, prevăzute de art. 287 din Codul

de procedură penală, nu au fost stabilite.

A relatat că avocatul părții vătămate Ungureanu Tudor a contestat ordonanțele

respective, inclusiv cea din 13 februarie 2009, în ordinea art. 313 din Codul de

procedură penală. Prin încheierea din 27 martie 2009 a judecătorului de instrucție al

Judecătoriei Sîngerei, plângerea a fost respinsă, iar, ordonanța procurorului din 03

septembrie 2008 pe cauza penală nr. 2007228049, de scoatere de sub urmărire penală a

bănuitului Marcel Petrov, la fel și ordonanța procurorului raionului Sîngerei din 13

februarie 2009 privind reluarea urmăririi penale, au fost declarate legale, încheierea

fiind irevocabilă din momentul pronunțării.

La 25 iunie 2009, de către procurorul general-adjunct al Procuraturii raionului

Sîngerei a fost emisă ordonanța prin care s-a admis parțial plângerea avocatului părții

vătămate, fiind retrasă cauza penală de la Procuratura raionului Sîngerei, cu

transmiterea ei pentru continuarea urmăririi penale la Procuratura Militară Bălți.

Astfel, procurorul din cadrul Procuraturii Militare Bălți, prin ordonanța din 24

iulie 2009 a dispus începerea urmăririi penale în privința lui Marcel Petrov în baza art.

328 alin. (2) lit. a) și 152 alin. (1) din Codul penal. În urma cercetării suplimentare a

cauzei penale, la 28 februarie 2011 de către procurorul din cadrul Procuraturii raionului

Sîngerei a fost emisă ordonanța de clasare a cauzei penale, invocând ca temeiuri de

2

drept prevederile art. 275 pct. 3) din Codul de procedură penală, adică fapta nu

întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzute la art. 3091 alin. (1) din

Codul penal, art. 152 alin. (1) și 328 alin. (2) lit. a) din Codul penal.

Reclamantul a invocat că prin ordonanța din 17 iunie 2011, emisă de prim-

adjunctul procurorului general al Procuraturii Militare Bălți, s-a dispus anularea

ordonanței precedente de clasare a cauzei penale, cu reluarea urmăririi penale, cu

transmiterea cauzei Procuraturii raionului Sîngerei, invocându-se ilegalitatea

ordonanței din 28 februarie 2011 și motivarea că nu a existat în fapt cauza care a

determinat adoptarea acesteia.

La 29 aprilie 2014, procurorul raionului Sîngerei a dispus anularea ordonanței de

scoatere de sub urmărire penală, emise în privința bănuitului Marcel Petrov din 03

septembrie 2008, pe marginea cauzei penale nr. 2007228049. Totodată, a

dispus exercitarea urmăririi penale pe cauza penală nr. 2007228049, în baza art. 3091

alin. (3) lit. c) din Codul penal , în vigoare la momentul săvârșirii faptei, care se aplică

în conformitate cu art. 8 din Codul penal și art. 10 din Codul penal. Iar, prin ordonanța

din 24 iunie 2014, procurorul din cadrul Procuraturii raionului Sîngerei, a dispus

punerea sub învinuire a lui Marcel Petrov de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal.

A declarat că prin sentința din 03 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul

Sîngerei, s-a dispus încetarea procesului penal în privința lui, în baza art. 3091 alin. (3)

lit. c) din Codul penal.

Prin decizia din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

procurorului în Procuratura raionului Sîngerei, cu casarea sentinței și pronunțarea unei

noi hotărârii, prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituțiile de stat pe un termen de 5

ani. Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare a fost calculat din 19

decembrie 2018, cu aplicarea măsurii preventive - arestul preventiv, luându-i sub strajă

din sala ședinței de judecată.

Ulterior, la 05 noiembrie 2019 Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

a admis recursurile ordinare declarate de către avocați în numele inculpaților în cauza

penală, cât și în privința lui Marcel Petrov, a casat total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 19 decembrie 2018 prin extindere în privința lui Marcel Petrov, cu

menținerea sentinței Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 03 februarie 2017. Totodată,

s-a dispus că inculpații urmează a fi eliberați din penitenciar, dacă în privința acestora

nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsa penală

în baza altor hotărâri judecătorești.

Reclamantul a afirmat că, în urma ilegalităților comise de către organele de drept,

i-au fost cauzate suferințe neîntemeiate fizice și psihice, suportate pe parcursul

perioadei îndelungate a efectuării urmăririi penale din 04 mai 2006 până la 20 noiembrie

2015, pe perioada examinării cauzei în cadrul instanțelor judecătorești din 18 decembrie

3

2015 pînă la 06 noiembrie 2019. Mai mult ca atât, a fost privat ilegal de libertate din

19 decembrie 2018 pînă la 06 noiembrie 2019, ceea ce constituie 324 de zile, fapt care

i-a lezată onoarea și demnitatea.

Marcel Petrov și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor Legii privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998 și ale art.

2007 din Codul civil, solicitând încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției a sumei de 1 000 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

tragerea ilegală la răspundere penală și a cheltuielilor de asistență juridică suportate în

prezentul proces.

Prin hotărârea din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, acțiunea

depusă de Marcel Petrov a fost admisă parțial și s-a încasat din contul bugetului de stat

prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul reclamantului suma de 100 000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral și 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 23 iulie 2020 Procuratura Generală a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 15 iulie 2020 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

La data de 23 iulie 2020 Marcel Petrov a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 15 iulie 2020 a Judecătoriei

Bălți, sediul Sîngerei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă

integral.

Iar, la 12 august 2020 și Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse

apelurile declarate de Marcel Petrov, Ministerul Justiției și Procuratura Generală a

Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți,

sediul Sîngerei.

La data de 10 februarie 2021 Procuratura Generală a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 15 iulie 2020 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea

să fie respinsă integral.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că toate acțiunile organului de

urmărire penală au fost efectuate în conformitate cu prevederile legale, totodată nefiind

dovedită vinovăția organului de urmărire penală sau a procuraturii printr-o sentință

judecătorească.

Consideră că instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat prevederile Legii nr.

1545 din 25 februarie 1998. Or, la determinarea prejudiciului moral instanțele urmează

să respecte și criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul

4

moral trebuie să fie juste, raționale, echitabile, adică în așa fel trebuie stabilite, încât să

asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului moral

cauzat. Faptul precum că intimatul ar fi suferit un anumit stres și o stare de frustrare nu

a fost probat de instanțele de judecată prin certificate sau concluzii medicale.

A indicat că Marcel Petrov a fost condamnat la o pedeapsă sub formă de

închisoare pentru fapta comisă, iar, ulterior prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 05 noiembrie 2019 a fost casată decizia instanței de apel cu

menținerea sentinței primei instanțe, prin care s-a dispus încetarea procesului penal în

temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură penală, pe motiv că există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală și nicidecum pe temeiul achitării acestuia, ceea ce nu poate fi

catalogat drept o suferință morală gravă, ce urmează a fi apreciată în suma de 100 000

MDL. Or, în privința intimatului nu a fost o hotărâre de achitare prin care se finalizează

o cauză penală pornită. Cauza penală pornită pe faptul maltratării lui E. Pascari nu a

fost încetată și circumstanțele apărute ulterior în această cauză penală inclusiv

constatările CEDO în cauza Pascari c. Moldovei, corect au fost apreciate de procurorul

A. Bordianu la emiterea ordonanței din 29 aprilie 2014.

La data de 19 februarie 2021 Marcel Petrov a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 26

noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 15 iulie 2020 a Judecătoriei

Bălți, sediul Sîngerei, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă

integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele de judecată întemeiat au ajuns la

concluzia că, în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești, i-au fost cauzate suferințe neîntemeiate fizice și psihice,

suportate pe parcursul perioadei îndelungate a efectuării urmăririi penale din 04 mai

2006 pînă la 20 noiembrie 2015, pe perioada examinării cauzei în cadrul instanțelor

judecătorești din 18 decembrie 2015 pînă la 06 noiembrie 2019 și, mai mult ca atât, a

fost privat de libertate din 19 decembrie 2018 pînă 06 noiembrie 2019, ceea ce constituie

324 de zile.

Însă, recurentul consideră că la aprecierea mărimii prejudiciului moral cauzat lui,

instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de practica națională și internațională pe

asemenea categorii de dosare.

Prin urmare, Marcel Petrov a susținut că mărimea prejudiciului moral cauzat în

sumă de 1 000 000 lei este rezonabilă, argumentată și justificată.

La data de 12 martie 2021 și Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 26

noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 15 iulie 2020 a Judecătoriei

Bălți, sediul Sîngerei, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă

integral.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanțele de judecată eronat și

neîntemeiat au admis, chiar și parțial, acțiunea intimatului, în contextul în care prin

5

prisma prevederilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 rezultă expres că pentru

angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de

urmărire penală, sunt necesare unele condiții speciale, și anume existența acțiunilor

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești.

A menționat că este important și necesar să se constate ilegalitatea actului

procedural emis în privința intimatului de către organul de drept. Astfel, dacă se

demonstrează printr-un act judecătoresc de dispoziție irevocabil că acțiunile întreprinse

de către organul de urmărire penală au fost ilegale, atunci dreptul la despăgubire apare

indiferent de faptul dacă este vinovată sau nu persoana. Deci, instanțele ierarhic

inferioare urmau să indice expres care anume act normativ justifică răspunderea

statului.

În partea ce ține de încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul intimatului

a sumei prejudiciului moral în cuantum de 100 000 de lei, Ministerul Justiției a susținut

că este neîntemeiată soluția instanțelor de judecată, or, prezenta acțiune nu întrunește

toate condițiile de aplicabilitate ale Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, prin urmare,

nu există nici temei legal de a solicita încasarea acestui prejudiciu.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 26 noiembrie 2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la

05 ianuarie 2021 și a fost recepționată, conform avizelor de recepție, de către Petrov

Marcel la data de 11 ianuarie 2021, Procuratura Generală și Ministerul Justiției – 13

ianuarie 2021 (f.d. 214-217 volumul I, f.d. 22 volumul II).

Astfel, recursurile, declarate de către Procuratura Generală la 10 februarie 2021,

Marcel Petrov la 19 februarie 2021 și Ministerul Justiției la 12 martie 2021, sunt în

termen.

Copiile recursurilor declarate au fost expediate în adresa părților Petrov Marcel,

Procuratura Generală și Ministerul Justiției, cu înștiințarea despre depunerea referinței

(f.d. 14, 23 volumul II).

La 24 martie 2021 și 02 aprilie 2021, Marcel Petrov a depus referințe, prin care

a solicitat considerarea recursurilor declarate de Ministerul Justiției și Procuratura

Generală, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 12 mai 2021 a considerat recursurile admisibile și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursurile se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursurile

declarate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Justiției și

Procuratura Generală urmează a fi respinse, iar, recursul declarat de Marcel Petrov

6

urmează a fi admis, cu modificarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia instanței

de apel și/sau hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai

pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că la 05 mai 2006, Pascari

Eduard s-a adresat cu cerere la Procuratura raionului Sîngerei, prin care a solicitat

tragerea la răspundere a colaboratorilor de poliție Tronciu Eduard, Moisiuc Nicolae,

Mereuță Alexandru și Petrov Marcel, care la 22 aprilie 2006 în incinta Primăriei

Sîngerei l-au maltratat și i-au cauzat leziuni corporale sub formă de fractura mandibulei.

La fel, Pascari Eduard a depus plângere la data de 08 mai 2006 la Procuratura Generală.

În urma examinării cererii depuse, la 02 august 2006 de către procurorul din

cadrul Procuraturii raionului Sîngerei s-a dispus neînceperea urmăririi penale în baza

plângerii lui Pascari Eduard, din motivul lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art.

3091, art. 328 sau 152 din Codul penal, în acțiunile colaboratorilor CPR Sîngerei

Tronciu Eduard, Moisiuc Nicolae, Mereuță Alexandru și Petrov Marcel.

Prin ordonanța din 18 iunie 2007, emisă de către procurorul raionului Sîngerei,

Bordianu Adrian, a fost anulată rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 02 august

2006, cu pornirea urmăririi penale în baza plângerii lui Pascari Eduard, conform

semnelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 152 alin. (1) din Codul penal.

Prin ordonanțele din 03 iunie 2008, 25 septembrie 2008 și 06 iunie 2008, Petrov

Marcel, Moisiuc Nicolae, Mereuță Alexandru și Tronciu Eduard au fost recunoscuți în

calitate de bănuiți.

Ulterior, în baza ordonanței procurorului din cadrul Procuraturii raionului

Sîngerei din 03 septembrie 2008, bănuitul Marcel Petrov a fost scos de sub urmărire

penală pe faptul cauzării leziunilor corporale medii lui Pascari Eduard, din motivul

lipsei elementelor infracțiunii.

La 18 noiembrie 2008, prin ordonanța emisă de procurorul în Procuratura r-nului

Sîngerei Crigan Vitalie, a fost suspendată urmărirea penală până la identificarea

persoanei care a săvârșit infracțiunea și poate fi pusă sub învinuire.

La 11 februarie 2009 și 13 februarie 2009, la Procuratura raionului Sîngerei au

fost depuse plângeri de către avocatul Ungureanu Tudor în interesul părții vătămate

Pascari Eduard, prin care au fost contestate ordonanțele de scoatere de sub urmărire

7

penală a bănuiților, inclusiv în privința lui Marcel Petrov, precum și ordonanța de

suspendare a cauzei penale.

În urma examinării plângerilor, la 13 februarie 2009 procurorul raionului Sîngerei

Bordianu Adrian a dispus anularea ordonanței din 18 noiembrie 2008 privind

suspendarea cauzei penale respective, dispunând reluarea urmăririi penale și exercitarea

urmăririi penale suplimentare. Totodată, în ordonanță s-a indicat că temeiuri pentru

anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală a bănuiților Moisiuc Nicolae,

Tronciu Eduard, Mereuță Alexandru și Petrov Marcel, prevăzute de art. 287 din Codul

de procedură penală, nu au fost stabilite.

Avocatul părții vătămate Ungureanu Tudor a contestat ordonanțele respective,

inclusiv cea din 13 februarie 2009, în ordinea art. 313 din Codul de procedură penală.

Prin încheierea din 27 martie 2009 a judecătorului de instrucție al Judecătoriei

Sîngerei, plângerea a fost respinsă, iar, ordonanța procurorului din 03 septembrie 2008

pe cauza penală nr. 2007228049, de scoatere de sub urmărire penală a bănuitului Marcel

Petrov, la fel și ordonanța procurorului raionului Sîngerei din 13 februarie 2009 privind

reluarea urmăririi penale, au fost declarate legale.

La 25 iunie 2009, de către Procurorul general-adjunct al Procuraturii raionului

Sîngerei a fost emisă ordonanța prin care s-a admis plângerea avocatului părții vătămate

și retrasă cauza penală de la Procuratura raionului Sîngerei, cu transmiterea pentru

continuarea urmăririi penale la Procuratura Militară Bălți.

Prin ordonanța din 24 iulie 2009, procurorul din cadrul Procuraturii Militare

Bălți, Godorog Alexandru a dispus începerea urmăririi penale în privința lui Moisiuc

Nicolae, Tronciu Eduard, Mereuță Alexandru și Petrov Marcel, în baza art. 328 alin. (2)

lit. a) și 152 alin. (1) din Codul penal.

La 28 februarie 2011 de către procurorul Godorog Alexandru a fost emisă

ordonanța de clasare a cauzei penale, fiind invocate ca temeiuri de drept prevederile art.

275 pct. 3) din Codul de procedură penală, adică fapta nu întrunește elementele

componenței de infracțiune prevăzute la art. 3091 alin. (1) din Codul penal, art. 152

alin. (1) și 328 alin. (2) lit. a) din Codul penal.

Ulterior, prin ordonanța din 17 iunie 2011, emisă de prim-adjunctul Procurorului

General, Pântea Andrei, s-a dispus anularea ordonanței de clasare a cauzei penale din

28 februarie 2011, cu reluarea urmăririi penale și transmiterea cauzei Procuraturii

raionului Sîngerei, deoarece nu a existat în fapt cauza care a determinat adoptarea

acesteia.

Totodată, rele tratamente admise față de Pascari Eduard în timpul reținerii și

detenției sale au fost obiect de examinare la CtEDO, care prin hotărârea din 20

decembrie 2011, în cauza Pascari c. Republicii Moldova (cererea nr.53710/09), a

constatat violarea art.3 din CtEDO, atât în aspect material cât și procedural.

În aspect material, Curtea a reținut că „Guvernul nu a contestat faptul că între

22 și 26 aprilie 2006 reclamantul Pascari Eduard s-a aflat în custodia poliției, ceea ce

produce o prezumție în favoarea ipotezei că leziunile au fost produse fie în momentul

reținerii, fie în timpul detenției”, precum și faptul că „refuzul colaboratorilor de poliție

8

de a-l supune unui examen medical mai aprofundat, i-a provocat reclamantului confuzie

și suferințe”, iar în aspect procedural, Curtea a statuat, că ,,investigația nu a fost efectivă

și că aceasta a durat mai mult de 5 ani, iar autoritățile nu au identificat persoanele

responsabile”.

În consecință, la 29 aprilie 2014 de către procurorul raionului Sîngerei, Bordianu

Adrian, a dispus anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală, emise

inclusiv în privința bănuitului Marcel Petrov la 03 septembrie 2008, pe marginea cauzei

penale nr. 2007228049. Totodată, a dispus exercitarea urmăririi penale pe cauza penală

dată, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal (în redacția Legii nr. 139-XVI din

30 iunie 2005), în vigoare la momentul săvârșirii faptei, care se aplică în conformitate

cu art. 8, 10 din Codul penal.

Ulterior, prin ordonanța din 24 iunie 2014, procurorul din cadrul Procuraturii

raionului Sîngerei, Crigan Vitalie, a dispus punerea sub învinuire a lui Marcel Petrov

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal.

Prin sentința din 03 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, a fost

încetat procesul penal pornit în privința lui Petrov Marcel, Moisiuc Nicolae, Tronciu

Eduard și Mereuță Alexandru în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal, fiind

revocată măsura de constrângere aplicată în privința acestora sub forma obligării de a

se prezenta în fața instanței (f.d. 49-58, volumul I).

Însă, prin decizia din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins

apelul inculpatului Tronciu Eduard și a fost admis apelul procurorului în Procuratura

raionului Sîngerei, Dumitru Ceaica, cu casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărârii, prin care Petrov Marcel, Moisiuc Nicolae, Tronciu Eduard și Mereuță

Alexandru au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091

alin. (3) lit. c) din Codul penal și le-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții publice în instituțiile de stat pe un termen de 5 ani.

Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare a fost calculat din

19 decembrie 2018, cu aplicarea măsurii preventive - arestul preventiv, luându-i sub

strajă din sala ședinței de judecată (f.d. 59-72, volumul I).

La 05 noiembrie 2019, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a admis

recursurile ordinare declarate de către avocatul Popescu Petru în numele inculpatului

Moisiuc Nicolae, de către avocatul Nagacevschi Vitalie în numele inculpatului Tronciu

Eduard și de către avocatul Popescu Dorin în numele inculpaților Tronciu Eduard și

Mereuță Alexandru, a fost casată total decizia din 19 decembrie 2018 a Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți în privința lui Moisiuc Nicolae, Tronciu Eduard, Mereuță

Alexandru și prin extindere în privința lui Petrov Marcel, cu menținerea sentinței din

03 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei. Totodată, s-a dispus că Moisiuc

Nicolae, Tronciu Eduard, Mereuță Alexandru și Petrov Marcel urmează a fi eliberați

din penitenciar, dacă în privința acestora nu este aplicată măsura preventivă sub formă

de arest sau nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești (f.d. 73-87,

volumul I).

9

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a remarcat poziția Curții

Europene cu privire la aplicabilitatea parag.1 al art.4 din Protocolul nr.7, incident și

cauzei penale date, unde s-a stipulat că principiul non bis in idem nu are în vedere numai

o dublă condamnare, ci și o dublă urmărire pentru aceleași fapte imputate unei persoane;

în caz contrar, nu ar mai fi fost necesar a se asocia în text termenul „urmărit” celui de

„condamnat”. Adică textul își găsește aplicație și atunci când o persoană a făcut obiectul

unei urmăriri penale ce nu a condus la pronunțarea nici unei condamnări, deoarece în

materie penală principiul non bis in idem este aplicabil indiferent dacă cel urmărit a fost

sau nu condamnat. În fapt, instanța europeană a arătat că, art.4 din Protocolul nr.7 are

în vedere că „orice nouă urmărire pornită pentru aceeași infracțiune” este contrară

principiului consacrat de acest articol.

Astfel, Colegiul penal lărgit a reținut că ordonanța din 03 septembrie 2008, prin

care s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a lui Marcel Petrov, este o hotărâre a

organului de urmărire penală, care împiedică și nu permite declanșarea unei noi

proceduri cu privire la aceiași faptă și aceiași persoană. Mai mult ca atât, prin încheierea

judecătorului de instrucție al Judecătoriei Sîngerei din 27 martie 2009, ordonanța de

scoatere de sub urmărire penală a bănuitului Marcel Petrov a fost declarată legale.

Pe de altă parte, revenind la situația că Petrov Marcel a fost scos de sub urmărirea

penală, iar, probe suficiente pentru înaintarea învinuirii nu existau, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție a indicat că recunoașterea calității de bănuit, reprezintă un

element important al procesului penal, care se aplică în interesul persoanei, pentru

apărarea sa, or, astfel aceasta dobândește drepturi suplimentare, reglementate de art.64

Cod de procedură penală. Însă, recunoașterea calității de bănuit presupune nu numai

drepturi procesuale, dar și restrângerea drepturilor constituționale.

Raportând cele expuse la cauza deferită judecății, Colegiul penal lărgit a

menționat că, calitatea de bănuit în privința lui Petrov Marcel, odată ce a încetat de

drept, ca urmare a scoaterii acestuia de sub urmărirea penală, a creat persoanei

convingerea fermă că nu mai este bănuită și urmărită penal, adică o situație de

certitudine privind finisarea procedurilor penale în privința sa. Însă, cu toate acestea,

prin ordonanța procurorului r-lui Sîngerei, Bordianu Adrian, la 29 aprilie 2014 a fost

anulată ordonanța din 03 septembrie 2008 de scoatere de sub urmărirea penală a lui

Marcel Petrov.

Colegiul penal lărgit a precizat că, pentru ca organul de urmărire penală să poată

relua urmărirea penală, legiuitorul la alin. (4) al art. 287 din Codul de procedură penală

a stipulat exhaustiv că această acțiune se admite „numai dacă apar fapte noi ori recent

descoperite sau un viciu fundamental în cadru procedurii precedente sunt de natură să

afecteze hotărârea pronunțată. În cazul descoperirii unui viciu fundamental, urmărirea

penală poate fi reluată nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de

încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire”.

Cu toate acestea, reieșind din textul ordonanței procurorului din 29 aprilie 2014

de reluare a urmăririi penale în privința lui Marcel Petrov, Colegiul penal lărgit a

conchis că la caz, de la adoptarea încheierii din 27 martie 2009, prin care au fost

10

declarate legale ordonanțele de scoatere de sub urmărire penală a bănuitului, încheiere

care este irevocabilă, până la emiterea ordonanței de anulare a ordonanțelor de scoatere

de sub urmărire penală din 29 aprilie 2014, a expirat mai mult de 1 an.

Reluarea urmăririi penale contrar cerințelor stipulate în art. 22 alin.(2) și art.287

alin.(4) din Codul de procedură penală, precum și celor din art. 4 al Protocolului nr. 7

la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, a fost considerată de instanța de

recurs ca o încălcare a prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței prevăzute în

art.2 51 alin. (2) din Codul de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit a concluzionat că ordonanța procurorului din

29 aprilie 2014 este ilegală și lovită de nulitate absolută. Iar, decizia din 19 decembrie

2018 a Curții de Apel Bălți, prin care Marcel Petrov a fost condamnat în baza art. 3091

alin. (3) lit. c) din Codul penal, după ce ultimul, prin ordonanța procurorului din 03

septembrie 2008 a fost scos de sub urmărirea penală, este contrară principiului non bis

in idem.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Marcel Petrov a solicitat, în

temeiul Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545

din 25 februarie 1998 și al art. 2007 din Codul civil, încasarea din contul bugetului de

stat prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de 1 000 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală și a cheltuielilor de

asistență juridică suportate în prezentul proces.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii și a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Marcel Petrov suma de 100 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral și suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de Marcel

Petrov, Ministerul Justiției și Procuratura Generală a Republicii Moldova, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acestora, menținând hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, în urma

acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, neîntemeiat au fost cauzate suferințe fizice și psihice lui Marcel Petrov,

suportate pe parcursul perioadei îndelungate a efectuării urmării penale din 04 mai 2006

pînă la 20 noiembrie 2015, pe perioada examinării cauzei în cadrul instanțelor

judecătorești din 18 decembrie 2015 până la 06 noiembrie 2019. Mai mult ca atât, a

fost privat de libertate din 19 decembrie 2018 pînă la 06 noiembrie 2019, ceea ce

constituie 324 zile.

Instanțele ierarhic inferioare au considerat că suma de 100 000 de lei este

rezonabilă și întemeiată pentru a repara prejudiciul moral cauzat reclamantului în urma

acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

11

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în

recursuri, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu privire

la repararea prejudiciul moral cauzat lui Marcel Petrov în urma acțiunilor ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, însă, în

opinia instanței de recurs suma de 100 000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral

nu corespunde caracterului și gravității suferințelor psihice și fizice cauzate ultimului,

nefiind proporțională prejudiciului moral suferit și pe măsură să îi aducă satisfacție.

Conform art. 2 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, acțiunile ilicite sunt acele acțiuni sau

inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenții, ale

organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud vinovăția

acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general,

potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi

judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de

urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a

normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale

(infracțiuni).

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Legea nr. 1545 din 25 februarie

1998, în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material

și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma tragerii ilegale la răspundere penală

și a condamnării ilegale. Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa

persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură

și din instanțele judecătorești.

Art. 6 lit. b) din Legea menționată prevede că, dreptul la repararea prejudiciului,

în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: scoaterii persoanei de

sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

În conformitate cu art. 10 din aceeși Lege, dreptul persoanei fizice la repararea

prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile

specificate la art.6.

Iar, conform art. 11 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, mărimea

compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța de judecată

în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se determină

luându-se în considerare: a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită

persoana respectivă; b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la

urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată; c) rezonanța pe

care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi

penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de judecată; e) natura

dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferințele

fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice; g) măsura în care compensația bănească

poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei

12

în detenție. Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza

criteriilor specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală. În toate

cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile și

echitabile a prejudiciului moral.

Reieșind din prevederile legale citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele ierarhic

inferioare au concluzionat just că la caz, este reparabil prejudiciul moral cauzat lui

Marcel Petrov în urma tragerii ilegale la răspundere penală și a condamnării ilegale, or,

prin decizia din 05 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat ilegalitatea

ordonanței procurorului din 29 aprilie 2014, fiind lovită de nulitate absolută.

La fel, Colegiul penal lărgit a conchis că decizia din 19 decembrie 2018 a Curții

de Apel Bălți, prin care Marcel Petrov a fost condamnat în baza art. 3091 alin. (3) lit. c)

din Codul penal, după ce ultimul, prin ordonanța procurorului din 03 septembrie 2008

a fost scos de sub urmărirea penală, este contrară principiului non bis in idem.

În urma condamnării ilegale de către instanța de apel, lui Marcel Petrov i-a fost

stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis, termenul de executare a pedepsei fiind calculat din

19 decembrie 2018, cu aplicarea măsurii preventive - arestul preventiv, luându-l sub

strajă din sala ședinței de judecată.

Astfel, Marcel Petrov a fost privat de libertate din 19 decembrie 2018 până la 06

noiembrie 2019, adică 324 de zile.

Însă, instanța de recurs consideră că, cuantumul prejudiciului moral încasat de

către instanțele ierarhic inferioare este vădit disproporțional și diminuat în raport cu

circumstanțele stabilite la caz, or, la determinarea cuantumului acestuia urmează să se

respecte criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral

trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să

asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, cu menținerea

echilibrului între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Conform prevederilor Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, mărimea compensației pentru repararea

prejudiciului moral se determină de instanța de judecată luându-se în considerare:

- gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă –

în speță, Marcel Petrov a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091

alin. (3) lit. c) din Codul penal, infracțiune gravă, pentru care este prevăzută doar

pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani;

- caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la

examinarea cauzei penale în instanța de judecată – la caz, acțiunile organelor urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanței judecătorești au fost contrare principiului non bis

in idem, care nu are în vedere numai o dublă condamnare, ci și o dublă urmărire pentru

aceleași fapte imputate unei persoane, orice nouă urmărire pornită pentru aceeași

13

infracțiune fiind contrară principiului consacrat de art. 4 din Protocolul nr.7 la

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale;

- rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei,

natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei. La

momentul pornirii urmăririi penale, Marcel Petrov deținea funcția de inspector superior

al secției de poliție criminale a Comisariatului de Poliție al raionului Sîngerei, prin

tragerea ilegală la răspundere penală fiindu-i știrbită considerabil autoritatea lui de

funcționar public și înjosită onoarea și demnitatea în fața colectivului Inspectoratului de

poliție Sîngerei și a comunității raionale;

- durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de

judecată. În speță, urmărirea penală a fost efectuată pe parcursul unei perioade

îndelungate din 04 mai 2006 pînă la 20 noiembrie 2015, în instanțele judecătorești cauza

fiind examinată din 18 decembrie 2015 până la 06 noiembrie 2019, în total peste mai

mult de 13 ani;

- durata aflării nelegitime a persoanei în detenție. În urma condamnării de către

instanța de apel, Marcel Petrov a fost privat de libertate din 19 decembrie 2018 până la

06 noiembrie 2019, adică 324 de zile.

Analizând circumstanțele expuse, instanța de recurs conchide că, luând în

considerație suferințele psihice suportate de către Marcel Petrov în urma tragerii ilegale

la răspundere penală și aflării nelegitime în detenție, gradul trăirilor negative și

disconfortul suportat odată cu supunerea acestuia urmăririi penale, consecințele produse

familiei, de stresul precum și de efectele psihice provocate, compensația bănească

încasată de instanțele ierarhic inferioare nu este în măsură de a-i atenua suferințele fizice

și psihice cauzate.

Prin urmare, având în vedere principiul compensării echitabile și rezonabile a

prejudiciului moral, instanța de recurs consideră că suma de 200 000 de lei va constitui

o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul cauzat recurentului Marcel Petrov, fiind

exagerată suma de 1 000 000 de lei solicitată de către ultimul cu titlu de prejudiciu

moral.

De asemenea, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar, în conformitate cu prevederile art. 94 și

96 din Codul de procedură civilă, de a majora și cuantumul sumei încasate de către

instanțele ierarhic inferioare cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, de la 3000 de lei

până la 5000 de lei, ca fiind reale, necesare și rezonabile.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că instanțele ierarhic

inferioare au emis hotărâri întemeiate privind repararea prejudiciului moral, însă au

determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral eventual suferit de către

recurentul-reclamant fără aprecierea în modul cuvenit a tuturor circumstanțelor în care

acesta a fost cauzat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de

Ministerul Justiției și Procuratura Generală și de a admite recursul declarat de Marcel

Petrov, cu modificarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea

14

încasării din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul

lui Marcel Petrov a sumei cu titlu de prejudiciu moral, prin majorarea cuantumului

sumei încasate de la 100 000 de lei până la 200 000 de lei și a sumei cu titlu de asistență

juridică prin majorarea cuantumului sumei încasate de la 3000 de lei până la 5000 de

lei, în rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe de a menține.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se resping recursurile declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Generală a

Republicii Moldova.

Se admite recursul declarat de Marcel Petrov.

Se modifică decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din

15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, în cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Marcel Petrov împotriva Ministerului Justiției, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată, în

partea încasării din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul lui Marcel Petrov a sumei cu titlu de prejudiciu moral, prin majorarea

cuantumului sumei încasate de la 100 000 de lei până la 200 000 (două sute de mii) de

lei și a sumei cu titlu de asistență juridică prin majorarea cuantumului sumei încasate

de la 3000 de lei până la 5000 (cinci mii) de lei.

În rest, decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 15

iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

15