3rh-75/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-75/21 Prima instanță: Curtea Supremă de Justiție – I. Sîrcu, T. Chișca-Doneva, G. Stratulat, A. Cobăneanu, I. Bejenaru, I. Oprea, I, Druță, D. Mardari, M. Pitic ÎNCHEIERE 22 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan Victor Burduh Maria Ghervas examinând cererea de revizuire depusă de către Dorin Munteanu, reprezentat de avocatul Vasile Foltea, în cauza de contencios administrativ la contestația depusă de Dorin Munteanu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva hotărârii din 04 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Dorin Munteanu, constată: La 14 februarie 2017, Dorin Munteanu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 24 ianuarie 2017, Procurorul General, Eduard Harunjen, a adresat Consiliului Superior al Magistraturii sesizarea privind eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu. Procurorul General și-a argumentat demersul prin faptul că în Registrul nr. l de evidență a informațiilor despre infracțiuni a Procuraturii anticorupție a fost înregistrat raportul procurorului șef al Procuraturii municipiului Chișinău privind acțiunile ilicite comise de către judecătorul de instrucție în Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu, exprimate prin pronunțarea cu bună-știință la 09 decembrie 2016 a unei încheieri contrare legii în rezultatul examinării demersului procurorului privind prelungirea termenului arestului preventiv în privința unui învinuit.

1 Procurorul General și-a întemeiat acuzațiile aduse judecătorului Dorin Munteanu de adoptare a unei hotărâri pretinse a fi ilegale, pe decizia din 22 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a anulat încheierea judecătorului de instrucție. Suplimentar, Procurorul General a mai indicat că probele, acumulate în cadrul urmăririi penale în privința învinuitului eliberat din arest și a complicilor acestuia, denotă existența aranjării din timp a eliberării lui din arest ca urmare a înțelegerii dintre persoane terțe și judecătorul Dorin Munteanu, motiv din care există o bănuială rezonabilă privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

Prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 76/4 din 31 ianuarie 2017, la propunerea președintelui Consiliului, Victor Micu, s-a dispus examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului Dorin Munteanu. Reclamantul a considerat ilegală această hotărâre, deoarece potrivit extrasului din procesul-verbal al ședinței ordinare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 4 din 31 ianuarie 2017, propunerea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, de a examina în ședință închisă sesizarea a fi fost susținută prin votul unanim „pro” al membrilor Consiliului prezenți la ședință, însă, această circumstanță nu-și găsește confirmare în înregistrarea audio a ședinței.

Mai mult ca atât, conform înregistrării audio a ședinței, chestiunea cu privire la examinarea sesizării Procurorului General în ședință închisă nici nu a fost pusă la vot, or, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a început ședința cu fraza „examinăm chestiunea nr. 1 în ședință închisă”, fapt prin ce au fost încălcate prevederile pct. 4.9 lit. h), pct. 11.1-11.12 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. În opinia reclamantului, prin examinarea sesizării în ședință închisă i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale în partea ce ține de caracterul public al procesului.

Ulterior, prin hotărârea protocolară din 31 ianuarie 2017, adoptată unipersonal de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, judecătorul Dorin Munteanu a fost înlăturat de la participare în ședința de examinare a sesizării Procurorului General referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a acestuia, din motiv că Procurorul General avea de prezentat careva informații. Astfel, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au examinat materiale, care aparent se refereau la fondul speței și la care reclamantul nu a avut acces și asupra cărora nu și-a putut formula poziția de apărare, fapt prin ce i s-a încălcat dreptul la egalitatea armelor.

Deși, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii prevăd expres faptul că sesizarea Procurorului General urmează a fi examinată doar sub aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reținerii, aducerii silite, arestării sau percheziției judecătorului. 2 În urma examinării sesizării Procurorului General, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat la 31 ianuarie 2017 hotărârea nr. 77/4, prin care a admis sesizarea Procurorului General și a dat acordul la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspunderea penală, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

Totodată, judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu, a fost suspendat din funcția de judecător, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă. Reclamantul a considerat ilegală hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 77/4 din 31 ianuarie 2017, deoarece procedura de examinare a sesizării Procurorului General s-a desfășurat în ședință închisă, circumstanță ce contravine exigențelor de echitate procedurală în sensul art. 6 CEDO.

La fel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat acordul inclusiv la tragerea la răspundere penală a judecătorului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal, însă, art. 23 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii a fost modificat în baza Legii nr. 177 din 25 iulie 2014, fiind exclusă competența Consiliului de a da acordul la tragerea la răspundere penală a judecătorului. În asemenea circumstanțe, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, examinând sesizarea Procurorului General, contrar limitelor competențelor funcționale și principiilor care guvernează prezumția nevinovăției, a deliberat pe marginea existenței temeiului răspunderii penale în privința sa, pronunțându-se anticipat și în absența probelor asupra vinovăției sale în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii urma să delibereze pe marginea sesizării Procurorului General doar sub aspectul întrunirii condițiilor de lege în vederea pornirii urmăririi penale în privința sa. Mai mult ca atât, Procurorul General nu avea competența legală de a solicita, până la momentul pornirii urmăririi penale, acordul pentru tragerea la răspundere penală, inclusiv și de a invoca existența temeiurilor legale ale răspunderii penale, existența cărora urmează a fi stabilită în conformitate cu art. 2, art. 93, art. 252 din Codul de procedură penală, în cadrul unei activități complexe de urmărire penală.

Deopotrivă, reclamantul a relevat că hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 77/4 din 31 ianuarie 2017 nu este motivată, întrucât din conținutul acesteia nu rezultă temeiul legal în baza căruia a fost dat acordul la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, precum nici nu s-a dat o apreciere concluziilor și afirmațiilor Procurorului General prin prisma normelor de drept procedural pertinente.

Reclamantul Dorin Munteanu a solicitat prin cererea de chemare în judecată: -anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 76/4 din 31 ianuarie 2017 cu privire la propunerea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător; -anularea hotărârii protocolare din 31 ianuarie 2017, adoptate unipersonal de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, cu privire la 3 înlăturarea judecătorului Dorin Munteanu din cadrul ședinței de examinare a sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător; -anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 77/4 din 31 ianuarie 2017 cu privire la sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspunderea penală a unui judecător.

Fiind învestită cu judecarea acțiunii în fond, Curtea Supremă de Justiție, prin hotărârea din 04 decembrie 2017 a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Dorin Munteanu (vol. II, f.d. 26-27, 33-49). La 03 august 2021, Dorin Munteanu, reprezentat de avocatul Vasile Foltea, a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire împotriva deciziei din 04 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă. În motivarea cererii de revizuire a indicat că, după adoptarea hotărârii din 04 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-au produs unele evenimente și au fost adoptate anumite hotărâri în cauze conexe care vizau reclamantul.

Așa, prin sentința din 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, care a devenit definitivă și irevocabilă, Dorin Munteanu a fost achitat în învinuirea incriminată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Totodată, Dorin Munteanu s-a plâns în fața Curții Europene a Drepturilor Omului pe faptul că prin prezenta cauză autoritățile Republicii Moldova i-au încălcat drepturile garantate de art. 6, art. 8 și art. 13 CEDO (cauza pendinte împotriva Republicii Moldova nr. 25423/18). În urma comunicării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului Guvernului Republicii Moldova cererea Munteanu v. Republica Moldova (nr. 25423/18), ultimul în data de 27 iulie 2021 a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă a prezentei cauze.

Respectiv, Dorin Munteanu a considerat că din data de 27 iulie 2021 este în drept să invoce temeiul de revizuire prevăzut la art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă și de a cere revizuirea hotărârii din 04 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție. Revizuentul Dorin Munteanu a solicitat prin cererea de revizuire: 1. casarea hotărârii din 04 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în dosarul nr. 3-12/17, 2. rejudecarea cauzei și: 2.1. anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 76/4 din 31 ianuarie 2017 cu privire la examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu; 2.2.

anularea hotărârii protocolare din 31 ianuarie 2017, adoptate unipersonal de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, cu privire la înlăturarea lui Dorin Munteanu din cadrul ședinței de examinare a sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu; 4 2.3. anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 77/4 din 31 ianuarie 2017 cu privire la admiterea sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen și darea acordului la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal, precum și cu privire la suspendarea din funcție a acestuia.

La 04 august 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului Consiliul Superior al Magistraturii și terțului Procuratura Generală cererea de revizuire depusă de Dorin Munteanu, explicându-le dreptul de a depune referințe pe marginea argumentelor formulate în revizuire. Prin referința din 26 august 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a lăsat la discreția Curții Supreme de Justiție aprecierea temeiurilor de admisibilitate a revizuirii invocate de către Dorin Munteanu împotriva hotărârii din 04 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție. Procuratura Generală, însă, până la examinarea admisibilității revizuirii nu a depus referință, prin care să-și expună opinia asupra motivelor invocate în cererea de revizuire.

La 08 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat Agentului Guvernamental cererea de revizuire depusă de Dorin Munteanu, solicitându-i opinia pe marginea temeiurilor și argumentelor formulate în revizuire. Însă, până la examinarea admisibilității revizuirii, Agentul Guvernamental nu și-a expus poziția asupra temeiurilor de revizuire a hotărârii din 04 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție și motivelor invocate de către revizuent. Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de revizuire, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171. Având în vedere că Codul administrativ nu reglementează instituția revizuirii unei hotărâri judecătorești irevocabile, cererea de revizuire depusă de către Dorin Munteanu, urmează a fi examinată în conformitate cu prevederile Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă. Conform art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Prin prisma art. 448 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. În corespundere cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

5 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire și în referință au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) și alin. (6) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii.

Articolul 451 din Codul de procedură civilă stipulează la alin. (1) că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. În temeiul art. 447 lit. c) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de revizuire: Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit. a) și b) din prezentul articol, adică părțile și alți participanți la proces, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) și h). În baza art. 451 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art. 448. Articolul 449 din Codul de procedură civilă prevede la lit. g) că revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

La rândul său, art. 450 lit. e) din Codul de procedură civilă statuează că cererea de revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art. 449 lit. g). Conform art. 11 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, soluționarea amiabilă a unei cauze aflate pe rolul Curții Europene poate fi inițiată doar după o notificare oficială parvenită din partea Curții Europene și poate fi derulată concomitent cu procedura prevăzută la art. 10, care se aplică în modul corespunzător. În speță, se atestă incontestabil că cererea nr. 25423/18 Munteanu v. Republica Moldova a fost notificată Guvernului Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a adresat părților următoarele întrebări referitoare la existența unei ingerințe în drepturile reclamantului garantate de Convenție: