2ra-770/21 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra–770/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Guțu Victor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Negru Tatiana

împotriva lui Guțu Victor cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și

a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admisă cererea de apel depusă de Guțu Victor și modificată hotărârea din 30

ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) prin micșorarea sumei supuse

încasării,

con st ată:

La 27 iunie 2018, Negru Tatiana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Guțu Victor cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii depuse reclamanta a invocat că, în luna septembrie a

anului 2012, a transmis lui Guțu Victor suma de 50 000 lei cu titlu de împrumut, cu

o înțelegere verbală referitoare la achitarea unei dobânzi în mărime de 10%/lunar,

adică 500 lei. Dat fiind faptul că, între părți exista o legătură de prietenie, dar și

profitând de încrederea insuflată reclamantei, părțile nu au întocmit o recipisă

privind acordarea împrumutului și dobânda stabilită.

În luna decembrie 2012, Negru Tatiana a transmis fiului lui Guțu Victor – Guțu

Denis suma de 20 000 lei cu titlu de împrumut.

În luna ianuarie 2013, Negru Tatiana a transmis lui Guțu Victor și suma de

100000 lei cu titlu de împrumut.

Toate sumele menționate au fost transmise fără întocmirea unei recipise.

Până în luna iunie 2013, pârâtul a achitat dobânda pentru sumele împrumutate

potrivit înțelegerii dintre părți, adică: pentru perioada septembrie-decembrie 2012 a

achitat suma de 500 lei/lunar, iar pentru perioada ianuarie-iunie 2013 a achitat câte

1700 lei/lunar.

Invocând existența problemelor financiare, începând cu luna iunie 2013 Guțu

1

Victor a rugat reclamanta să-l aștepte cu returnarea sumelor.

În luna februarie a anului 2014, Negru Tatiana a transmis lui Guțu Victor suma

de 70000 lei cu titlu de împrumut.

În perioada anilor 2013-2015, reclamanta a mai acordat pârâtului și sumele de

bani: 300 dolari SUA, 5000 lei, 7000 lei, 5000 lei, 8000 lei, 2000 lei, 1500 lei, 600

euro, 500 dolari SUA, 200 dolari SUA.

Din toate sumele împrumutate, pârâtul a restituit suma de 6000 lei. Astfel,

ultimul datorează suma de 1000 dolari SUA, 600 euro și 262500 lei.

Începând cu anul 2016, Negru Tatiana a solicitat restituirea sumelor

împrumutate, însă cerințele sale au rămas fără executare. Guțu Victor nu recunoaște

faptul împrumutării acestora, motivând că nu au fost întocmite recipise privind

transmiterea banilor.

Astfel, la 30 martie 2017, Negru Tatiana a înregistrat în adresa Direcției de

Poliție a mun. Chișinău sesizarea cu privire la atragerea la răspundere penală a lui

Guțu Victor în temeiul art. 190 alin. (5) din Codul penal pentru intenția de însușire

a mijloacelor bănești, fără onorarea obligațiunilor de a le restitui.

Pretențiile sale se confirmă prin două înregistrări audio a discuțiilor dintre

părțile litigante purtate referitor la sumele împrumutate, dar pot fi demonstrate și

prin proba cu martori.

Din declarațiile făcute de către Guțu Victor la organul de poliție la 08 noiembrie

2017 și 16 noiembrie 2017 rezultă cu certitudine faptul că, ultimul recunoaște că a

împrumutat de la Negru Tatiana suma de bani pentru construcția casei din sect.

Rîșcani, mun. Chișinău, și că între ei era o înțelegere că, Guțu Victor îi va întoarce

banii când va avea posibilitatea sau la cerința ei. Însă, pârâtul nu recunoaște deplin

sumele ce au fost primite de la reclamantă cu titlu de împrumut.

Prin ordonanța procurorului Lupașco Artur din cadrul Procuraturii mun.

Chișinău, Oficiul Principal din 01 decembrie 2017, s-a refuzat începerea urmăririi

penale din motiv că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii, cu clasarea

procesului penal în privința lui Guțu Victor.

La 17 mai 2018, a expediat în adresa lui Guțu Victor reclamație, prin care a

solicitat în mod repetat achitarea benevolă, în termen de 3 zile, a datoriei și a

dobânzii de întârziere.

Pe lângă sumele datorate, pârâtul este ținut și de obligația de achitare a dobânzii

de întârziere, calculată pentru perioada cuprinsă între 30 martie 2017-21 mai 2018.

Pe cale de consecință în instanță a solicitat încasarea datoriei în mărime de 1000

dolari SUA, 600 euro și 262500 lei; a dobânzii de întârziere în mărime de 54816 lei,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 30 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Negru Tatiana, fiind

dispusă încasarea de la Guțu Victor în beneficiul Tatianei Negru suma datoriei de

94 000 lei, taxa de stat proporțional pretențiilor admise în mărime de 2820 lei și

suma de 200 euro, exprimați în lei moldovenești conform cursului oficial al BNM la

momentul executării hotărârii judecătorești cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, cerințele s-au respins ca nefondate.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit ordonanței emise de

procurorul Artur Lupașco din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul

2

Principal la 01 decembrie 2017 și copiilor declarațiilor date de către Guțu Victor cu

privire la plângerea depusă de către Negru Tatiana rezultă că, primul a recunoscut

faptul primirii de la reclamantă aproximativ 80000-100000 lei cu titlu de împrumut.

Nu ține minte exact suma totală, deoarece a primit pe părți, în diferite perioade de

timp și ani. Din suma de aproximativ 100000 lei a restituit peste 16000 lei.

Prin decizia din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de Guțu Victor și modificată hotărârea din 30 ianuarie 2020

a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) în partea ce ține de suma datoriei dispusă

spre încasare și a taxei de stat.

A fost încasat de la Guțu Victor în beneficiul Tatianei Negru suma datoriei de

84 000 lei și taxa de stat proporțional pretențiilor admise în mărime de 2520 lei.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut în hotărârea sa că în cazul în

care contractul de împrumut nu a fost încheiat în formă scrisă, însă ulterior

împrumutatul își recunoaște, prin declarație scrisă, obligația, contractul respectiv se

consideră valabil. Reieșind din cumulul probelor administrate în prezenta cauză

civilă și raportându-le la prevederile legale instanța de judecată just a statuat că,

pretențiile Tatianei Negru împotriva lui Guțu Victor cu privire la încasarea datoriei

sunt întemeiate parțial și urmează să fie admise, doar că incorect a calculat

cuantumul acesteia. Or, după cum a fost enunțat anterior, Guțu Victor a recunoscut

că, din suma de aproximativ 100000 lei a restituit peste 16000 lei, ceia ce potrivit

unui simplu calcul matematic constituie 84000 de lei.

La 25 martie 2021 (prin oficiul poștal), Guțu Victor, a contestat cu recurs

decizia din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului au invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei

a o lege care nu trebuia să fie aplicată.

La 14 mai 2021 (prin poștă electronică), Negru Tatiana, reprezentată de

avocatul Ludmila Armanu-Ghemu, a depus o referință la recursul declarat de către

Guțu Victor, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 02

decembrie 2020, expediată părților la 18 ianuarie 2021, fără a se cunoaște cu

certitudine data recepționării acestei. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în

termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către Guțu Victor, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

3

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate Guțu Victor, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Guțu Victor.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

4

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Guțu Victor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5