3rh-58/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
3rh-58/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3rh-58/21 Instanța de fond: Curtea Supremă de Justiție (G. Stratulat, Iu. Bejenaru, I. Druță, M. Pitic, L. Gafton, Iu. Oprea, A. Cobăneanu, D. Mardari, O. Sternioală) ÎNCHEIERE 16 iunie 2021 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând cererea de revizuire depusă de Ciobanu Serghei, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Serghei împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 255/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la propunerea Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința unui judecător și nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător, împotriva hotărârii din 07 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Serghei împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii,
c o n s t a t ă : La 12 aprilie 2017 Ciobanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din 11 aprilie 2017 „Cu privire la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător”.
La 02 mai 2017 Ciobanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată suplimentară împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 255/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la propunerea Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în ședință închisă a sesizărilor Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința unui judecător și 1 nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data 04 aprilie 2017, Procurorul General, Eduard Harunjen a adresat Consiliului Superior al Magistraturii sesizarea, prin care se solicita acordul în vederea pornirii urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului Judecătoriei Militare, Ciobanu Serghei, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal. În argumentarea sesizării, Procurorul General a indicat că la 31 martie 2017, în Registrul nr. l de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni a Procuraturii Generale, a fost înregistrat raportul privind pretinsele acțiuni ilicite, comise de către judecătorul Judecătoriei Militare Ciobanu Serghei, la examinarea unei proceduri de revizuire a procesului penal, exprimate prin pronunțarea cu bună știință a de către judecător a unei sentințe contrare legii, soldată cu urmări grave.
A indicat reclamantul că, acuzațiile de adoptare a unei hotărâri pretins ilegale aduse de către Procurorul General judecătorului Ciobanu Serghei, se întemeiază pe faptul că în cadrul examinării cauzei penale de învinuire a cet. Grosu Ivan Vasilii, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2611 pct. 3) Cod penal (în redacția anului 1961), care inițial a avut ca finalitate sentința Judecătoriei Militare din 01 martie 2000, devenită irevocabilă prin neatacare, prin care procesul penal a fost încetat în temeiul art. 4 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a V de la adoptarea Constituției Republicii Moldova nr. 561 din 29 iulie 1999, la data de 20 iulie 2016, judecătorul Ciobanu Serghei a emis două încheieri judecătorești în cadrul examinării cauzei penale respective, în baza primei încheieri fiind fixată ședința preliminară, în baza celei secunde fiind admisă cererea de revizuire, ultima fiind lipsită de orice motivare.
Ulterior, prin sentința Judecătoriei Militare din 29 septembrie 2016, procesul penal în privința lui Grosu Ivan Vasilii, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2611 pct. 3) Cod penal (în redacția anului 1961), a fost încetat în legătură cu faptul că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de Grosu Ivan Vasilii.
Concomitent, a menționat reclamantul că, Procurorul General considera că circumstanțele pe care instanța le-a reținut pentru admiterea cererii de revizuire nu puteau servi drept temei în acest sens, or cererea de revizuire a fost admisă cu încălcarea termenelor de procedură, iar instanța în mod eronat a dispus încetarea procesului penal din considerentele existenței altor circumstanțe, care exclud tragerea la răspundere penală, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de Grosu Ivan , deoarece potrivit art. 390 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală, acest motiv condiționează achitarea persoanei și nu încetarea procesului penal.
Suplimentar a mai indicat în sesizare că cele expuse permit a concluziona asupra unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea de către judecătorul Ciobanu Serghei a infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică pronunțarea cu bună știință a unei sentințe și încheieri contrare legii, soldate cu urmări grave, nefiind constatate vreuna din circumstanțele care exclud urmărirea penală.
Astfel, în urma examinării sesizării Procurorului General, la 11 aprilie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii e emis hotărârea nr.255/13 cu privire la examinarea 2 în ședință închisă a sesizării, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința unui judecător și hotărârea nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la eliberarea acordului Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului Ciobanu Serghei potrivit art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal.
În acest sens, a indicat că prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la eliberarea acordului Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător, s-a hotărât de a elibera acordul Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Ciobanu Serghei potrivit art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal. Prin aceiași hotărâre, judecătorul Ciobanu Serghei a fost suspendat din funcție, până la rămânerea definitivă a hotărârii pe cauza dată.
La 07 decembrie 2017, a fost emis dispozitivul hotărârii Colegiului Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Serghei împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 255/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la propunerea Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința unui judecător și nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător.
La 27 aprilie 2018 Ciobanu Serghei, a depus în instanță o cerere privind eliberarea hotărârii motivate.
Prin încheierea din 16 mai 2018 a Colegiului Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea depusă de Ciobanu Serghei privind redactarea hotărârii judecătorești integrale din 07 decembrie 2017, pronunțată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Serghei împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 255/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la propunerea Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința unui judecător și nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător, ca tardivă.
La 26 aprilie 2021, Ciobanu Serghei a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 07 decembrie 2017 a Colegiului Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea hotărâri contestate, cu dispunerea transmiterii cauzei pentru examinare, conform competenței, Curții de Apel Chișinău.
Ciobanu Serghei, în motivarea cererii de revizuire a invocat dezacordul cu hotărârea din 07 decembrie 2017 a Colegiului Curții Supreme de Justiție, menționând că, circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior revizuentului sunt, sentința din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei 3 Chișinău, sediul Buiucani, prin care Ciobanu Serghei a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (1) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, decizia din 28 mai 2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul procurorului în Procuratura Anticorupție, Constantin Popa, declarat împotriva sentinței din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și decizia din 27 ianuarie 2021, pronunțată integral la 12 martie 2021 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, prin care s-a decis asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei din 28 mai 2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza penală în privința lui Ciobanu Serghei.
Astfel, conform art. 390 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința de achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatului. În acest sens, a notat că este cert că, unele decizii din hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 255/13 și 256/13 din 11 aprilie 2017, și-au pierdut orice efect juridic, iar prin prisma actelor judecătorești enunțate, impun imperativ necesitatea redeschiderii examinării cauzei civile. Ca temei de drept, revizuentul a indicat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă potrivit cărora, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
Respectiv, consideră revizuentul că admiterea cererii de revizuire, reieșind din sensul art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, nu ar constitui o încălcare a principiului securității raporturilor juridice, ci reprezintă o măsură necesară și admisibilă într-o societate democratică pentru apărarea unui interes public și a echității justiției. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de Ciobanu Serghei neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 448 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Revizuentul în cererea de revizuire a indicat dezacordul cu hotărârea din 07 decembrie 2017 a Colegiului Curții Supreme de Justiție, invocând că ulterior emiterii acesteia a fost pronunțată sentința din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, decizia din 28 mai 2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău și decizia din 27 ianuarie 2021 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, prin care 4 Ciobanu Serghei a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (1) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Din sensul acestei norme de drept rezultă că circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii nu erau cunoscute revizuentului anterior, dar existau la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, iar revizuentul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Contrar normelor de drept citate, Ciobanu Serghei nu a indicat în cererea de revizuire circumstanțe sau fapte esențiale, care nu au fost cunoscute revizuentului, dar existau la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă și nu a prezentat careva probe în acest sens. Efectiv, revizuentul nu a invocat și probat identificarea unei circumstanțe noi, care nu au fost cunoscute la judecarea anterioară a pricinii civile și care să aibă putere decisivă de a anula o hotărâre judecătorească.
Deci, pronunțarea sentinței din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a deciziei din 28 mai 2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău și deciziei din 27 ianuarie 2021 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, prin care Ciobanu Serghei a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (1) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, nu poate fi considerată drept circumstanță care ar fi existat până la momentul pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere și care nu a fost și nici nu putea fi cunoscută revizuentului prin prisma art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă și respectiv, nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire.
Mai mult, cele invocate în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul cu soluția pronunțată și nu relevă asupra încălcărilor stabilite la examinarea acțiunii. Or, pentru admiterea cererii de revizuire, nu este suficientă doar invocarea conținutului art. 449 CPC dar, mai este necesar să se și probeze acest fapt, prin prezentarea unor probe concludente și pertinente care să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile și să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Totodată, ca condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi, apărute după pronunțarea hotărârii.
Așadar, ținând cont de faptul că temeiul revizuirii nu a fost confirmat, cererea de revizuire depusă de Ciobanu Serghei nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, soluție ce nu va admite încălcarea principiului siguranței raporturilor juridice, care este unul din elementele fundamentale ale supremației dreptului. 5 Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de atac prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale unui proces echitabil. A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.
O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Brumărescu v. România, nr. 28342/95, § 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02, §24-25, Ryabykh v. Rusia, § 52). Prin urmare, simpla invocare de către Ciobanu Serghei a încălcării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 al Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale nu relevă prin prisma art. 449 al Codului de procedură civilă careva temeiuri legale, ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Colegiul precizează că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, apreciază drept irelevante și lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de revizuire, argumentele cererii de revizuire, or acestea de fapt, nu sunt susținute prin nici un fel de probe indubitabile în sensul prevăzut de art.449 al Codului de procedură civilă și ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire declarată de către Ciobanu Serghei ca inadmisibilă.
În conformitate cu art. 449 lit. b), art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ciobanu Serghei, împotriva hotărârii din 07 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Serghei împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 255/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la propunerea Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința 6 unui judecător și nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Galina Stratulat 7
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.