3rh-59/21 — contestarea actului administrativ

3rh-59/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3rh-59/21

Prima instanță: Curtea Supremă de Justiție – O. Sternioală, I. Sîrcu, V. Doagă,

G. Stratulat, T. Chișca-Doneva, I. Bejenaru,

M. Ghervas, M. Pitic, I. Druță

ÎNCHEIERE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire depusă de către Serghei Ciobanu,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Serghei Ciobanu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Serviciul de

Informații și Securitate cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 19 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Serghei Ciobanu,

constată:

La 20 septembrie 2017, Serghei Ciobanu a depus acțiune în contencios

administrativ, care a fost completată prin cererea din 05 octombrie 2017, împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, terț Serviciul de Informații și Securitate cu

privire la contestarea actului administrativ (f.d. 16-21).

În motivarea acțiunii a invocat că prin Hotărârea Parlamentului Republicii

Moldova nr. 1302 din 24 februarie 1993 a fost ales în calitate de membru al

tribunalului militar al orașului Chișinău.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 505 din 20 februarie 2002

Serghei Ciobanu a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului

de vârstă.

În baza Legii cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești nr. 76 din 21

aprilie 2016, în vigoare din 01 iulie 2016, Judecătoria Militară și-a încetat

activitatea de la 01 aprilie 2017. În legătură cu acest fapt, la 06 februarie 2017,

Serghei Ciobanu a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere prin care a

solicitat transferarea din funcția de judecător al Judecătoriei Militare în funcția de

judecător al Judecătoriei Chișinău, începând cu data de 01 aprilie 2017.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 116/6 din 14 februarie

2017, Serghei Ciobanu a fost propus Președintelui Republicii Moldova, pentru a fi

1

numit prin transfer în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 01

aprilie 2017.

La 20 mai 2017, prin comunicarea scrisă nr. 01/1-06-55, Președintele

Republicii Moldova a informat Consiliul Superior al Magistraturii despre

respingerea propunerii privind numirea lui Serghei Ciobanu în funcția de judecător

la Judecătoria Chișinău, motivând că acesta ar fi comis abuzuri, folosind

intenționat situația de serviciu în interese personale, pentru a facilita angajarea

fiicei sale în cadrul unor instituții de profil militar, precum: Marele Stat Major al

Armatei Naționale, Spitalul Clinic Central și Judecătoria Militară în perioada

anului 2012, care nu avea studii superioare complete la acea perioadă.

Astfel, a fost pornit un proces penal pe baza acțiunilor ilegale ale

președintelui Judecătoriei Militare, fapt certificat în registrul de evidență a

sesizărilor cu privire la infracțiuni al Centrului Național Anticorupție din 11

februarie 2013. Totodată, la 04 martie 2013, a fost emisă ordonanța de refuz în

pornirea urmăririi penale.

Potrivit notei-informative întocmite de către Inspecția Judiciară, în urma

studierii temeiurilor de refuz a candidaturii judecătorului Serghei Ciobanu pentru

numirea în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău prin transfer, prin prisma

integrității și compatibilității cu interesele funcției de judecător, nu s-au constatat

factori de risc, existența conflictelor de interese, încălcarea restricțiilor și

incompatibilităților în privința acestuia. S-a propus examinarea cererii

judecătorului Serghei Ciobanu în ședința Consiliului Superior al Magistraturii

pentru înaintarea repetată a candidaturii sale de numire prin transfer în funcția de

judecător în Judecătoria Chișinău.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 386/18 din 06 iunie

2017, emisă pe marginea informației Președintelui Republicii Moldova și notei-

informative a Inspecției judiciare, referitor la respingerea candidaturii domnului

Serghei Ciobanu pentru numire în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău și

cererea magistratului privind propunerea repetată pentru numire în funcția

solicitată, s-a decis de a expedia materialele în privința domnului Serghei Ciobanu

Serviciului de Informații și Securitate pentru verificare suplimentară.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 568/26 din 05

septembrie 2017 „cu privire la informația Președintelui Republicii Moldova și

nota-informativă a Inspecției judiciare, referitor la respingerea candidaturii

domnului Serghei Ciobanu pentru numire în funcția de judecător la Judecătoria

Chișinău și cererea magistratului privind propunerea repetată pentru numire în

funcția solicitată” s-a respins cererea lui Serghei Ciobanu privind propunerea

repetată de numire în funcția de judecător, prin transfer la Judecătoria Chișinău.

Judecătorul Serghei Ciobanu s-a recunoscut incompatibil cu funcția de

judecător în baza art. 15 alin. (4) și alin. (5) din Legea privind verificarea titularilor

și candidaților la funcțiile publice nr. 271 din 18 decembrie 2008.

S-a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea lui Serghei Ciobanu

din funcția de judecător în temeiul art. 15 alin. (4) și alin. (5) din Legea privind

verificarea titularilor și candidaților la funcțiile publice nr. 271 din 18 decembrie

2008.

Reclamantul a notat că pentru a decide astfel, Consiliul Superior al

Magistraturii a reținut avizul consultativ al Serviciului de Informații și Securitate

nr. 5/1655 din 03 august 2017, prin care s-a constatat existența factorilor de risc,

2

care dăunează intereselor publice, prevăzuți de art. 4 lit. c) din Legea privind

verificarea titularilor și candidaților la funcțiile publice nr. 271 din 18 decembrie

2008, ce rezultă din:

-existența hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 256/13 din 11

aprilie 2017 „cu privire la eliberarea acordului Procurorului General, Eduard

Harunjen, referitor la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a

unui judecător”, prin care s-a hotărât de a elibera Procurorului General Eduard

Harunjen acordul referitor la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului

Serghei Ciobanu în baza art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal, pentru revizuirea

unei sentințe emise cu 16 ani în urmă și adoptarea unei noi hotărâri de încetare a

procesului, fără careva motive legale;

-judecătorul Serghei Ciobanu ar fi comis abuzuri în serviciu, folosind

intenționat statutul în interese personale, pentru a facilita angajarea fiicei sale în

instituții cu profil militar în perioada anilor 2012 – 2014, fără ca aceasta să dețină

studii superioare complete la acea perioadă.

În opinia reclamantului, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 568/26 din 05 septembrie 2017 este ilegală, deoarece se fundamentează cu

precădere pe avizul consultativ întocmit de către Serviciul de Informații și

Securitate din 03 august 2017.

Curtea Constituțională a reținut în pct. 47, 102 din Hotărârea nr. 32 din 05

decembrie 2017 „privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din

Legea privind verificarea titularilor și candidaților la funcțiile publice nr. 271 din

18 decembrie 2008” că hotărârea privind compatibilitatea sau incompatibilitatea

persoanei urmează a fi adoptată în limitele avizului Serviciului de Informații și

Securitate. Astfel, dacă avizul stabilește existența unor factori de risc, titularul este

automat declarat incompatibil. Prin urmare, avizul prezentat de către Serviciul de

Informații și Securitate, chiar dacă este numit „consultativ”, prin natura și esența sa

în mod indirect devine obligatoriu în procesul adoptării deciziei de către Consiliul

Superior al Magistraturii privind compatibilitatea/incompatibilitatea candidatului

sau a titularului funcției de judecător.

Cu referire la desemnarea Serviciului de Informații și Securitate ca autoritate

națională de verificare a titularilor și a candidaților la funcții publice, Curtea

Constituțională a reținut că legiuitorul acordă acces nelimitat și nesupravegheat la

toate datele deținute de persoane de drept public și privat, unei instituții care nu

îndeplinește condiția referitoare la un organism civil, supus controlului democratic

(pct. 94 HCC nr. 32 din 05 decembrie 2017).

Totodată, Curtea Constituțională a statuat că este evidentă intenția

legiuitorului de a stabili în competența Serviciului de Informații și Securitate

colectarea tuturor datelor privind titularul sau candidatul la funcția publică, oricare

ar fi natura acestora, atât din mediul public, cât și din cel privat. Or, în condițiile în

care Serviciul de Informații și Securitate constituie o structură militară, de

informații, conspirațională, apare în evidență că o atare entitate nu îndeplinește

condițiile cu privire la garanțiile necesare respectării drepturilor fundamentale

referitoare la viața intimă, familială și privată și la secretul corespondenței. Această

împrejurare este de natură a constitui o ingerință în drepturile fundamentale la viața

intimă, familială și privată și a secretului corespondenței (pct. 93 HCC nr. 32 din

05 decembrie 2017).

3

La fel, reclamantul a menționat că, anterior, Consiliul Superior al

Magistraturii a emis Hotărârea cu privire la avizele consultative pe marginea

verificării unor judecători cu nr. 317/14 din 11 mai 2016, prin care a hotărât de a

lua act de avizele consultative ale organului de verificare, inclusiv în privința

judecătorului Serghei Ciobanu (Judecătoria Militară) și a-l considera compatibil cu

interesele funcției publice. Copia respectivei hotărâri a fost expediată pentru

informare Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova și adusă la

cunoștință persoanelor vizate, nefiind contestată.

Din acest raționament, reclamantul a considerat că există dubii cu privire la

legalitatea efectuării verificării sale suplimentare de către Serviciul de Informații și

Securitate al Republicii Moldova. Or, la întocmirea avizului, Serviciul de

Informații și Securitate a relatat despre pretinsele situații de fapt, care au avut loc și

pe care le-a considerat relevante procesului de verificare, având corespunzător și

împuternicirile legale de a menționa în avizul consultativ toată informația de care

dispune.

Astfel, din avizul consultativ al Serviciului de Informație și Securitate

nr. 5/1655 din 03 august 2017 rezultă că în cadrul verificării suplimentare nu s-a

făcut altceva decât să se interpreteze și utilizeze informația anterioară într-un mod

diametral opus.

Revizuentul a notat că, prin prisma art. 8 alin. (3) din Legea nr. 271 din 18

decembrie 2008, în privința sa nu putea fi inițiată verificarea, dat fiind faptul că

perioada de la verificarea anterioară nu depășise 5 ani. Însă, în pofida faptului că

nu existau premise, verificarea suplimentară a relevat existența unor informații

anterioare verificării din anul 2016, când în baza acelorași informații a fost declarat

compatibil cu interesele funcției publice. Mai mult ca atât, Consiliul Superior al

Magistraturii cunoștea despre aceste acte, fapt confirmat de membrul Consiliului

Superior al Magistraturii – Dumitru Vistemicean, în opinia separată formulată la

hotărârea nr. 386/18 din 06 iunie 2017.

La fel, reclamantul a relevat că temeiurile din hotărârea Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 568/26 din 05 septembrie 2017, în baza cărora a fost declarat

incompatibil cu interesele funcției publice, sunt abstracte, prin preluarea și

expunerea fără rezerve a prevederilor legale, însă fără a arăta modul în care acestea

se aplică în cazul său.

Potrivit art. 20 alin. (5) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544

din 20 iulie 1995, în cazul reorganizării sau dizolvării instanței judecătorești,

judecătorul este transferat, cu consimțământul lui, în temeiul legii, la altă instanță

judecătorească.

Conform art. 3 alin. (2) din Legea cu privire la reorganizarea instanțelor

judecătorești nr. 76 din 21 aprilie 2016, după încetarea activității Judecătoriei

Comerciale de Circumscripție și a Judecătoriei Militare, judecătorilor acestora li se

va propune transferul în funcțiile vacante din cadrul judecătoriilor nou-create

conform art. 1 alin. (1) din respectiva lege.

Ca excepție de la art. 20 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544

din 20 iulie 1995, transferul judecătorilor de la judecătoriile care își încetează

activitatea în temeiul art. 1 alin. (3) din prezenta lege nu este precedat de evaluarea

performanțelor acestora.

4

Astfel, în speță, reclamantul a indicat că odată ce în anul 2016 a fost declarat

compatibil cu interesele funcției publice, prin prisma normelor legale citate mai

sus, urma a fi transferat în una din judecătoriile reorganizate.

Cu atât mai mult că Legea nu definește în mod cert care sunt aspectele ce

urmează a fi evaluate atunci când este verificată activitatea unui judecător,

conținând formulări vagi, care pot presupune orice.

Respectiv, în condițiile în care temeiurile pentru eliberarea judecătorului din

funcție sunt reglementate exhaustiv la art. 25 din Legea cu privire la statutul

judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, apare situația când printr-o normă generală

se dublează temeiurile eliberării din funcție a judecătorului, deoarece Legea cu

privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995 nu prevede posibilitatea

eliberării din funcție a judecătorului în baza avizului Serviciului de Informații și

Securitate al Republicii Moldova.

Așadar, deși, avizul întocmit de către Serviciul de Informații și Securitate

poartă un caracter consultativ, de facto Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008 îi

atribuie un caracter obligatoriu, în condițiile în care evaluarea activității

profesionale a angajaților tine de competența entității publice în care aceștia

activează, iar evaluarea activității judecătorilor de către executiv încalcă principiul

separării puterilor în stat.

În opinia reclamantului, Consiliul Superior al Magistraturii se limitează la o

examinare formală, fără a aprecia și verifica existența reală a condițiilor sau

circumstanțelor prevăzute de lege pentru constatarea incompatibilității persoanei

cu funcția de judecător în baza materialelor prezentate. Prin acesta se suprimă rolul

constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii în calitatea sa de garant al

independenței puterii judecătorești.

Reclamantul Serghei Ciobanu a solicitat prin acțiunea înaintată anularea

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii „cu privire la informația

Președintelui Republicii Moldova și nota-informativă a Inspecției judiciare,

referitor la respingerea candidaturii domnului Serghei Ciobanu pentru numire în

funcția de judecător la Judecătoria Chișinău și cererea magistratului privind

propunerea repetată pentru numire în funcția solicitată” nr. 568/26 din 05

septembrie 2017 și anularea avizului consultativ al Serviciului de Informații și

Securitate nr. 5/1655 din 03 august 2017, emis în privința judecătorului Serghei

Ciobanu.

Prin hotărârea din 19 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea depusă de către Serghei Ciobanu (f.d. 134-145).

La 26 aprilie 2021, Serghei Ciobanu a depus la Curtea Supremă de Justiție

cerere de revizuire, solicitând în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă casarea integrală a hotărârii din 19 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

cu transmiterea cauzei pentru examinare conform competenței la Curtea de Apel

Chișinău (f.d. 147-153).

În motivarea revizuirii a invocat că temei pentru adoptarea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 568/26 din 05 septembrie 2017 a servit

avizul consultativ al Serviciului de Informații și Securitate nr. 5/1655 din 03 august

2017, întocmit în privința judecătorului Serghei Ciobanu și în care este indicat că

prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 256/13 din 11 aprilie 2017 a

fost eliberat Procurorului General Eduard Harunjen acordul la pornirea urmăririi

penale în privința judecătorului Serghei Ciobanu în baza art. 307 alin. (2) lit. c) din

5

Codul penal, pentru revizuirea unei sentințe emise cu 16 ani în urmă și adoptarea

unei noi hotărâri de încetare a procesului, fără careva motive legale.

Revizuentul a notat că această circumstanță a fost interpretată și reținută ca

factor de risc în activitatea judecătorului Serghei Ciobanu, care dăunează

intereselor publice, conform art. 4 lit. c) din Legea privind verificarea titularilor și

candidaților la funcțiile publice nr. 271 din 18 decembrie 2008.

În acest sens revizuentul a invocat că prin sentința din 15 octombrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost achitat de învinuirea înaintată în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal, pe

motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

La fel, prin decizia din 28 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, pronunțată

integral la 25 iunie 2020, s-a respins ca nefondat apelul procurorului în procuratura

Anticorupție declarat împotriva sentinței din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani și s-a menținut sentința atacată fără modificări. Iar, prin

decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, pronunțată integral la 12

martie 2021, s-a decis asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău împotriva deciziei din 28 mai

2020 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, revizuentul a remarcat că prin sentința din 15 octombrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, decizia din 28 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău și decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat

că acțiunile sale nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la

art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

Respectiv, circumstanțele cuprinse în avizul consultativ al Serviciului de

Informații și Securitate nr. 5/1655 din 03 august 2017 au fost reținute și

interpretate tendențios, or, prin actele judecătorești indicate mai sus s-a constatat

nevinovăția sa în comiterea infracțiunii incriminate. Mai mult ca atât, în

conformitate cu art. 390 alin. (3) din Codul de procedură penală, sentința de

achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatului.

Revizuentul a considerat că, deoarece argumentele din avizul consultativ al

Serviciului de Informații și Securitate nr. 5/1655 din 03 august 2017, care au stat la

baza emiterii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 568/26 din 05

septembrie 2017, și-au pierdut orice efecte faptico-juridice, apare necesitatea

redeschiderii procedurii judiciare privind examinarea legalității hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii.

În opinia lui Serghei Ciobanu, la caz, redeschiderea procesului rezultă din

circumstanțele și faptele noi, recent descoperite, care sunt de natură să afecteze

decizia contestată, precum și din înlăturarea unor consecințe negative serioase,

generate în urma încălcării flagrante a normelor constituționale, care au lezat

interesele revizuentului și nu pot fi rectificate decât prin reexaminarea cauzei.

La 20 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat Consiliului Superior al

Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate copia cererii de revizuire

depuse de către Serghei Ciobanu, explicându-le dreptul de a depune referințe

asupra motivelor revizuirii (f.d. 227).

Prin referința depusă, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat

respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire depuse de către Serghei

Ciobanu, din motiv că argumentele invocate de către revizuent nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 449 din Codul de procedură civilă.

6

În debut, Colegiul învederează că legea administrativă nu reglementează

instituția revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar stipulează la articolul 195

din Codul administrativ că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu

prevederile Codului de procedură civilă.

Examinând admisibilitatea revizuirii, prin prisma argumentelor și în limitele

temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este

inadmisibilă, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Ab initio, instanța de revizuire consideră oportun de a învedera că, în sensul

Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din

categoria căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate

obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în

cazurile expres determinate de lege.

Având în vedere că retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce

efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, legea

admite revizuirea numai în cazurile strict determinate.

Pe de altă parte, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru

înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să

fie viciată chiar în substanța sa.

Din considerent că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de

atac, Colegiul găsește necesar a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or,

legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de

atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în

sistemul procedural.

Așa, din motiv că revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de

atac, este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv

la art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Serghei

Ciobanu și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri

judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La capitolul dat, Colegiul învederează că circumstanțele nou-descoperite sunt

totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) ce duc la apariția, modificarea sau

stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importantă esențială pentru

soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei

instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului

anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite

după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

7

Astfel, pentru invocarea acestui temei de revizuire este necesar ca

circumstanța nouă să îndeplinească două condiții esențiale și cumulative: 1) să

existe anterior pronunțării hotărârii; și 2) să-i devină cunoscută revizuentului

ulterior pronunțării hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite sau faptele esențiale ale cauzei, în sens

procesual, trebuie să constituie obiect al probării existenței sau lipsei faptelor

juridice privind apariția, modificarea sau stingerea raporturilor juridice.

Respectiv, analizând cererea de revizuire, Colegiul constată că drept

circumstanțe plauzibile, nou descoperite, Serghei Ciobanu a invocat sentința din 15

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani; decizia din 28 mai 2020

a Curții de Apel Chișinău și decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții Supreme de

Justiție, prin care s-a constat că acțiunile sale nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute la art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

Instanța de revizuire consideră că sentința din 15 octombrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani; decizia din 28 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău și decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții Supreme de Justiție nu constituie

circumstanțe nou-descoperite, deoarece au apărut posterior emiterii hotărârii

judecătorești, retractarea căreia se solicită.

Respectiv, aceste înscrisuri nu puteau constitui obiect al probației raporturilor

juridico-publice supuse controlului legalității în prezenta speță la momentul

judecării cauzei și emiterii hotărârii din 19 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție

și care ar fi fost în stare de a influența adoptarea unei alte soluții decât cea

pronunțată prin hotărârea din 19 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

În această ordine de idei, instanța de revizuire ajunge la concluzia că

circumstanțele invocate de revizuent ca fiind nou-descoperite, și aduse în

susținerea cererii de revizuire, nu corespund unei condiții obligatorii pentru a putea

fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, și

anume nu au existat anterior pronunțării hotărârii.

Cumulul ipotezelor relevate certifică în mod clar lipsa temeiurilor de

retractare a hotărârii din 19 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție și de

redeschidere a procesului. Această circumstanță desprinde simplul fapt al

dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanța de recurs.

Pertinentă speței Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO, în care Înalta

Curte a reiterat că, dreptul la o instanță garantat de art. 6 §1 din Convenție

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală

unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile

și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a

cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v.

Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh

v. Rusia, nr.52854/99, §52).

8

Din considerentele menționate, completul specializat în examinarea

acțiunilor în contencios administrativ lărgit al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea

de revizuire depusă de către Serghei Ciobanu împotriva hotărârii din 19 aprilie

2018 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu

art. 446, 447, 448 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Serghei Ciobanu împotriva hotărârii din 19 aprilie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă

de către Serghei Ciobanu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț

Serviciul de Informații și Securitate cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

9