2ra-523/21 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

Dosarul nr. 2ra-523/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud. D. Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. D. Corolevschi, D. Stănilă, O. Mironov) DECIZIE 02 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând recursurile declarate de Marcel Petrov, Ministerul Justiției și Procuratura Generală a Republicii Moldova, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel Petrov împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost respinse apelurile declarate de Marcel Petrov, Ministerul Justiției și Procuratura Generală a Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, constată: La data de 07 mai 2020 Marcel Petrov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și procuraturii și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 11 mai 2006, a fost înregistrată în Registrul nr.1 al Procuraturii raionului Sîngerei cu nr. 86 pr/06 o cerere, prin care a fost solicitată tragerea la răspundere a colaboratorilor de poliție, inclusiv a colaboratorul de poliție Marcel Petrov, pentru faptul maltratării și cauzării leziunilor corporale deținutului Pascari Eduard. În urma examinării cererii depuse, la 02 august 2006, de către procurorul din cadrul Procuraturii raionului Sîngerei s-a dispus neînceperea 1 urmăririi penale în baza plângerii înaintate, din motivul lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 309/1 din Codul penal (în redacția Legii nr. 139-XVI din 30 iunie 2005), art.328 sau 152 din Codul penal, în acțiunile colaboratorilor inclusiv în privința lui.

A menționat că prin ordonanța din 18 iunie 2007, emisă de către procurorul raionului Sîngerei, a fost anulată rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 02 august 2006, cu pornirea urmăririi penale în baza plângerii depuse și înregistrate la 11 mai 2006, conform semnelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 152 alin. (1) din Codul Penal. Ulterior, în baza ordonanței procurorului din cadrul Procuraturii raionului Sîngerei din 03 septembrie 2008, bănuitul Marcel Petrov a fost scos de sub urmărire penală, din motivul lipsei elementelor infracțiunii. La 18 noiembrie 2008, prin ordonanța emisă de procuror, a fost suspendată urmărirea penală până la identificarea persoanei care a săvârșit infracțiunea dată și poate fi pusă sub învinuire.

A menționat că drept urmare, la 11 februarie 2009 și 13 februarie 2009, la Procuratura raionului Sîngerei au fost depuse plângerile avocatului în interesul părții vătămate, prin care au fost contestate ordonanțele de scoatere de sub urmărire penală a bănuiților, inclusiv în privința lui, precum și ordonanța de suspendare a cauzei penale. În urma examinării acestora, la 13 februarie 2009 procurorul raionului Sîngerei a anulat ordonanța din 18 noiembrie 2008 privind suspendarea cauzei penale respective, dispunând reluarea urmăririi penale și exercitarea urmăririi penale suplimentare. Reclamantul a notat că potrivit ordonanței din 13 februarie 2009, temeiuri pentru anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală a bănuiților Moisiuc Nicolae, Tronciu Eduard, Mereuță Alexandru și Marcel Petrov, prevăzute de art. 287 din Codul de procedură penală, nu au fost stabilite.

A relatat că avocatul părții vătămate Ungureanu Tudor a contestat ordonanțele respective, inclusiv cea din 13 februarie 2009, în ordinea art. 313 din Codul de procedură penală. Prin încheierea din 27 martie 2009 a judecătorului de instrucție al Judecătoriei Sîngerei, plângerea a fost respinsă, iar, ordonanța procurorului din 03 septembrie 2008 pe cauza penală nr. 2007228049, de scoatere de sub urmărire penală a bănuitului Marcel Petrov, la fel și ordonanța procurorului raionului Sîngerei din 13 februarie 2009 privind reluarea urmăririi penale, au fost declarate legale, încheierea fiind irevocabilă din momentul pronunțării. La 25 iunie 2009, de către procurorul general-adjunct al Procuraturii raionului Sîngerei a fost emisă ordonanța prin care s-a admis parțial plângerea avocatului părții vătămate, fiind retrasă cauza penală de la Procuratura raionului Sîngerei, cu transmiterea ei pentru continuarea urmăririi penale la Procuratura Militară Bălți.

Astfel, procurorul din cadrul Procuraturii Militare Bălți, prin ordonanța din 24 iulie 2009 a dispus începerea urmăririi penale în privința lui Marcel Petrov în baza art. 328 alin. (2) lit. a) și 152 alin. (1) din Codul penal. În urma cercetării suplimentare a cauzei penale, la 28 februarie 2011 de către procurorul din cadrul Procuraturii raionului Sîngerei a fost emisă ordonanța de clasare a cauzei penale, invocând ca temeiuri de 2 drept prevederile art. 275 pct. 3) din Codul de procedură penală, adică fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzute la art. 3091 alin. (1) din Codul penal, art. 152 alin. (1) și 328 alin. (2) lit. a) din Codul penal.

Reclamantul a invocat că prin ordonanța din 17 iunie 2011, emisă de prim- adjunctul procurorului general al Procuraturii Militare Bălți, s-a dispus anularea ordonanței precedente de clasare a cauzei penale, cu reluarea urmăririi penale, cu transmiterea cauzei Procuraturii raionului Sîngerei, invocându-se ilegalitatea ordonanței din 28 februarie 2011 și motivarea că nu a existat în fapt cauza care a determinat adoptarea acesteia. La 29 aprilie 2014, procurorul raionului Sîngerei a dispus anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală, emise în privința bănuitului Marcel Petrov din 03 septembrie 2008, pe marginea cauzei penale nr. 2007228049. Totodată, a dispus exercitarea urmăririi penale pe cauza penală nr. 2007228049, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal , în vigoare la momentul săvârșirii faptei, care se aplică în conformitate cu art. 8 din Codul penal și art. 10 din Codul penal.

Iar, prin ordonanța din 24 iunie 2014, procurorul din cadrul Procuraturii raionului Sîngerei, a dispus punerea sub învinuire a lui Marcel Petrov de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal. A declarat că prin sentința din 03 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-a dispus încetarea procesului penal în privința lui, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal. Prin decizia din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul procurorului în Procuratura raionului Sîngerei, cu casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărârii, prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituțiile de stat pe un termen de 5 ani.

Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare a fost calculat din 19 decembrie 2018, cu aplicarea măsurii preventive - arestul preventiv, luându-i sub strajă din sala ședinței de judecată. Ulterior, la 05 noiembrie 2019 Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a admis recursurile ordinare declarate de către avocați în numele inculpaților în cauza penală, cât și în privința lui Marcel Petrov, a casat total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2018 prin extindere în privința lui Marcel Petrov, cu menținerea sentinței Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 03 februarie 2017. Totodată, s-a dispus că inculpații urmează a fi eliberați din penitenciar, dacă în privința acestora nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești.

Reclamantul a afirmat că, în urma ilegalităților comise de către organele de drept, i-au fost cauzate suferințe neîntemeiate fizice și psihice, suportate pe parcursul perioadei îndelungate a efectuării urmăririi penale din 04 mai 2006 până la 20 noiembrie 2015, pe perioada examinării cauzei în cadrul instanțelor judecătorești din 18 decembrie 3 2015 pînă la 06 noiembrie 2019. Mai mult ca atât, a fost privat ilegal de libertate din 19 decembrie 2018 pînă la 06 noiembrie 2019, ceea ce constituie 324 de zile, fapt care i-a lezată onoarea și demnitatea.

Marcel Petrov și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998 și ale art. 2007 din Codul civil, solicitând încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de 1 000 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală și a cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezentul proces. Prin hotărârea din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, acțiunea depusă de Marcel Petrov a fost admisă parțial și s-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul reclamantului suma de 100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 23 iulie 2020 Procuratura Generală a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral ca fiind neîntemeiată. La data de 23 iulie 2020 Marcel Petrov a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. Iar, la 12 august 2020 și Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse apelurile declarate de Marcel Petrov, Ministerul Justiției și Procuratura Generală a Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei. La data de 10 februarie 2021 Procuratura Generală a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral. În motivarea recursului, recurentul a invocat că toate acțiunile organului de urmărire penală au fost efectuate în conformitate cu prevederile legale, totodată nefiind dovedită vinovăția organului de urmărire penală sau a procuraturii printr-o sentință judecătorească.

Consideră că instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998. Or, la determinarea prejudiciului moral instanțele urmează să respecte și criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul 4 moral trebuie să fie juste, raționale, echitabile, adică în așa fel trebuie stabilite, încât să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat. Faptul precum că intimatul ar fi suferit un anumit stres și o stare de frustrare nu a fost probat de instanțele de judecată prin certificate sau concluzii medicale.

A indicat că Marcel Petrov a fost condamnat la o pedeapsă sub formă de închisoare pentru fapta comisă, iar, ulterior prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 noiembrie 2019 a fost casată decizia instanței de apel cu menținerea sentinței primei instanțe, prin care s-a dispus încetarea procesului penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură penală, pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală și nicidecum pe temeiul achitării acestuia, ceea ce nu poate fi catalogat drept o suferință morală gravă, ce urmează a fi apreciată în suma de 100 000 MDL. Or, în privința intimatului nu a fost o hotărâre de achitare prin care se finalizează o cauză penală pornită.

Cauza penală pornită pe faptul maltratării lui E. Pascari nu a fost încetată și circumstanțele apărute ulterior în această cauză penală inclusiv constatările CEDO în cauza Pascari c. Moldovei, corect au fost apreciate de procurorul A. Bordianu la emiterea ordonanței din 29 aprilie 2014. La data de 19 februarie 2021 Marcel Petrov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele de judecată întemeiat au ajuns la concluzia că, în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, i-au fost cauzate suferințe neîntemeiate fizice și psihice, suportate pe parcursul perioadei îndelungate a efectuării urmăririi penale din 04 mai 2006 pînă la 20 noiembrie 2015, pe perioada examinării cauzei în cadrul instanțelor judecătorești din 18 decembrie 2015 pînă la 06 noiembrie 2019 și, mai mult ca atât, a fost privat de libertate din 19 decembrie 2018 pînă 06 noiembrie 2019, ceea ce constituie 324 de zile. Însă, recurentul consideră că la aprecierea mărimii prejudiciului moral cauzat lui, instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de practica națională și internațională pe asemenea categorii de dosare.

Prin urmare, Marcel Petrov a susținut că mărimea prejudiciului moral cauzat în sumă de 1 000 000 lei este rezonabilă, argumentată și justificată. La data de 12 martie 2021 și Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanțele de judecată eronat și neîntemeiat au admis, chiar și parțial, acțiunea intimatului, în contextul în care prin 5 prisma prevederilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 rezultă expres că pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de urmărire penală, sunt necesare unele condiții speciale, și anume existența acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești. A menționat că este important și necesar să se constate ilegalitatea actului procedural emis în privința intimatului de către organul de drept. Astfel, dacă se demonstrează printr-un act judecătoresc de dispoziție irevocabil că acțiunile întreprinse de către organul de urmărire penală au fost ilegale, atunci dreptul la despăgubire apare indiferent de faptul dacă este vinovată sau nu persoana.

Deci, instanțele ierarhic inferioare urmau să indice expres care anume act normativ justifică răspunderea statului. În partea ce ține de încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul intimatului a sumei prejudiciului moral în cuantum de 100 000 de lei, Ministerul Justiției a susținut că este neîntemeiată soluția instanțelor de judecată, or, prezenta acțiune nu întrunește toate condițiile de aplicabilitate ale Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, prin urmare, nu există nici temei legal de a solicita încasarea acestui prejudiciu. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 26 noiembrie 2020. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 05 ianuarie 2021 și a fost recepționată, conform avizelor de recepție, de către Petrov Marcel la data de 11 ianuarie 2021, Procuratura Generală și Ministerul Justiției – 13 ianuarie 2021 (f.d. 214-217 volumul I, f.d. 22 volumul II). Astfel, recursurile, declarate de către Procuratura Generală la 10 februarie 2021, Marcel Petrov la 19 februarie 2021 și Ministerul Justiției la 12 martie 2021, sunt în termen. Copiile recursurilor declarate au fost expediate în adresa părților Petrov Marcel, Procuratura Generală și Ministerul Justiției, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

14, 23 volumul II). La 24 martie 2021 și 02 aprilie 2021, Marcel Petrov a depus referințe, prin care a solicitat considerarea recursurilor declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Generală, ca inadmisibile. În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 12 mai 2021 a considerat recursurile admisibile și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursurile se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursurile declarate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Generală urmează a fi respinse, iar, recursul declarat de Marcel Petrov 6 urmează a fi admis, cu modificarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.

Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii. Din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că la 05 mai 2006, Pascari Eduard s-a adresat cu cerere la Procuratura raionului Sîngerei, prin care a solicitat tragerea la răspundere a colaboratorilor de poliție Tronciu Eduard, Moisiuc Nicolae, Mereuță Alexandru și Petrov Marcel, care la 22 aprilie 2006 în incinta Primăriei Sîngerei l-au maltratat și i-au cauzat leziuni corporale sub formă de fractura mandibulei.

La fel, Pascari Eduard a depus plângere la data de 08 mai 2006 la Procuratura Generală. În urma examinării cererii depuse, la 02 august 2006 de către procurorul din cadrul Procuraturii raionului Sîngerei s-a dispus neînceperea urmăririi penale în baza plângerii lui Pascari Eduard, din motivul lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 3091, art. 328 sau 152 din Codul penal, în acțiunile colaboratorilor CPR Sîngerei Tronciu Eduard, Moisiuc Nicolae, Mereuță Alexandru și Petrov Marcel. Prin ordonanța din 18 iunie 2007, emisă de către procurorul raionului Sîngerei, Bordianu Adrian, a fost anulată rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 02 august 2006, cu pornirea urmăririi penale în baza plângerii lui Pascari Eduard, conform semnelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 152 alin. (1) din Codul penal.

Prin ordonanțele din 03 iunie 2008, 25 septembrie 2008 și 06 iunie 2008, Petrov Marcel, Moisiuc Nicolae, Mereuță Alexandru și Tronciu Eduard au fost recunoscuți în calitate de bănuiți. Ulterior, în baza ordonanței procurorului din cadrul Procuraturii raionului Sîngerei din 03 septembrie 2008, bănuitul Marcel Petrov a fost scos de sub urmărire penală pe faptul cauzării leziunilor corporale medii lui Pascari Eduard, din motivul lipsei elementelor infracțiunii. La 18 noiembrie 2008, prin ordonanța emisă de procurorul în Procuratura r-nului Sîngerei Crigan Vitalie, a fost suspendată urmărirea penală până la identificarea persoanei care a săvârșit infracțiunea și poate fi pusă sub învinuire.

La 11 februarie 2009 și 13 februarie 2009, la Procuratura raionului Sîngerei au fost depuse plângeri de către avocatul Ungureanu Tudor în interesul părții vătămate Pascari Eduard, prin care au fost contestate ordonanțele de scoatere de sub urmărire 7 penală a bănuiților, inclusiv în privința lui Marcel Petrov, precum și ordonanța de suspendare a cauzei penale. În urma examinării plângerilor, la 13 februarie 2009 procurorul raionului Sîngerei Bordianu Adrian a dispus anularea ordonanței din 18 noiembrie 2008 privind suspendarea cauzei penale respective, dispunând reluarea urmăririi penale și exercitarea urmăririi penale suplimentare. Totodată, în ordonanță s-a indicat că temeiuri pentru anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală a bănuiților Moisiuc Nicolae, Tronciu Eduard, Mereuță Alexandru și Petrov Marcel, prevăzute de art. 287 din Codul de procedură penală, nu au fost stabilite.

Avocatul părții vătămate Ungureanu Tudor a contestat ordonanțele respective, inclusiv cea din 13 februarie 2009, în ordinea art. 313 din Codul de procedură penală. Prin încheierea din 27 martie 2009 a judecătorului de instrucție al Judecătoriei Sîngerei, plângerea a fost respinsă, iar, ordonanța procurorului din 03 septembrie 2008 pe cauza penală nr. 2007228049, de scoatere de sub urmărire penală a bănuitului Marcel Petrov, la fel și ordonanța procurorului raionului Sîngerei din 13 februarie 2009 privind reluarea urmăririi penale, au fost declarate legale. La 25 iunie 2009, de către Procurorul general-adjunct al Procuraturii raionului Sîngerei a fost emisă ordonanța prin care s-a admis plângerea avocatului părții vătămate și retrasă cauza penală de la Procuratura raionului Sîngerei, cu transmiterea pentru continuarea urmăririi penale la Procuratura Militară Bălți.

Prin ordonanța din 24 iulie 2009, procurorul din cadrul Procuraturii Militare Bălți, Godorog Alexandru a dispus începerea urmăririi penale în privința lui Moisiuc Nicolae, Tronciu Eduard, Mereuță Alexandru și Petrov Marcel, în baza art. 328 alin. (2) lit. a) și 152 alin. (1) din Codul penal. La 28 februarie 2011 de către procurorul Godorog Alexandru a fost emisă ordonanța de clasare a cauzei penale, fiind invocate ca temeiuri de drept prevederile art. 275 pct. 3) din Codul de procedură penală, adică fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzute la art. 3091 alin. (1) din Codul penal, art. 152 alin. (1) și 328 alin. (2) lit. a) din Codul penal.

Ulterior, prin ordonanța din 17 iunie 2011, emisă de prim-adjunctul Procurorului General, Pântea Andrei, s-a dispus anularea ordonanței de clasare a cauzei penale din 28 februarie 2011, cu reluarea urmăririi penale și transmiterea cauzei Procuraturii raionului Sîngerei, deoarece nu a existat în fapt cauza care a determinat adoptarea acesteia. Totodată, rele tratamente admise față de Pascari Eduard în timpul reținerii și detenției sale au fost obiect de examinare la CtEDO, care prin hotărârea din 20 decembrie 2011, în cauza Pascari c. Republicii Moldova (cererea nr.53710/09), a constatat violarea art.3 din CtEDO, atât în aspect material cât și procedural.

În aspect material, Curtea a reținut că „Guvernul nu a contestat faptul că între 22 și 26 aprilie 2006 reclamantul Pascari Eduard s-a aflat în custodia poliției, ceea ce produce o prezumție în favoarea ipotezei că leziunile au fost produse fie în momentul reținerii, fie în timpul detenției”, precum și faptul că „refuzul colaboratorilor de poliție 8 de a-l supune unui examen medical mai aprofundat, i-a provocat reclamantului confuzie și suferințe”, iar în aspect procedural, Curtea a statuat, că ,,investigația nu a fost efectivă și că aceasta a durat mai mult de 5 ani, iar autoritățile nu au identificat persoanele responsabile”.

În consecință, la 29 aprilie 2014 de către procurorul raionului Sîngerei, Bordianu Adrian, a dispus anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală, emise inclusiv în privința bănuitului Marcel Petrov la 03 septembrie 2008, pe marginea cauzei penale nr. 2007228049. Totodată, a dispus exercitarea urmăririi penale pe cauza penală dată, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal (în redacția Legii nr. 139-XVI din 30 iunie 2005), în vigoare la momentul săvârșirii faptei, care se aplică în conformitate cu art. 8, 10 din Codul penal. Ulterior, prin ordonanța din 24 iunie 2014, procurorul din cadrul Procuraturii raionului Sîngerei, Crigan Vitalie, a dispus punerea sub învinuire a lui Marcel Petrov de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal.

Prin sentința din 03 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, a fost încetat procesul penal pornit în privința lui Petrov Marcel, Moisiuc Nicolae, Tronciu Eduard și Mereuță Alexandru în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal, fiind revocată măsura de constrângere aplicată în privința acestora sub forma obligării de a se prezenta în fața instanței (f.d.

49-58, volumul I). Însă, prin decizia din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul inculpatului Tronciu Eduard și a fost admis apelul procurorului în Procuratura raionului Sîngerei, Dumitru Ceaica, cu casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărârii, prin care Petrov Marcel, Moisiuc Nicolae, Tronciu Eduard și Mereuță Alexandru au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal și le-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituțiile de stat pe un termen de 5 ani. Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare a fost calculat din 19 decembrie 2018, cu aplicarea măsurii preventive - arestul preventiv, luându-i sub strajă din sala ședinței de judecată (f.d.

59-72, volumul I). La 05 noiembrie 2019, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a admis recursurile ordinare declarate de către avocatul Popescu Petru în numele inculpatului Moisiuc Nicolae, de către avocatul Nagacevschi Vitalie în numele inculpatului Tronciu Eduard și de către avocatul Popescu Dorin în numele inculpaților Tronciu Eduard și Mereuță Alexandru, a fost casată total decizia din 19 decembrie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți în privința lui Moisiuc Nicolae, Tronciu Eduard, Mereuță Alexandru și prin extindere în privința lui Petrov Marcel, cu menținerea sentinței din 03 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei. Totodată, s-a dispus că Moisiuc Nicolae, Tronciu Eduard, Mereuță Alexandru și Petrov Marcel urmează a fi eliberați din penitenciar, dacă în privința acestora nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești (f.d.

73-87, volumul I). 9 Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a remarcat poziția Curții Europene cu privire la aplicabilitatea parag.1 al art.4 din Protocolul nr.7, incident și cauzei penale date, unde s-a stipulat că principiul non bis in idem nu are în vedere numai o dublă condamnare, ci și o dublă urmărire pentru aceleași fapte imputate unei persoane; în caz contrar, nu ar mai fi fost necesar a se asocia în text termenul „urmărit” celui de „condamnat”. Adică textul își găsește aplicație și atunci când o persoană a făcut obiectul unei urmăriri penale ce nu a condus la pronunțarea nici unei condamnări, deoarece în materie penală principiul non bis in idem este aplicabil indiferent dacă cel urmărit a fost sau nu condamnat.

În fapt, instanța europeană a arătat că, art.4 din Protocolul nr.7 are în vedere că „orice nouă urmărire pornită pentru aceeași infracțiune” este contrară principiului consacrat de acest articol. Astfel, Colegiul penal lărgit a reținut că ordonanța din 03 septembrie 2008, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a lui Marcel Petrov, este o hotărâre a organului de urmărire penală, care împiedică și nu permite declanșarea unei noi proceduri cu privire la aceiași faptă și aceiași persoană. Mai mult ca atât, prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Sîngerei din 27 martie 2009, ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a bănuitului Marcel Petrov a fost declarată legale.

Pe de altă parte, revenind la situația că Petrov Marcel a fost scos de sub urmărirea penală, iar, probe suficiente pentru înaintarea învinuirii nu existau, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a indicat că recunoașterea calității de bănuit, reprezintă un element important al procesului penal, care se aplică în interesul persoanei, pentru apărarea sa, or, astfel aceasta dobândește drepturi suplimentare, reglementate de art.64 Cod de procedură penală. Însă, recunoașterea calității de bănuit presupune nu numai drepturi procesuale, dar și restrângerea drepturilor constituționale.

Raportând cele expuse la cauza deferită judecății, Colegiul penal lărgit a menționat că, calitatea de bănuit în privința lui Petrov Marcel, odată ce a încetat de drept, ca urmare a scoaterii acestuia de sub urmărirea penală, a creat persoanei convingerea fermă că nu mai este bănuită și urmărită penal, adică o situație de certitudine privind finisarea procedurilor penale în privința sa. Însă, cu toate acestea, prin ordonanța procurorului r-lui Sîngerei, Bordianu Adrian, la 29 aprilie 2014 a fost anulată ordonanța din 03 septembrie 2008 de scoatere de sub urmărirea penală a lui Marcel Petrov. Colegiul penal lărgit a precizat că, pentru ca organul de urmărire penală să poată relua urmărirea penală, legiuitorul la alin. (4) al art. 287 din Codul de procedură penală a stipulat exhaustiv că această acțiune se admite „numai dacă apar fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadru procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

În cazul descoperirii unui viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire”. Cu toate acestea, reieșind din textul ordonanței procurorului din 29 aprilie 2014 de reluare a urmăririi penale în privința lui Marcel Petrov, Colegiul penal lărgit a conchis că la caz, de la adoptarea încheierii din 27 martie 2009, prin care au fost 10 declarate legale ordonanțele de scoatere de sub urmărire penală a bănuitului, încheiere care este irevocabilă, până la emiterea ordonanței de anulare a ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală din 29 aprilie 2014, a expirat mai mult de 1 an.

Reluarea urmăririi penale contrar cerințelor stipulate în art. 22 alin.(2) și art.287 alin.(4) din Codul de procedură penală, precum și celor din art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, a fost considerată de instanța de recurs ca o încălcare a prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței prevăzute în art.2 51 alin. (2) din Codul de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal lărgit a concluzionat că ordonanța procurorului din 29 aprilie 2014 este ilegală și lovită de nulitate absolută. Iar, decizia din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care Marcel Petrov a fost condamnat în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal, după ce ultimul, prin ordonanța procurorului din 03 septembrie 2008 a fost scos de sub urmărirea penală, este contrară principiului non bis in idem.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Marcel Petrov a solicitat, în temeiul Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998 și al art. 2007 din Codul civil, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de 1 000 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală și a cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezentul proces. Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii și a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Marcel Petrov suma de 100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de Marcel Petrov, Ministerul Justiției și Procuratura Generală a Republicii Moldova, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestora, menținând hotărârea primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, în urma acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, neîntemeiat au fost cauzate suferințe fizice și psihice lui Marcel Petrov, suportate pe parcursul perioadei îndelungate a efectuării urmării penale din 04 mai 2006 pînă la 20 noiembrie 2015, pe perioada examinării cauzei în cadrul instanțelor judecătorești din 18 decembrie 2015 până la 06 noiembrie 2019. Mai mult ca atât, a fost privat de libertate din 19 decembrie 2018 pînă la 06 noiembrie 2019, ceea ce constituie 324 zile.

Instanțele ierarhic inferioare au considerat că suma de 100 000 de lei este rezonabilă și întemeiată pentru a repara prejudiciul moral cauzat reclamantului în urma acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. 11 Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în recursuri, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu privire la repararea prejudiciul moral cauzat lui Marcel Petrov în urma acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, însă, în opinia instanței de recurs suma de 100 000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral nu corespunde caracterului și gravității suferințelor psihice și fizice cauzate ultimului, nefiind proporțională prejudiciului moral suferit și pe măsură să îi aducă satisfacție.

Conform art. 2 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, acțiunile ilicite sunt acele acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma tragerii ilegale la răspundere penală și a condamnării ilegale. Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești. Art. 6 lit. b) din Legea menționată prevede că, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

În conformitate cu art. 10 din aceeși Lege, dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art.6. Iar, conform art. 11 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensației se determină luându-se în considerare: a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată; c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de judecată; e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice; g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei 12 în detenție.

Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală. În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile și echitabile a prejudiciului moral. Reieșind din prevederile legale citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele ierarhic inferioare au concluzionat just că la caz, este reparabil prejudiciul moral cauzat lui Marcel Petrov în urma tragerii ilegale la răspundere penală și a condamnării ilegale, or, prin decizia din 05 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat ilegalitatea ordonanței procurorului din 29 aprilie 2014, fiind lovită de nulitate absolută.

La fel, Colegiul penal lărgit a conchis că decizia din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care Marcel Petrov a fost condamnat în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal, după ce ultimul, prin ordonanța procurorului din 03 septembrie 2008 a fost scos de sub urmărirea penală, este contrară principiului non bis in idem. În urma condamnării ilegale de către instanța de apel, lui Marcel Petrov i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, termenul de executare a pedepsei fiind calculat din 19 decembrie 2018, cu aplicarea măsurii preventive - arestul preventiv, luându-l sub strajă din sala ședinței de judecată.

Astfel, Marcel Petrov a fost privat de libertate din 19 decembrie 2018 până la 06 noiembrie 2019, adică 324 de zile. Însă, instanța de recurs consideră că, cuantumul prejudiciului moral încasat de către instanțele ierarhic inferioare este vădit disproporțional și diminuat în raport cu circumstanțele stabilite la caz, or, la determinarea cuantumului acestuia urmează să se respecte criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, cu menținerea echilibrului între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Conform prevederilor Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se determină de instanța de judecată luându-se în considerare: - gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă – în speță, Marcel Petrov a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) din Codul penal, infracțiune gravă, pentru care este prevăzută doar pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani; - caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată – la caz, acțiunile organelor urmărire penală, ale procuraturii și ale instanței judecătorești au fost contrare principiului non bis in idem, care nu are în vedere numai o dublă condamnare, ci și o dublă urmărire pentru aceleași fapte imputate unei persoane, orice nouă urmărire pornită pentru aceeași 13 infracțiune fiind contrară principiului consacrat de art. 4 din Protocolul nr.7 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale;

- rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei, natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei. La momentul pornirii urmăririi penale, Marcel Petrov deținea funcția de inspector superior al secției de poliție criminale a Comisariatului de Poliție al raionului Sîngerei, prin tragerea ilegală la răspundere penală fiindu-i știrbită considerabil autoritatea lui de funcționar public și înjosită onoarea și demnitatea în fața colectivului Inspectoratului de poliție Sîngerei și a comunității raionale; - durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de judecată. În speță, urmărirea penală a fost efectuată pe parcursul unei perioade îndelungate din 04 mai 2006 pînă la 20 noiembrie 2015, în instanțele judecătorești cauza fiind examinată din 18 decembrie 2015 până la 06 noiembrie 2019, în total peste mai mult de 13 ani; - durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

În urma condamnării de către instanța de apel, Marcel Petrov a fost privat de libertate din 19 decembrie 2018 până la 06 noiembrie 2019, adică 324 de zile. Analizând circumstanțele expuse, instanța de recurs conchide că, luând în considerație suferințele psihice suportate de către Marcel Petrov în urma tragerii ilegale la răspundere penală și aflării nelegitime în detenție, gradul trăirilor negative și disconfortul suportat odată cu supunerea acestuia urmăririi penale, consecințele produse familiei, de stresul precum și de efectele psihice provocate, compensația bănească încasată de instanțele ierarhic inferioare nu este în măsură de a-i atenua suferințele fizice și psihice cauzate.

Prin urmare, având în vedere principiul compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, instanța de recurs consideră că suma de 200 000 de lei va constitui o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul cauzat recurentului Marcel Petrov, fiind exagerată suma de 1 000 000 de lei solicitată de către ultimul cu titlu de prejudiciu moral. De asemenea, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar, în conformitate cu prevederile art. 94 și 96 din Codul de procedură civilă, de a majora și cuantumul sumei încasate de către instanțele ierarhic inferioare cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, de la 3000 de lei până la 5000 de lei, ca fiind reale, necesare și rezonabile.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că instanțele ierarhic inferioare au emis hotărâri întemeiate privind repararea prejudiciului moral, însă au determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral eventual suferit de către recurentul-reclamant fără aprecierea în modul cuvenit a tuturor circumstanțelor în care acesta a fost cauzat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Generală și de a admite recursul declarat de Marcel Petrov, cu modificarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea 14 încasării din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Marcel Petrov a sumei cu titlu de prejudiciu moral, prin majorarea cuantumului sumei încasate de la 100 000 de lei până la 200 000 de lei și a sumei cu titlu de asistență juridică prin majorarea cuantumului sumei încasate de la 3000 de lei până la 5000 de lei, în rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe de a menține.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se resping recursurile declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Generală a Republicii Moldova. Se admite recursul declarat de Marcel Petrov.

Se modifică decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel Petrov împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată, în partea încasării din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Marcel Petrov a sumei cu titlu de prejudiciu moral, prin majorarea cuantumului sumei încasate de la 100 000 de lei până la 200 000 (două sute de mii) de lei și a sumei cu titlu de asistență juridică prin majorarea cuantumului sumei încasate de la 3000 de lei până la 5000 (cinci mii) de lei.

În rest, decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 15 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei se mențin. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Mariana Pitic 15