3ra-194/21 — anularea actului administrativ

3ra-194/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-194/2021

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, Gr. Dașchevici, M. Guzun)

D E C I Z I E

11 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nina Vascan

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursurile depuse de Consiliul Superior al Magistraturii și de

Procuratura Generală a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Mihail Ciugureanu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoană terță

Procuratura Generală a Republicii Moldova, privind anularea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 02 august 2017, Mihail Ciugureanu, reprezentat de avocatul Anatolie Ceachir,

a depus în Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare CSM), solicitând anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 496/23 din 18 iulie 2017 cu privire la sesizarea

Procurorului General, Eduard Harunjen, prin care s-a decis admiterea sesizării

Procurorului General, Eduard Harujen, fiind dat acordul Procurorului General, la

pornirea urmării penale, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea ex-

judecătorului Curții de Apel Chișinău Mihail Ciugureanu, potrivit art. 307 alin. (1), art.

327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal, ca fiind ilegală și neîntemeiată (f.d.1-6,

vol. I).

În motivarea acțiunii Mihail Ciugureanu a indicat că, la 12 iunie 2017, Procurorul

General, Eduard Harunjen, a emis sesizarea privind eliberarea acordului la pornirea

urmăririi penale și tragerii la răspunderea penală a judecătorului Curții de Apel

1

Chișinău, Mihail Ciugureanu, motivând că la data de 15 noiembrie 2016, în Registrul

nr. l de evidență a cererilor și comunicărilor despre infracțiuni al Procuraturii

Anticorupție a fost înregistrat raportul de autosesizare privind pretinsele acțiuni ilicite,

comise de către judecătorul din cadrul Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu. La

baza actului de autosesizare a stat demersul instituții publice „Institutul Științifico-

Practic de Horticultura și Tehnologiei Alimentare” privind ilegalitățile înregistrate în

procesul de insolvabilitate al Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologico-

Experimentală Codrul”.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii la 18 iulie 2017, prin hotărârea nr.

496/23, a admis sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la

eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale și tragerea la răspundere penală a

unui judecător, dispunându-se încuviințarea acordului Procurorului General la pornirea

urmăririi penale, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea ex-

judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ciugureanu Mihail, potrivit art. 307 alin. (1), art.

327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal.

Reclamantul a invocat că potrivit art. 23 alin. (1) din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, propunerea Procurorului General de pornire a urmăririi

penale în privința judecătorului se examinează de către Consiliul Superior al

Magistraturii imediat, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare.

În cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune, conform art. 230 alin. (2) din Codul de

procedură penală, pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen. Acest efect al neîndeplinirii în termen a actului de procedură fiind prevăzut și

de art. 113 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, a indicat că Procurorul General,

Eduard Harunjen, a depus sesizarea la 27 iunie 2017, fiind înregistrată sub nr. 3385m

la Consiliul Superior al Magistraturii, iar examinarea și pronunțarea hotărârii contestate

a avut loc la 18 iulie 2017, astfel fiind încălcat art. 23 alin. (1) din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii.

Reclamantul a notat că potrivit art. 23 alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, propunerea Procurorului General doar sub aspectul

respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală

pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reținerii, aducerii silite, arestării sau

percheziției judecătorului, fără a da apreciere calității și veridicității materialelor

prezentate.

În opinia reclamantului, potrivit acestei norme, Consiliul Superior al Magistraturii

urma să examineze propunerea Procurorului General sub aspectul respectării condițiilor

sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală, dar și a principiilor

statuate în documentele internaționale cu privire la răspunderea judecătorilor, a

garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului.

Prin urmare, consideră că la caz nu au fost prezentate argumente și nu s-au

examinat de către Consiliul Superior al Magistraturii, circumstanțele care permit

2

pornirea sau exclud urmărirea penală, prevăzute de art. 275 din Codul de procedură

penală.

A specificat că din hotărârea contestată și extrasul din procesul-verbal al ședinței

ordinare a Consiliului Superior al Magistraturii din 18 iulie 2017, rezultă darea formală

a acordului și nu verificarea condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de

procedură penală, ceea ce duce la nulitatea hotărârii.

Reieșind din textul hotărârii contestate și a extrasului din procesul - verbal anexat,

Consiliul Superior al Magistraturii nu a verificat respectarea condițiilor sau a

circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii

urmăririi penale, reținerii, aducerii silite, arestării sau percheziției, fiind dat formal

acordul pentru acțiunile enumerate, cu încălcarea normelor menționate.

Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii a motivat în hotărârea sa că, Plenul

CSM conchide că organul de urmărire penală are obligația de a întreprinde toate

măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă

a circumstanțelor cauzei. În acest sens, se impune de a specifica, că limitarea

inviolabilității judecătorului nu este permisă decât în cazurile prevăzute de Lege și

numai dacă există o bănuială rezonabilă cu privire la faptele săvârșite de către judecător.

Reclamantul a mai precizat că Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a expus în

privința argumentelor invocate de către dânsul și avocatul său, Anatolie Ceachir,

referitor la ilegalitatea și lipsa temeiurilor de pornire a cauzei penale conform

prevederilor Codului de procedură penală.

Reclamantul susține că Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a expus referitor

la argumentele ce combat sesizarea Procuraturii Generale, în partea ce vizează

circumstanțele în care au fost pronunțate încheierile din 24 noiembrie 2015, 22 martie

2016 și din 10 august 2016 de către judecătorul Mihail Ciugureanu, care sunt similare

circumstanțelor în care a fost pronunțată încheierea din 24 aprilie 2014, și în privința

cărora Consiliul Superior al Magistraturii a constatat, prin hotărâre definitivă, că nu

sunt temeiuri de a admite sesizarea Procurorului General privind acceptarea atragerii la

răspundere penală a judecătorului Mihail Ciugureanu în baza art. 307 alin. (1) din Codul

penal.

Având în vedere existența unui precedent valabil, reclamantul consideră că

sesizarea Procurorului General privind ridicarea imunității judecătorului Mihail

Ciugureanu pentru o pretinsă pronunțare cu bună-știință a încheierilor din 24 noiembrie

2015, 22 martie 2016 și 10 august 2016, care ar fi contrare legii, de asemenea urma a fi

respinsă.

Reclamantul a remarcat că, prin hotărârea nr. 1610 din 16 iunie 2017, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii a încetat procedura disciplinară în privința

subsemnatului în baza sesizării directorului general al IP „Institutul Științifico-Practic

de Horticultura și tehnologii Alimentare”, Constantin Dadu, pe motiv că nu a fost

comisă abatere disciplinară. Prin urmare, în situația în care, asupra pretinsei abateri

disciplinare s-a pronunțat Colegiul disciplinar, statuând asupra lipsei abaterii

disciplinare, atunci nu poate fi vorba despre prezența unei posibile infracțiuni prevăzute

de art. 307 alin. (1) din Codul penal. Or, la caz, având în vedere specificul

3

circumstanțelor, nu poate fi constatată prezența elementelor constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 307 alin. (1) din Codul penal, dar lipsa elementelor unei abateri

disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b), i) din Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor. Or, normele enunțate supra, în esență, reglementează

aceleași situații juridice. O situație inversă ar putea să existe - să lipsească componența

de infracțiune prevăzută de art. 307 alin. (1) din Codul penal, dar să fie constatată o

abatere disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. b), i) din Legea privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Reclamantul consideră neîntemeiat, imprevizibil și declarativ argumentul referitor

la pretinsul beneficiar al „Helexen-Grup”, deoarece Consiliul Superior al Magistraturii

nu este un organ de anchetă penală, dar este un organ de garantare a independenței

judecătorilor. Orice solicitare adresată acestui organ nu se poate baza pe ipoteze,

speculații, argumente iluzorii, dar urmează să se bazeze pe probe concludente cu privire

la infracțiunea imputată, elemente subiective și obiective ce confirmă pretențiile despre

săvârșirea infracțiunii, interesul material, prejudiciile cauzate. Or, se pretinde că,

judecătorul a comis infracțiunea din interes și au fost cauzate prejudicii.

Reclamantul a relatat că, s-au expus observații suplimentare cu privire la fondul

sesizării, inclusiv cu privire la lipsa bănuielii rezonabile în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 307 alin. (1) și 327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal, indicând

în baza înscrisurilor și împrejurărilor analizate în cuprinsul cererilor, că la judecarea

dosarului ce a generat activitatea administrativă contestată, reclamantul a dat dovadă

de imparțialitate, nepărtinire, pronunțând o hotărâre conform Legii, în scopul stopării

folosirii ilicite a terenurilor discutate în litigiu, de alte persoane, nu a acționat cu abuz

de putere sau abuz de serviciu, fapt confirmat prin actele judecătorești emise în acest

sens. Respectiv, de către Procurorul General nu au fost prezentate careva probe ce ar

dovedi prejudiciul, legătura cauzală, cât și cine este beneficiarul, prin urmare nu avea

cum Consiliul Superior al Magistraturii să constate o bănuială rezonabilă, în lipsa

probelor și argumentelor legale.

Pe parcursul judecării cauzei, la 02 noiembrie 2017 și 25 mai 2018, Mihail

Ciugureanu a completat argumentele sale (f.d.183-185, 221-228, vol. I), menționând că

la emiterea hotărârii contestate, ședința nu a fost deliberativă, participând la ședință

doar 7 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pe când numărul celor întruniți

în ședință nu trebuia să fie mai mic de cel puțin două treimi, b) hotărârea contestată nu

reflectă motive, aprecieri și concluzii, c) prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 13

din 14 mai 2018, textele doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare

din art. 25 alin. (1) din Legea nr. 947 - XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, au fost declarate neconstituționale, iar până la modificarea

textelor de lege declarate neconstituționale, se va proceda la un control deplin, în fapt

și în drept, în privința hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii care au fost

contestate.

În conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 947 - XIII din 19 iulie 1996

cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare la data promovării cererii,

cauza a fost reținută spre examinare în procedura Completului permanent al Curții

4

Supreme de Justiție pentru examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Consiliului

Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor.

Având în vedere că la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al

Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, care este o Lege

ulterioară, atât Codului de procedură civilă, cât și Legii cu privire la Consiliul Superior

al Magistraturii, urmând a fi aplicate prevederile Codului administrativ, prin încheierea

din 04 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost strămutată cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Ciugureanu,

reprezentat de avocatul Anatolie Ceachir împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr. 496/23 din 18 iulie 2017, la Curtea de

Apel Chișinău conform competenței (f.d.56-58, vol. II).

Prin încheierea din 16 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost transmisă

prezenta cauză de contencios administrativ Curții Supreme de Justiție pentru

soluționarea chestiunii privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată

competentă pentru judecarea în fond a cererii de chemare în judecată depusă de către

Mihail Ciugureanu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea hotărârii nr. 496/23 din 18 iulie 2017 (f.d.97-99, vol. II).

Prin încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

demersul Curții de Apel Chișinău înaintat prin încheierea din 16 septembrie 2019

privind strămutarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Mihail Ciugureanu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu privire la contestarea actului administrativ, spre judecare la o altă instanța de

judecată competentă. Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Mihail Ciugureanu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu privire la contestarea actului administrativ, a fost restituită pentru judecare la Curtea

de Apel Chișinău, instanța competentă să examineze litigiul dat în prima instanță

(f.d.108-111, vol. II).

Prin încheierea protocolară din 22 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

Procuratura Generală a Republicii Moldova a fost atrasă în proces în calitate de terț.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2020, a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Ciugureanu împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, persoană terță Procuratura Generală a Republicii Moldova

privind anularea actului administrativ.

A fost anulată hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.496/23

din 18 iulie 2017, referitor la sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, privind

eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, efectuarea unor acțiuni de urmărire

penală și tragerea la răspundere penală a unui judecător, prin care sesizarea Procurorului

General, Eduard Harunjen, a fost admisă și s-a dat acordul Procurorului General la

pornirea urmăririi penale, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea ex-

judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ciugureanu Mihail, potrivit art. 307 alin. (1), art.

327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal (f.d.47, 48-63, vol. III).

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că la 27 iunie 2017, în

adresa Consiliului Superior al Magistraturii a fost înregistrată sesizarea Procurorului

5

General, Harunjen Eduard, cu solicitarea de eliberare a acordului la pornirea urmăririi

penale și tragerea la răspunderea penală a ex-judecătorului Curții de Apel Chișinău,

Mihail Ciugureanu.

Prin Hotărârea nr. 496/23 din 18 iulie 2017, Consiliului Superior al Magistraturii

s-a admis sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea

acordului pentru pornirea urmării penale și tragerea la răspundere penală a unui

judecător, și s-a dispus darea acordului Procurorului General, la pornirea urmăririi

penale, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea ex-judecătorului Curții

de Apel Chișinău Mihail Ciugureanu, potrivit art. 307 alin. (1), art. 327 alin. (2) lit. b),

b1) și c) din Codul penal.

Instanța de fond a reținut că la momentul deschiderii ședinței Consiliului Superior

al Magistraturii din 18 iulie 2017, convocați pentru examinarea sesizării Procurorului

General referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale și tragerea la

răspundere penală a reclamantului, au fost prezenți 9 membri. Unul din membrii

Consiliului, în condițiile art. 18 din Legea nr. 947 - XIII din 19 iulie 1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii, s-a abținut de la examinare, iar Procurorul General,

în condițiile art. 23 din aceiași lege, nu a participat la deliberare, rezultând desfășurarea

discuțiilor, drept etapă indisolubilă a ședinței, în care se dezbat evaluările dar și se

exprimă votul pe subiectul examinat, în prezența a 7 membri, și astfel, în absența unui

cvorum de două treimi din membri, consacrat de art. 15 din Legea nr. 947-XIII din 19

iulie 1996.

Astfel, instanța de fond a constatat că adoptarea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 496/23 din 18 iulie 2017, referitor la eliberarea acordului Procurorului

General la pornirea urmăririi penale, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și

arestarea ex-judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ciugureanu Mihail, potrivit art. 307

alin. (1), art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal, s-a făcut prin ignorarea

prevederilor art. 15 din Legea nr. 947 - XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii or, ignorarea prevederilor imperative cu privire la cvorum,

angajează irecuperabil nevaliditatea procesului de adoptare a hotărârilor, și implicit

conduc la desființarea actelor emise prin încălcarea legi.

Totodată, instanța de judecată a respins argumentul pârâtului precum că

valabilitatea hotărârii nu se pune la îndoială, întrucât pentru adoptarea hotărârii

contestate au votat toți 7 membri participanți potrivit art. 24 din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece exercitarea votului, chiar și cu numărul

valabil de votanți (7 din 12 membri), nu poate acoperi caracterul nedeliberativ al

ședinței, care în mod obligatoriu trebuia să constituie minim 8 membri ai Consiliului

Superior al Magistraturii, iar hotărârea să fie adoptată cu votul a 7 membri cu prezența

minimă a 8 membri.

Referitor la discrepanțele sesizărilor prezentate de partea reclamantă și partea

pârâtă, instanța de judecată a stabilit că partea motivatoare a textelor sunt identice, însă

pe exemplarul prezentat de reclamant, spre deosebire de cel anexat de Consiliul

Superior al Magistraturii, solicitarea Procurorului General, Eduard Harunjen, se referă

doar la solicitarea acordului Consiliului Superior al Magistraturii în vederea

6

percheziționării, aducerii silite, reținerii, arestării și tragerii la răspundere penală a

judecătorului Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu în temeiul bănuielii

rezonabile privind comiterea de către acesta a infracțiunilor prevăzute de art. 307 alin.

(1), art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal, pe când în celălalt, inclusiv,

pornirea urmăririi penale. De altfel, inspectorul-judecător al Inspecției judiciare în

cuprinsul notei informative din 30 iunie 2017 susține că autorul sesizării în baza

bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunilor imputate, a solicitat acordul Consiliului

Superior al Magistraturii „în vederea percheziționării, aducerii silite, reținerii, arestării

și tragerii la răspundere penală a judecătorului vizat”, nu și pornirea urmării penale, pe

când în preambul și dispoziția notei, inclusiv pornirea urmăririi penale.

Reieșind din aceste împrejurări reiese că deși prin sesizarea deținută în copie de

către reclamant, Procurorul General a solicitat acordul în vederea percheziționării,

aducerii silite, reținerii, arestării și tragerii la răspundere penală a judecătorului Curții

de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu în temeiul bănuielii rezonabile privind comiterea

de către acesta a infracțiunilor prevăzute de art. 307 alin. (1), art. 327 alin. (2) lit. b),

b1) și c) din Codul penal, Consiliul Superior al Magistraturii a eliberat acordul la

pornirea urmăririi penale, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea ex-

judecătorului Curții de Apel Chișinău Ciugureanu Mihail potrivit art. 307 alin. (1), art.

327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal.

În circumstanțele expuse, instanța de fond a conchis că adoptarea hotărârii

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 496/23 din 18 iulie 2017, referitor la

eliberarea acordului Procurorului General la pornirea urmăririi penale,

percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea ex-judecătorului Curții de Apel

Chișinău, Mihail Ciugureanu potrivit art. 307 alin. (1), art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c)

din Codul penal, s-a făcut fără respectarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 947 - XIII

din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art. 19 din Legea

nr. 544 - XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, motiv pentru care

hotărârea emisă nu rezistă testului de legalitate și urmează a fi anulată.

Corespunzător, instanța de judecată a statuat că, din materialul probator reiese că

anterior la 25 iulie 2014, pe aceleași fapte, Procurorul General, Corneliu Gurin, a

solicitat Consiliului Superior al Magistraturii acordul în vederea pornirii urmăririi

penale în privința reclamantului în baza art. 307 alin. (1) din Codul penal. Această

propunere a fost supusă verificării de către Inspecția judiciară și prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 704/23 din 09 septembrie 2014, sesizarea

Procurorului General privind eliberarea acordului, a fost respinsă.

Prin urmare, în situația în care anterior Consiliul Superior al Magistraturii a

examinat pe aceleași circumstanțe o altă sesizare a Procurorului General și a constatat

că nu sunt temeiuri pentru a admite demersul de atragere la răspundere penală a

judecătorului Ciugureanu Mihail în baza art. 307 alin. (1) din Codul penal, aceste

aprecieri conferă securitate cu titlu de putere a lucrului decis, cel puțin pe împrejurările

însușite cu ocazia examinării acestor fapte.

La 09 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice (f.d.69, vol. III),

Consiliul Superior al Magistraturii a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de recurs

7

nemotivată împotriva hotărârii din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.70,

vol. III).

Ulterior, la 22 ianuarie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat Curții

Supreme de Justiție recurs motivat împotriva hotărârii contestate, solicitând casarea

integrală a hotărârii din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, emiterea unei

hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de Ciugureanu Mihail ca fiind neîntemeiată

(f.d.76-85, vol. III).

În motivarea recursului Consiliul Superior al Magistraturii, și-a manifestat

dezacordul cu hotărârea primei instanțe, relatând circumstanțele expuse în referințele

prezentate la judecarea cauzei în fond, concomitent menționând că instanța de fond a

oferit o soluție greșită asupra cazului, fiind aplicate eronat normele dreptului material

și interpretată eronat legea.

Recurentul a indicat că în temeiul art. 3 din Legea nr. 947 - XIII din 19 iulie 1996

(în vigoare la data activității administrative), Consiliul Superior al Magistraturii era

constituit din 12 membri. Prin urmare, orice ședință a Consiliului se considera

deliberativă, dacă la ea participă cel puțin două treimi din membrii lui, adică cel puțin

8 persoane din numărul total de membri. Consiliul adoptă hotărâri cu votul deschis al

majorității membrilor săi, adică cu votul a cel puțin 7 persoane din numărul total de

membri.

Recurentul precizează că ședința din 18 iulie 2017 a fost una deliberativă, întrucât

la deschiderea și aprobarea agendei ședinței au fost prezenți 9 membri a CSM, inclusiv

Procurorul General, Eduard Harunjen.

Pe parcursul ședinței, membrul CSM, Gheorghe Avornic, verbal s-a abținut de la

examinarea chestiunii cu privire la sesizarea Procurorului General pe motiv că a dat

declarații și a acordat asistență juridică într-un dosar în care figura fiul reclamantului,

Alexandru Ciugureanu, iar prin hotărârea protocolară din aceeași dată, Plenul CSM a

acceptat cererea de abținere înaintată de Gheorghe Avornic, după ce a urmat procedura

de votare în lipsa membrilor CSM, Gheorghe Avornic (pe motivul admiterii cererii de

abținere) și Eduard Harunjen (în temeiul art. 23 alin. (3) din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii), și a altor participanți.

Prin urmare, chestiunea cu privire la sesizare Procurorului General privind

eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, percheziționarea, aducerea silită,

reținerea și arestarea ex-judecătorului Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu

potrivit art. 307 alin. (1), art. 327 alin.(2) lit. b), bl) și c) din Codul penal, a fost

examinată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în componența a 8 membri

(Victor Micu, Mihai Poalelungi, Vladimir Cebotari, Anatolie Țurcan, Vera Toma, Nina

Cernat, Teodor Cârnaț, inclusiv și a Procurorului General, Eduard Harunjen), iar în

camera de deliberare, la procedura de votare au fost prezenți 7 (șapte) membri CSM,

întrucât Procurorul General nu participă la deliberare în virtutea prevederilor art. 23 din

Legea nr. 947 - XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

În aceste împrejurări, Consiliul Superior al Magistraturii consideră eronată

concluzia primei instanțe precum că adoptarea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 496/23 din 18 iulie 2017, referitor la eliberarea acordului Procurorului

8

General la pornirea urmăririi penale, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și

arestarea ex-judecătorului Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu, potrivit art. 307

alin. (l), art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal, s-a făcut prin ignorarea

prevederilor art. 15 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, motiv pentru care hotărârea emisă urma a fi anulată, bazată

pe interpretarea eronată a prevederilor art. 15, 18, 23 din Legea nr. 947 - XIII din 19

iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, recurentul apreciază ca fiind eronate concluziile primei instanțe cu

privire la cvorumul minim necesar de membri la ședința Plenului CSM, inclusiv pe

motivul aplicării unei Legi care nu era în vigoare în momentul activității administrative,

și anume a alineatului (5) al articolului 18 din Legea nr. 947 - XIII din 19 iulie 1996 cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

În acest sens, susține că la adoptarea actului administrativ contestat au fost

respectate prevederile legale cu privire la cvorum, hotărârea fiind adoptată cu votul

deschis al majorității membrilor săi, votarea fiind efectuată în lipsa Procurorului

General, a membrului care s-a autorecuzat și în lipsa celorlalți invitați, ceea ce

presupune votul deschis al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în

deliberare, în număr de 7 membri, deoarece prin Legea nr. 137 din 19 iulie 2018 pentru

modificarea unor acte legislative (publicată la 19 octombrie 2018 în Monitorul Oficial

Nr. 398-399, art. 618), articolul 18 din Legea nr. 947 - XIII din 19 iulie 1996 cu privire

la Consiliul Superior al Magistraturii, s-a completat cu alineatul (5) cu următorul

cuprins: „(5) Dacă, în urma admiterii cererii de recuzare a mai multor membri ai

Consiliului Superior al Magistraturii, ședința nu este deliberativă, aceștia sânt substituiți

de membrii supleanți, prioritate având membrul care a acumulat un număr mai mare de

voturi.”

Recurentul și-a manifestat dezacordul și cu concluzia instanței de judecată precum

că adoptarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 496/23 din 18 iulie 2017

s-a făcut fără respectarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 947 - XIII din 19 iulie 1996

cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art. 19 din Legea nr. 544 - XIII din

20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, invocând faptul că Procurorul General

nu a solicitat acordul la pornirea urmăririi penală. Or, în ședința Plenului CSM din 18

iulie 2017, Procurorul General al Republicii Moldova, susținând sesizarea înaintată, a

solicitat și eliberarea acordului la pornirea urmăriri penale ex-judecătorului Curții de

Apel Chișinău, Ciugureanu Mihail, fapt care se atestă atât prin extrasul procesului-

verbal al ședinței din 18 iulie 2017, cât și prin înregistrarea audio a ședinței.

Consiliul Superior al Magistraturii a invocat ca fiind contradictorie și neîntemeiată

concluzia primei instanțe precum că anterior CSM a examinat pe aceleași circumstanțe

o altă sesizare a Procurorului General și a constatat că nu sunt temeiuri pentru a admite

demersul de atragere la răspundere penală a judecătorului Ciugureanu Mihail în baza

art. 307 alin. (1) din Codul penal. Or, în prezenta cauză, deși instanța de fond susține

că a studiat minuțios sesizările la care face referire, inclusiv hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 704/23 din 09 septembrie 2014, prin care a fost respinsă

sesizarea Procurorului General Corneliu Gurin din 25 iulie 2014 privind eliberarea

9

acordului, aceasta a eșuat să rețină că în sesizarea din 25 iulie 2014, au stat la bază fapte

și învinuiri diferite, și anume bănuiala rezonabilă privind comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 307 alin. (1) din Codul penal, adică pronunțarea cu bună-știință de

către judecătorul Ciugureanu Mihail a unor încheieri contrare legii, pe când sesizarea

Procurorului General, Harunjen Eduard, din 27 iunie 2017, se întemeiază pe bănuiala

rezonabilă privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (1) din Codul penal,

adică pronunțarea cu bună-știință de către judecătorul Mihail Ciugureanu a unor

încheieri contrare legii, precum și pe bănuiala rezonabilă privind comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal, adică abuzul de serviciu

săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate publică, săvârșită din interes material,

în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane, acțiuni

soldate cu urmări grave.

Recurentul apreciază hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 496/23 din

18 iulie 2017, drept una corectă, motivată, legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

normelor de drept material și procedural, însă hotărârea din 07 decembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, este una neîntemeiată, care urmează a fi casată integral.

La 05 ianuarie 2021, Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus la Curtea

de Apel Chișinău cerere de recurs nemotivată împotriva hotărârii din 07 decembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.73, vol. III), iar la 22 ianuarie 2021 a prezentat

Curții Supreme de Justiție recursul motivat, solicitând casarea integrală a hotărârii din

07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi de

respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d.95-104, vol. III).

În motivarea cererii de recurs, Procuratura Generală a Republicii Moldova a

criticat hotărârea primei instanței, invocând argumente asemănătoare celor prezentate

de Consiliul Superior al Magistraturii, susținând că instanța de fond a oferit o soluție

greșită asupra cazului litigios, ca urmare a aplicării eronate a normelor de drept

material, și anume prin interpretarea în mod eronat a legii care trebuia să fie aplicată

raporturile juridice stabilite între părți.

Totodată, recurentul Procuratura Generală a Republicii Moldova a apreciat

hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 496/23 din 18 iulie 2017, corectă,

motivată, legală și întemeiată, adoptată cu respectarea normelor de drept material și

procedural, iar hotărârea din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău nr. 3-97/19,

fiind neîntemeiată, urmează a fi casată integral.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

10

Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 07 decembrie 2020.

Conform extrasului din poșta electronică, cu adresa tatiana.vozian@justice.md

hotărârea motivată din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurenților Consiliul Superior al Magistraturii și Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, la 23 decembrie 2020 (f.d.64, vol. III).

Instanța de recurs atestă că Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura

Generală a Republicii Moldova s-au conformat prevederilor legale și în termenul

prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, au declarat recurs împotriva hotărârii 07

decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 25 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Ciugureanu Mihail copia recursurilor depuse de Consiliul Superior al Magistraturii și

Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.94, 105, vol. III).

La 01 martie 2021, Ciugureanu Mihail a depus referință la cererile de recurs ale

Consiliului Superior al Magistraturii și Procuraturii Generale a Republicii Moldova,

prin care a solicitat respingerea recursurilor cu menținerea în vigoare a hotărârii din 07

decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.114-117, vol. III).

Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, cererile de recurs

depuse de Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală a Republicii

Moldova au fost numite pentru examinare în complet de 5 judecători (f.d.159, vol. III).

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Iar potrivit art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis examinarea cererilor de recurs fără participarea părților la proces, fiind inoportună

invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au fost formulate cu

suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acestora.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursurile depuse

de Consiliul Superior al Magistraturii și Procuraturii Generale a Republicii Moldova și

a menține hotărârea din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele

considerente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge recursul.

De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

11

Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat pentru

fiecare argument al recurenților, ci va analiza doar motivele decisive pentru

soluționarea prezentei cauze (a se vedea, mutatis mutandis, Garcia Ruiz v. Spania

[MC], 21 ianuarie 1999, §26).

Cu precădere urmează de menționat că prezentului caz sânt aplicabile prevederile

Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, în

redacția în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat.

Conform art. 23 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-

XIII din 19 iulie 1996, propunerea Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în

lipsa acestuia – a adjunctului desemnat prin ordinul Procurorului General de pornire a

urmăririi penale, de reținere, de aducere silită, de arestare sau de percheziție a

judecătorului se examinează de către Consiliul Superior al Magistraturii imediat, dar

nu mai târziu de 5 zile lucrătoare.

Consiliul Superior al Magistraturii examinează propunerea Procurorului General

sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia – a adjunctului desemnat prin ordinul emis

de Procurorul General doar sub aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor

prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale,

reținerii, aducerii silite, arestării sau percheziției judecătorului, fără a da apreciere

calității și veridicității materialelor prezentate. (Textul „fără a da apreciere calității și

veridicității materialelor prezentate” fiind declarat neconstituțional conform Hotărârii

Curții Constituționale nr. 23 din 27 iunie 2017).

Procurorul General nu participă la deliberare.

Potrivit art. 24 alin. (1) - (4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă

hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la

art. 19 alin.(4).

Votarea se efectuează în lipsa persoanei al cărei caz este examinat și în lipsa

celorlalți invitați.

Hotărîrea se expune în scris și se semnează de președintele ședinței.

În cazul în care un membru al Consiliului Superior al Magistraturii face opinie

separată, aceasta va fi motivată și se va anexa la hotărâre fără a i se da citire.

12

Prevederile art. 25 alin. (1) din aceeași Lege stipulează că, hotărârile Consiliului

Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiție, de orice

persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se

referă la procedura de emitere/adoptare. Contestațiile se examinează de un complet

format din 9 judecători.

Analizând prevederile legale supra citate, Colegiul lărgit constată că legislatorul a

stabilit competența instanței judecătorești de a verifica legalitatea hotărârii contestate a

Consiliului Superior al Magistraturii doar în partea ce se referă la procedura de

emitere/adoptare a acesteia.

Concluzia dată este reflectată și în Hotărîrea Curții Constituționale a Republicii

Moldova nr.17 din 02 iulie 2013 privind controlul constituționalității unor prevederi ale

art. 25 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii, în redacția Legii nr. 153 din 05 iulie 2012 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, și art. VIII alin. (6) din Legea nr. 153 din 5 iulie 2012

pentru modificarea și completarea unor acte legislative (pct. 46/49).

Coroborând textele legale invocate, rezultă că examinarea chestiunilor de fapt ține

de competența exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii. Or, legiuitorul,

conform prevederilor legale enunțate, a redus aplicabilitatea acestei norme de drept la

aspectul procedural, excluzând, în mod cert, controlul judiciar al actului ce se referă la

fondul lui.

Sub acest aspect, Colegiul remarcă că etapa emiterii/adoptării hotărârii se

realizează în cadrul ședinței deliberative, prin mecanismul votului, respectiv etapa dată

este guvernată de importante momente procedurale cum ar fi cvorumul, dezbaterea,

deliberarea și votarea.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că Procurorul General,

Eduard Harunjen, a depus sesizare, înregistrată de Consiliul Superior al Magistraturii

la 27 iunie 2017, sub nr. 3385m, privind eliberarea acordului la pornirea urmăririi

penale, percheziționării, aducerii silite, reținerii, arestării și tragerii la răspundere penală

a judecătorului Curții de Apel Chișinău, în temeiul bănuielii rezonabile privind

comiterea de către acesta a infracțiunilor prevăzute de art. 307 alin. (1) și art. 327 alin.

(2) lit. b), b1) și c) din Codul penal, fiind examinată în perioada 27 iunie - 18 iulie 2017.

După înregistrarea sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen la Consiliul

Superior al Magistraturii la 27 iunie 2017, în conformitate cu prevederile art. 71 alin.

(6) lit. c) din Legea nr. 947 - XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului

Superior al Magistraturii aprobat prin hotărârea nr. 668/26 din 15 septembrie 2015, a

fost verificată de Inspecția judiciară, care a întocmit nota informativă.

Din conținutul notei informative emisă de Inspecția judiciară la 30 iunie 2017,

rezultă că subiectul verificării îl constituie solicitarea Procurorului General la eliberarea

acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a ex-

judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ciugureanu Mihail, pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 307 alin. (1) și art. 327 alin. (2) lit. b), b1 ) și c) din Codul penal. De

asemenea, cuprinsul notei arată că la data verificărilor Inspecției, reclamantul nu a făcut

13

cunoștință cu sesizarea și respectiv nu a prezentat careva informații în legătură cu

circumstanțele expuse în ea (f.d.30-41, vol. I).

Soluționând propunerea Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor

Micu, privind examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General, Eduard

Harunjen, având în vedere faptul că sesizarea conține informații care ar putea prejudicia

mersul anchetei, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât examinarea în

ședință închisă la 04 iulie 2017, 11 iulie 2017 și 18 iulie 2017 a sesizării Procurorului

General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale

și tragerea la răspundere penală a judecătorului Mihail Ciugureanu.

Colegiul reține că legea instituie expres obligația Consiliului Superior al

Magistraturii de a înregistra ședințele prin utilizarea mijloacelor video și audio, cu

efectuarea consemnărilor în procesul-verbal. Prin urmare, se constată că obligațiile date

au fost respectate de către pârât, la materialele cauzei fiind anexat, atât CD-ul cu

înregistrarea audio, cât și extrasele din procesele-verbale ale ședințelor Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii din 04 iulie 2017, 11 iulie 2017 și 18 iulie 2017.

Potrivit extrasului din procesul-verbal al ședinței ordinare a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 21 din 04 iulie 2017, la ședință au fost prezenți 12 membri,

însă a fost amânată examinarea chestiunii cu privire la sesizarea Procurorului General,

Eduard Harunjen referitor la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală

a unui judecător, efectuarea unor acțiuni de urmărire penală la cererea lui Mihail

Ciugureanu, pe motivul lipsei avocatului (f.d.126-128, vol. I).

Potrivit extrasului din procesul-verbal al ședinței ordinare a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 21 din 11 iulie 2017, la ședință au fost prezenți 9 din 12

membri. La examinarea pct. 3 cu privire la sesizarea Procurorului General, Eduard

Harunjen referitor la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui

judecător, efectuarea unor acțiuni de urmărire penală, la cererea lui Mihail Ciugureanu,

și avocatului acestuia Fadei Nagacevschi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

a dispus prorogarea chestiunii, pe motivul prezentării de către Mihail Ciugureanu a unor

documente. La deliberarea subiectului, Procurorul General, Eduard Harunjen, a părăsit

sala de ședință, revenind de rând cu ceilalți participanți la pronunțarea soluției de

prorogare, după care, ședința a fost declarată închisă (f.d.129-132, vol. I).

Tot din actele cauzei rezultă că la 14 iulie 2017, Ciugureanu Mihail a prezentat

Consiliului Superior al Magistraturii explicații scrise pe marginea sesizării Procurorului

General, Eduard Harujen privind eliberarea acordului la pornirea urmării penale și

atragerea la răspundere penală (f.d.34-37, vol. I).

Conform Agendei ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 23

din 18 iulie 2017, pe ordinea de zi, cu nr. 4, a fost inclus subiectul privind examinarea

sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen referitor la pornirea urmăririi penale

și tragerea la răspundere penală a unui judecător, efectuarea unor acțiuni de urmărire

penală și tragerea la răspundere penală a unui judecător, raportor fiind Eduard Harujen

(f.d.33, vol. I).

Potrivit extrasului din procesul-verbal al ședinței ordinare a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 23 din 18 iulie 2017, la ședință au fost prezenți 9 din 12

14

membri. Președintele ședinței, Victor Micu, a propus ca chestiunea cu privire la

sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, să fie examinată în ședință închisă,

alte propuneri suplimentare nefiind înaintate. În urma supunerii votului, propunerea a

fost votată cu vot unanim pro.

Totodată, reieșind din conținutul procesului-verbal al ședinței, rezultă că membrul

Consiliului Superior al Magistraturii, Avornic Gheorghe, s-a autorecuzat de la

examinarea sesizării, abținere care a fost acceptată de Consiliul Superior al

Magistraturii, iar în rezultat ultimul a părăsit sala de ședință, ședința continuând în

absența sa.

Colegiul reține că și Procurorul General, Eduard Harunjen, ținând cont că potrivit

art. 23 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii, la examinarea propunerii Procurorului General de pornire a urmăririi

penale, de reținere, de aducere silită, de arestare sau de percheziție a judecătorului,

Procurorul General nu participă la deliberare, ultimul a părăsit sala de ședințe, urmând

procedura de deliberare cu prezența a 7 membri, la care ultimul nu a participat, fapt

confirmat prin conținutul procesului-verbal al ședinței ordinare a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 23 din 18 iulie 2017.

Prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 496/23 din 18 iulie

2017, a fost admisă sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen referitor la

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător, și s-a dat

acordat la pornirea urmăririi penale, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și

arestarea a ex-judecătorului Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu potrivit art.

307 alin. (1) și art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal (f.d.7-8, vol. I).

Nefiind de acord cu hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

496/23 din 18 iulie 2017, Mihail Ciugureanu a contestat-o în modul prevăzut de lege,

solicitând anularea acesteia ca fiind neîntemeiată.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Curtea de Apel Chișinău, prin

hotărârea din 07 decembrie 2020 a concluzionat în privința temeiniciei cererii de

chemare în judecată depusă de Mihail Ciugureanu, anulând hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 496/23 din 18 iulie 2017, referitor la sesizarea

Procurorului General, Eduard Harunjen, privind la eliberarea acordului pentru pornirea

urmării penale, efectuarea unor acțiuni de urmărire penală și tragerea la răspundere

penală a unui judecător, prin care sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen a

fost admisă și s-a dat acordul Procurorului General la pornirea urmăririi penale,

percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea ex-judecătorului Curții de Apel

Chișinău, Ciugureanu Mihail, potrivit art. 307 alin. (1), art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c)

din Codul penal (f.d.47, 48-63, vol. III).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, verificând legalitatea temeiurilor invocate în cererile de recurs prin prisma

legislației în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios și a circumstanțelor stabilite,

consideră că, concluziile instanței de fond expuse în hotărârea contestată sunt corecte,

fiind constatate și elucidate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

15

Astfel, unul din temeiurile de bază invocate de către Consiliul Superior al

Magistraturii și Procuratura Generală a Republicii Moldova în dezacord cu hotărârea

din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău este că ședința Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii din 18 iulie 2017 a fost una deliberativă, întrucât la

deschiderea și aprobarea agendei ședinței au fost prezenți 9 membri CSM, inclusiv

Procurorul General, Eduard Harunjen, iar chestiunea cu privire la sesizare Procurorului

General privind eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, percheziționarea,

aducerea silită, reținerea și arestarea ex-judecătorului Curții de Apel Chișinău, Mihail

Ciugureanu potrivit art. 307 alin. (1), art. 327 alin. (2) lit. b), bl) și c) din Codul penal,

a fost examinată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în componența a 8

membri (Victor Micu, Mihai Poalelungi, Vladimir Cebotari, Anatolie Țurcan, Vera

Toma, Nina Cernat, Teodor Cârnaț, inclusiv și a Procurorului General Eduard

Harunjen), iar în camera de deliberare, la procedura de votare au fost prezenți 7 (șapte)

membri CSM, întrucât Procurorul General nu participă la deliberare în virtutea

prevederilor art. 23 din Legea nr. 947 - XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii.

Colegiul lărgit consideră că argumentul dat nu poate fi reținut, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 15 alin. (1), (2) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii ca

organ colegial își exercită atribuțiile în plen.

Ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă

cel puțin două treimi din membrii lui.

Conform art. 3 din Legea nominalizată supra, Consiliul Superior al Magistraturii

era constituit din 12 membri: șase judecători aleși de Adunarea Generală a

Judecătorilor, trei profesori de drept titulari, selectați de Comisia juridică, numiri și

imunități a Parlamentului după organizarea unui concurs public și aleși cu votul

majorității deputaților aleși, Președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul Justiției

și Procurorul General care sânt membri de drept.

Analizând prevederile legale supra citate, Colegiul lărgit constată că legislatorul a

stabilit că orice ședință a Consiliului se consideră deliberativă, dacă la ea participă cel

puțin cel puțin două treimi din membrii lui, adică 8 persoane din numărul total de 12

membri.

Colegiul lărgit evidențiază că, deși la momentul deschiderii ședinței Consiliului

Superior al Magistraturii din 18 iulie 2017, convocați pentru examinarea sesizării

Procurorului General referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale și

tragerea la răspundere penală a reclamantului, au fost prezenți 9 membri (Victor Micu,

Mihai Poalelungi, Vladimir Cebotari, Anatolie Țurcan, Vera Toma, Nina Cernat,

Gheorghe Avornic, Teodor Cârnaț, inclusiv și a Procurorului General Eduard

Harunjen), dintre care membrul CSM, Gheorghe Avornic s-a abținut de examinare, în

condițiile art. 18 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, abținerea fiind admisă, iar Procurorul General, Eduard

Harujen nu a participat la deliberare, în condițiile art. 23 din aceiași Lege, totuși rezultă

16

că desfășurarea discuțiilor, drept etapă indisolubilă a ședinței, în care se dezbat

evaluările dar și se exprimă votul pe subiectul examinat a avut loc în prezența a 7

membri (Victor Micu, Mihai Poalelungi, Vladimir Cebotari, Anatolie Țurcan, Vera

Toma, Nina Cernat, Teodor Cârnaț), și astfel, în absența unui cvorum de două treimi

din membri, consacrat de art. 15 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul lărgit apreciază ca fiind corectă concluzia

primei instanței precum că ignorarea prevederilor imperative cu privire la cvorum,

angajează irecuperabil nevaliditatea procesului de adoptare a hotărârilor, și implicit

conduc la desființarea actelor emise prin încălcarea legi.

Subsecvent celor relatate, instanța de recurs apreciază justețea concluziei primei

instanțe de respingere a argumentului Consiliului Superior al Magistraturii precum că

valabilitatea hotărârii nr. 496/23 din 18 iulie 2017 nu se pune la îndoială, întrucât pentru

adoptarea hotărârii contestate au votat toți 7 membri participanți, potrivit art. 24 din

Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

deoarece exercitarea votului, chiar și cu numărul valabil de votanți (7 din 12 membri),

nu poate acoperi caracterul nedeliberativ al ședinței, care în mod obligatoriu trebuia să

constituie minim 8 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, iar hotărârea să fie

adoptată cu votul a 7 membri cu prezența minimă a 8 membri.

Totodată, referirea primei instanței la prevederile art. 18 din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, care stipulează că

dacă, în urma admiterii cererii de recuzare a mai multor membri ai Consiliului Superior

al Magistraturii, ședința nu este deliberativă, aceștia sunt substituiți de membrii

supleanți, prioritate având membrul care a acumulat un număr mai mare de voturi, este

apreciată ca neavenită de către Colegiul lărgit or, abia prin Legea nr. 137 din 19 iulie

2018 pentru modificarea unor acte legislative (publicată la 19 octombrie 2018 în

Monitorul Oficial Nr. 398-399, art. 618), articolul 18 din Legea nr. 947 - XIII din 19

iulie 1996 s-a completat cu alineatul (5) cu următorul cuprins: „(5) Dacă, în urma

admiterii cererii de recuzare a mai multor membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, ședința nu este deliberativă, aceștia sînt substituiți de membrii supleanți,

prioritate având membrul care a acumulat un număr mai mare de voturi.”

Referitor la argumentele invocate de recurenți precum că Procurorul General,

Harujen Eduard, în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 18 iulie

2017, susținând sesizarea înaintată, a solicitat admiterea sesizării și eliberarea acordului

privind pornirea urmăriri penale ex-judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ciugureanu

Mihail, fapt care se atestă atât prin extrasul procesului-verbal al ședinței din 18 iulie

2017, cât și prin înregistrarea audio a ședinței, Colegiul menționează următoarele.

Din înscrisurile anexate la materialele cauzei rezultă că prin notificarea Curții de

Apel Chișinău din 14 iunie 2019, Consiliului Superior al Magistraturii i-a fost prescrisă

prezentarea actelor preparatorii, care au stat la baza emiterii actului administrativ

(f.d.71, vol. II), iar la 17 iunie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a statuat că la

materialele cauzei au fost anexate toate copiile actelor preparatorii existente (f.d.74,

vol. II).

17

Colegiul constată că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 23

noiembrie 2020, în cadrul examinării cauzei în fond, instanța de judecată a atenționat

participanții la proces că la materialele dosarului nu se regăsește sesizarea Procurorului

General, Eduard Harunjen privind eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și

tragerii la răspunderea penală a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Mihail

Ciugureanu (f.d.21-22, vol. III).

Potrivit procesului - verbal al ședinței de judecată din 30 noiembrie 2020,

reprezentantul Procuraturii Generale, Iuri Lealin a comunicat că proiectul sesizării a

fost întocmit de către Procuratura Anticorupție, fiind transmis într-un singur exemplar

în adresa Procuraturii Generale, dispunând doar de scrisoarea de însoțire din dosarul de

control pe cauza penală de învinuire a lui Ciugureanu Mihail și textul sesizării

nesemnate (f.d.44-46, vol. III).

Potrivit aceluiași proces-verbal al ședinței de judecată din 30 noiembrie 2020,

rezultă că Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat instanței de judecată copia

sesizării Procurorului General, Eduard Harujen, înregistrată la 27 iunie 2021, nr.

3385m, prin care s-a solicitat acordul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea

pornirii urmării penale, percheziționării, aducerii silite, reținerii, arestării și tragerii la

răspundere penală a judecătorului Curții de Apel Chișinău Mihail Ciugureanu, în

temeiul bănuielii rezonabile privind comiterea de către acesta a infracțiunilor prevăzute

de art. 307 alin. (1), art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal (f.d.45, vol. III).

La rândul său, reclamantul Mihail Ciugureanu a prezentat copia sesizării, în

redacția prezentată Consiliului Superior al Magistraturii la 27 iunie 2017 de către

Procurorul General, prin care s-a solicitat acordul Consiliului Superior al Magistraturii

în vederea percheziționării, aducerii silite, reținerii, arestării și tragerii la răspundere

penală a judecătorului Curții de Apel Chișinău Mihail Ciugureanu, în temeiul bănuielii

rezonabile privind comiterea de către acesta a infracțiunilor prevăzute de art. 307 alin.

(1), art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal.

Totodată avocatul Ceachir Anatolie, în cadrul aceleiași ședințe de judecată a

comunicat că la interpelarea sa din 19 iulie 2017 adresată Consiliului Superior al

Magistraturii, a recepționat la 28 iulie 2017 copia sesizării Procurorului General,

potrivit căreia s-a solicitat doar acordul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea

percheziționării, aducerii silite, reținerii, arestării și tragerii la răspundere penală a

judecătorului Curții de Apel Chișinău Mihail Ciugureanu, în temeiul bănuielii

rezonabile privind comiterea de către acesta a infracțiunilor prevăzute de art. 307 alin.

(1), art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal.

În acest sens, Colegiul subscrie opiniei instanței de fond referitor la discrepanțele

sesizărilor prezentate de părțile în proces, fiind stabilit că partea motivatoare a textelor

sunt identice, însă pe exemplarul prezentat de reclamant, spre deosebire de cel anexat

de Consiliul Superior al Magistraturii, solicitarea Procurorului General, Eduard

Harunjen, se referă doar la solicitarea acordului Consiliului Superior al Magistraturii în

vederea percheziționării, aducerii silite, reținerii, arestării și tragerii la răspundere

penală a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu în temeiul bănuielii

rezonabile privind comiterea de către acesta a infracțiunilor prevăzute de art. 307 alin.

18

(1), art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal, pe când în celălalt, inclusiv,

pornirea urmăririi penale.

În același timp, Colegiul lărgit subliniază că în cuprinsul notei informative din 30

iunie 2017, inspectorul–judecător al Inspecției judiciare, a remarcat că autorul sesizării

în baza bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunilor imputate, a solicitat acordul

Consiliului Superior al Magistraturii „în vederea percheziționării, aducerii silite,

reținerii, arestării și tragerii la răspundere penală a judecătorului vizat”, nu și pornirea

urmării penale, pe când în preambul și dispoziția notei, inclusiv pornirea urmăririi

penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului.

Prin urmare, Colegiul apreciază ca fiind întemeiat raționamentul instanței de

judecată, referitor la arogarea de către Consiliul Superior a Magistraturii a prerogativei

de eliberare a acordului la pornirea urmăririi penale, percheziționarea, aducerea silită,

reținerea și arestarea ex-judecătorului Curții de Apel Chișinău Ciugureanu Mihail

potrivit art. 307 alin. (1), art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c) din Codul penal, în situația în

care din sesizarea deținută și prezentată instanței de judecată de reclamant rezultă cert

că Procurorul General a solicitat acordul în vederea percheziționării, aducerii silite,

reținerii, arestării și tragerii la răspundere penală a judecătorului Curții de Apel

Chișinău, Mihail Ciugureanu în temeiul bănuielii rezonabile privind comiterea de către

acesta a infracțiunilor prevăzute de art. 307 alin. (1), art. 327 alin. (2) lit. b), b1) și c)

din Codul penal, raționament care nu a fost răsturnat la judecarea cauzei în ordine de

recurs de către recurenți.

Dispozițiile art. 19 alin. (4) și (5) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu

privire la statutul judecătorului, stipulează că, urmărirea penală împotriva judecătorului

poate fi pornită doar de către Procurorul General sau prim-adjunctul, iar în lipsa

acestuia de către un adjunct în temeiul ordinului emis de Procurorul General, cu acordul

Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile Codului de procedură penală. În

cazul săvârșirii de către judecător a infracțiunilor specificate la art. 243, 324, 326 și

3302 ale Codului penal al Republicii Moldova, precum și în cazul infracțiunilor

flagrante, acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale

nu este necesar.

Judecătorul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără

acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Toate acțiunile procesuale în privința

judecătorului, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, pot fi efectuate numai după

emiterea ordonanței de pornire a urmăririi penale, cu respectarea garanțiilor instituite

de normele constituționale și actele internaționale. Acordul Consiliului Superior al

Magistraturii nu este necesar în caz de infracțiune flagrantă.

Deci, reglementările imperative ale normei citate prestabilesc că prerogativa de a

solicita pornirea urmăririi penale în privința judecătorului, aparține exclusiv

Procurorului General, prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia de către un adjunct în

temeiul ordinului emis de Procurorul General, iar Consiliul Superior al Magistraturii

urmează să își dea acordul doar la solicitarea expresă de pornire a urmăririi penale

parvenită din partea Procurorului General.

19

Colegiul lărgit subliniază că la caz, ținând cont de circumstanțele de fapt stabilite

supra și având în vedere că Procurorul General, Eduard Harujen, conform sesizării, nu

a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința lui Mihail

Ciugureanu, rezultă că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii neîntemeiat și-a dat

acordul și la pornirea urmăririi penale în privința reclamantului, ceea ce demonstrează

caracterul ilegal al actului administrativ contestat. Or, Consiliul Superior al

Magistraturii nu poate da acordul la pornirea urmării penale în privința judecătorului,

dacă Procurorul General nu l-a solicitat.

Nu poate fi reținut nici argumentul invocat de recurenți precum că este

contradictorie și neîntemeiată concluzia primei instanțe precum că anterior Consiliul

Superior al Magistraturii a examinat pe aceleași circumstanțe o altă sesizare a

Procurorului General și a constatat că nu sunt temeiuri pentru a admite demersul de

atragere la răspundere penală a judecătorului Ciugureanu Mihail în baza art. 307 alin.

(1) din Codul penal.

La acest capitol, Colegiul lărgit reține că prin adoptarea hotărârii nr. 496/23 din

18 iulie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi contrar principiului securității

raporturilor juridice, a răsturnat soluția adoptată la 09 septembrie 2014, de către

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărârea nr. 704/23, de respingere

a sesizării Procurorului General, Corneliu Gurin, privind eliberarea acordului la

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului Curții de Apel

Chișinău, Mihail Ciugureanu, în legătură cu pronunțarea de către acesta, cu bună știință

a unei hotărâri judecătorești contrare legii.

Or, potrivit art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturilor Omului, principiul

securității raporturilor juridice presupune că autoritățile publice în activitatea lor

administrativă trebuie să acționeze într-o manieră ce nu afectează situațiile juridice

definitive.

Curtea Europeană a statuat că, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să

fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil

insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către

măsurile de aplicare a acestor soluții. Altfel spus, respectarea actelor emise reprezintă

o obligație fundamentală într-un stat de drept, iar orice acțiune a autorităților publice

trebuie să fie subsumată acestui obiectiv.

La caz, securitatea raporturilor juridice stabilite prin hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr .704/23 din 09 septembrie 2014, este evidentă și nu putea

fi ignorată și răsturnată de Consiliul Superior al Magistraturii prin adoptarea altei

hotărâri cu soluție diferită.

În raport cu cele menționate, Colegiul lărgit constată că Consiliul Superior al

Magistraturii a adoptat hotărârea nr. 496/23 din 18 iulie 2017, depășind cadrul legal

procesual și în limitele competenței atribuite prin lege, iar încălcările de procedură la

adoptarea acestora, invocate de către reclamantul Ciugureanu Mihail, și-au găsit

confirmare, drept urmare, instanța de judecată întemeiat a anulat hotărârea vizată.

În acest context, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

20

procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, deoarece în

esența lor, sunt similare argumentelor invocate în referințe, cărora le-a fost dată o

apreciere. Astfel, argumentele invocate în cererile de recurs nu răstoarnă concluzia

instanței de fond, fapt ce indică la netemeinicia recursurilor și legalitatea hotărârii

instanței de fond.

Așa fiind, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile depuse de Consiliul

Superior al Magistraturii și de Procuratura Generală a Republicii Moldova și a menține

hotărârea instanței de fond.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se resping recursurile depuse de Consiliul Superior al Magistraturii și de

Procuratura Generală a Republicii Moldova.

Se menține hotărârea din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Mihail

Ciugureanu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoană terță Procuratura

Generală a Republicii Moldova, privind anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nina Vascan

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

Victor Burduh

21