3rh-58/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
3rh-58/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3rh-58/21
Instanța de fond: Curtea Supremă de Justiție (G. Stratulat, Iu. Bejenaru, I. Druță, M. Pitic, L. Gafton, Iu. Oprea,
A. Cobăneanu, D. Mardari, O. Sternioală)
ÎNCHEIERE
16 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Galina Stratulat
examinând cererea de revizuire depusă de Ciobanu Serghei,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Serghei
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Procuratura
Generală privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 255/13
din 11 aprilie 2017 cu privire la propunerea Președintelui Consiliului Superior al
Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în ședință închisă a sesizării
Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea
urmăririi penale în privința unui judecător și nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la
sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la
pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător,
împotriva hotărârii din 07 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție prin care a
fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Serghei
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Procuratura
Generală privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii,
c o n s t a t ă :
La 12 aprilie 2017 Ciobanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului
Superior al Magistraturii din 11 aprilie 2017 „Cu privire la eliberarea acordului la
pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător”.
La 02 mai 2017 Ciobanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată
suplimentară împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 255/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la
propunerea Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, privind
examinarea în ședință închisă a sesizărilor Procurorului General, Eduard Harunjen,
referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința unui judecător și
1
nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la sesizarea Procurorului General, Eduard
Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la
răspundere penală a unui judecător.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data 04 aprilie 2017, Procurorul
General, Eduard Harunjen a adresat Consiliului Superior al Magistraturii sesizarea, prin
care se solicita acordul în vederea pornirii urmăririi penale și tragerea la răspundere
penală a judecătorului Judecătoriei Militare, Ciobanu Serghei, pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal. În argumentarea sesizării,
Procurorul General a indicat că la 31 martie 2017, în Registrul nr. l de evidență a
sesizărilor cu privire la infracțiuni a Procuraturii Generale, a fost înregistrat raportul
privind pretinsele acțiuni ilicite, comise de către judecătorul Judecătoriei Militare
Ciobanu Serghei, la examinarea unei proceduri de revizuire a procesului penal,
exprimate prin pronunțarea cu bună știință a de către judecător a unei sentințe contrare
legii, soldată cu urmări grave.
A indicat reclamantul că, acuzațiile de adoptare a unei hotărâri pretins ilegale aduse
de către Procurorul General judecătorului Ciobanu Serghei, se întemeiază pe faptul că în
cadrul examinării cauzei penale de învinuire a cet. Grosu Ivan Vasilii, în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 2611 pct. 3) Cod penal (în redacția anului 1961), care inițial
a avut ca finalitate sentința Judecătoriei Militare din 01 martie 2000, devenită
irevocabilă prin neatacare, prin care procesul penal a fost încetat în temeiul art. 4 al
Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a V de la adoptarea Constituției
Republicii Moldova nr. 561 din 29 iulie 1999, la data de 20 iulie 2016, judecătorul
Ciobanu Serghei a emis două încheieri judecătorești în cadrul examinării cauzei penale
respective, în baza primei încheieri fiind fixată ședința preliminară, în baza celei
secunde fiind admisă cererea de revizuire, ultima fiind lipsită de orice motivare.
Ulterior, prin sentința Judecătoriei Militare din 29 septembrie 2016, procesul penal
în privința lui Grosu Ivan Vasilii, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
2611 pct. 3) Cod penal (în redacția anului 1961), a fost încetat în legătură cu faptul că
există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, pe motiv că fapta nu
a fost săvârșită de Grosu Ivan Vasilii.
Concomitent, a menționat reclamantul că, Procurorul General considera că
circumstanțele pe care instanța le-a reținut pentru admiterea cererii de revizuire nu
puteau servi drept temei în acest sens, or cererea de revizuire a fost admisă cu încălcarea
termenelor de procedură, iar instanța în mod eronat a dispus încetarea procesului penal
din considerentele existenței altor circumstanțe, care exclud tragerea la răspundere
penală, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de Grosu Ivan , deoarece potrivit art. 390
alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală, acest motiv condiționează achitarea persoanei
și nu încetarea procesului penal. Suplimentar a mai indicat în sesizare că cele expuse
permit a concluziona asupra unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea de către
judecătorul Ciobanu Serghei a infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod
penal, adică pronunțarea cu bună știință a unei sentințe și încheieri contrare legii,
soldate cu urmări grave, nefiind constatate vreuna din circumstanțele care exclud
urmărirea penală.
Astfel, în urma examinării sesizării Procurorului General, la 11 aprilie 2017,
Consiliul Superior al Magistraturii e emis hotărârea nr.255/13 cu privire la examinarea
2
în ședință închisă a sesizării, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale
în privința unui judecător și hotărârea nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la
eliberarea acordului Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea
acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului
Ciobanu Serghei potrivit art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal.
În acest sens, a indicat că prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.
256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la eliberarea acordului Procurorului General,
Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea
la răspundere penală a unui judecător, s-a hotărât de a elibera acordul Procurorului
General, Eduard Harunjen, referitor la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului
Ciobanu Serghei potrivit art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal. Prin aceiași hotărâre,
judecătorul Ciobanu Serghei a fost suspendat din funcție, până la rămânerea definitivă a
hotărârii pe cauza dată.
La 07 decembrie 2017, a fost emis dispozitivul hotărârii Colegiului Curții Supreme
de Justiție, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată
depusă de Ciobanu Serghei împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient
accesoriu Procuratura Generală privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 255/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la propunerea Președintelui
Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în ședință închisă
a sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la
pornirea urmăririi penale în privința unui judecător și nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu
privire la sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea
acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător.
La 27 aprilie 2018 Ciobanu Serghei, a depus în instanță o cerere privind eliberarea
hotărârii motivate.
Prin încheierea din 16 mai 2018 a Colegiului Curții Supreme de Justiție, a fost
respinsă cererea depusă de Ciobanu Serghei privind redactarea hotărârii judecătorești
integrale din 07 decembrie 2017, pronunțată în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Ciobanu Serghei împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,
intervenient accesoriu Procuratura Generală privind anularea hotărârilor Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 255/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la propunerea
Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în
ședință închisă a sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea
acordului la pornirea urmăririi penale în privința unui judecător și nr. 256/13 din 11
aprilie 2017 cu privire la sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la
eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui
judecător, ca tardivă.
La 26 aprilie 2021, Ciobanu Serghei a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii
din 07 decembrie 2017 a Colegiului Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea
cererii de revizuire, casarea hotărâri contestate, cu dispunerea transmiterii cauzei pentru
examinare, conform competenței, Curții de Apel Chișinău.
Ciobanu Serghei, în motivarea cererii de revizuire a invocat dezacordul cu
hotărârea din 07 decembrie 2017 a Colegiului Curții Supreme de Justiție, menționând
că, circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie
cunoscute anterior revizuentului sunt, sentința din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei
3
Chișinău, sediul Buiucani, prin care Ciobanu Serghei a fost achitat de învinuirea în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (1) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta
nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, decizia din 28 mai 2020 a
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul procurorului
în Procuratura Anticorupție, Constantin Popa, declarat împotriva sentinței din 15
octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și decizia din 27 ianuarie 2021,
pronunțată integral la 12 martie 2021 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție,
prin care s-a decis asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei din 28 mai
2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza penală în privința lui
Ciobanu Serghei.
Astfel, conform art. 390 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința de achitare
duce la reabilitarea deplină a inculpatului.
În acest sens, a notat că este cert că, unele decizii din hotărârile Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 255/13 și 256/13 din 11 aprilie 2017, și-au pierdut orice
efect juridic, iar prin prisma actelor judecătorești enunțate, impun imperativ necesitatea
redeschiderii examinării cauzei civile.
Ca temei de drept, revizuentul a indicat prevederile art. 449 lit. b) Cod de
procedură civilă potrivit cărora, revizuirea se declară în cazul în care au devenit
cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut
fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a
afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
Respectiv, consideră revizuentul că admiterea cererii de revizuire, reieșind din
sensul art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și
Libertăților Fundamentale, nu ar constitui o încălcare a principiului securității
raporturilor juridice, ci reprezintă o măsură necesară și admisibilă într-o societate
democratică pentru apărarea unui interes public și a echității justiției.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de
Ciobanu Serghei neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 448 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire
împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează
de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire
se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu
temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Revizuentul în cererea de revizuire a indicat dezacordul cu hotărârea din 07
decembrie 2017 a Colegiului Curții Supreme de Justiție, invocând că ulterior emiterii
acesteia a fost pronunțată sentința din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, decizia din 28 mai 2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău și
decizia din 27 ianuarie 2021 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, prin care
4
Ciobanu Serghei a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
307 alin. (1) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii.
În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în
cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care
nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a cauzei.
Din sensul acestei norme de drept rezultă că circumstanțele sau faptele esențiale ale
pricinii nu erau cunoscute revizuentului anterior, dar existau la momentul pronunțării
hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă,
iar revizuentul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla
circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Contrar normelor de drept citate, Ciobanu Serghei nu a indicat în cererea de
revizuire circumstanțe sau fapte esențiale, care nu au fost cunoscute revizuentului, dar
existau la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea
judecătorească a devenit irevocabilă și nu a prezentat careva probe în acest sens.
Efectiv, revizuentul nu a invocat și probat identificarea unei circumstanțe noi, care
nu au fost cunoscute la judecarea anterioară a pricinii civile și care să aibă putere
decisivă de a anula o hotărâre judecătorească.
Deci, pronunțarea sentinței din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, a deciziei din 28 mai 2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău și
deciziei din 27 ianuarie 2021 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, prin care
Ciobanu Serghei a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
307 alin. (1) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii, nu poate fi considerată drept circumstanță care ar fi existat până la
momentul pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere și care nu a fost și nici nu putea
fi cunoscută revizuentului prin prisma art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă și
respectiv, nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire.
Mai mult, cele invocate în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul cu
soluția pronunțată și nu relevă asupra încălcărilor stabilite la examinarea acțiunii.
Or, pentru admiterea cererii de revizuire, nu este suficientă doar invocarea
conținutului art. 449 CPC dar, mai este necesar să se și probeze acest fapt, prin
prezentarea unor probe concludente și pertinente care să aibă importanță esențială
pentru justa soluționare a cauzei civile și să fie descoperite după ce hotărârea
judecătorească devine irevocabilă.
Totodată, ca condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca
circumstanțele să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi
diferențiate de faptele noi, apărute după pronunțarea hotărârii.
Așadar, ținând cont de faptul că temeiul revizuirii nu a fost confirmat, cererea de
revizuire depusă de Ciobanu Serghei nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC
și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, soluție ce nu va admite încălcarea principiului
siguranței raporturilor juridice, care este unul din elementele fundamentale ale
supremației dreptului.
5
Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de atac prin
intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și
reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale unui proces
echitabil.
A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este
principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele
judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi
pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res
judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.
Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei
hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă
determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a
corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două
opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O
derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită
unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Brumărescu v. România, nr. 28342/95, §
61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02, §24-25, Ryabykh v. Rusia, § 52).
Prin urmare, simpla invocare de către Ciobanu Serghei a încălcării dreptului la un
proces echitabil prevăzut de art. 6 al Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și Libertăților Fundamentale nu relevă prin prisma art. 449 al Codului de
procedură civilă careva temeiuri legale, ce ar justifica retractarea unei hotărâri
judecătorești rămase irevocabile.
Colegiul precizează că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea
erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care
direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție, apreciază drept irelevante și lipsite de contextul pertinent inițierii
procedurii de revizuire, argumentele cererii de revizuire, or acestea de fapt, nu sunt
susținute prin nici un fel de probe indubitabile în sensul prevăzut de art.449 al Codului
de procedură civilă și ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire declarată de
către Ciobanu Serghei ca inadmisibilă.
În conformitate cu art. 449 lit. b), art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ciobanu
Serghei, împotriva hotărârii din 07 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Serghei împotriva
Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Procuratura Generală
privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 255/13 din 11
aprilie 2017 cu privire la propunerea Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii,
Victor Micu, privind examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General,
Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința
6
unui judecător și nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 cu privire la sesizarea Procurorului
General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale
și tragerea la răspundere penală a unui judecător.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Galina Stratulat
7