3rh-75/21 — contestarea actului administrativ

3rh-75/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3rh-75/21

Prima instanță: Curtea Supremă de Justiție – I. Sîrcu, T. Chișca-Doneva, G. Stratulat,

A. Cobăneanu, I. Bejenaru, I. Oprea,

I, Druță, D. Mardari, M. Pitic

ÎNCHEIERE

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire depusă de către Dorin Munteanu, reprezentat

de avocatul Vasile Foltea,

în cauza de contencios administrativ la contestația depusă de Dorin Munteanu

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală a

Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva hotărârii din 04 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin

care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Dorin Munteanu,

constată:

La 14 februarie 2017, Dorin Munteanu a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la contestarea

actelor administrative.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 24 ianuarie 2017, Procurorul General,

Eduard Harunjen, a adresat Consiliului Superior al Magistraturii sesizarea privind

eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală,

percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea judecătorului Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu.

Procurorul General și-a argumentat demersul prin faptul că în Registrul nr. l

de evidență a informațiilor despre infracțiuni a Procuraturii anticorupție a fost

înregistrat raportul procurorului șef al Procuraturii municipiului Chișinău privind

acțiunile ilicite comise de către judecătorul de instrucție în Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, Dorin Munteanu, exprimate prin pronunțarea cu bună-știință la 09

decembrie 2016 a unei încheieri contrare legii în rezultatul examinării demersului

procurorului privind prelungirea termenului arestului preventiv în privința unui

învinuit.

1

Procurorul General și-a întemeiat acuzațiile aduse judecătorului Dorin

Munteanu de adoptare a unei hotărâri pretinse a fi ilegale, pe decizia din 22

decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a anulat încheierea

judecătorului de instrucție.

Suplimentar, Procurorul General a mai indicat că probele, acumulate în cadrul

urmăririi penale în privința învinuitului eliberat din arest și a complicilor acestuia,

denotă existența aranjării din timp a eliberării lui din arest ca urmare a înțelegerii

dintre persoane terțe și judecătorul Dorin Munteanu, motiv din care există o

bănuială rezonabilă privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit.

c) din Codul penal.

Prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 76/4 din 31

ianuarie 2017, la propunerea președintelui Consiliului, Victor Micu, s-a dispus

examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General referitor la

eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a

judecătorului Dorin Munteanu.

Reclamantul a considerat ilegală această hotărâre, deoarece potrivit extrasului

din procesul-verbal al ședinței ordinare a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 4 din 31 ianuarie 2017, propunerea președintelui Consiliului

Superior al Magistraturii, Victor Micu, de a examina în ședință închisă sesizarea a

fi fost susținută prin votul unanim „pro” al membrilor Consiliului prezenți la

ședință, însă, această circumstanță nu-și găsește confirmare în înregistrarea audio a

ședinței.

Mai mult ca atât, conform înregistrării audio a ședinței, chestiunea cu privire

la examinarea sesizării Procurorului General în ședință închisă nici nu a fost pusă

la vot, or, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a început ședința cu

fraza „examinăm chestiunea nr. 1 în ședință închisă”, fapt prin ce au fost încălcate

prevederile pct. 4.9 lit. h), pct. 11.1-11.12 din Regulamentul privind organizarea și

funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

În opinia reclamantului, prin examinarea sesizării în ședință închisă i-a fost

încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale în partea ce ține de

caracterul public al procesului.

Ulterior, prin hotărârea protocolară din 31 ianuarie 2017, adoptată unipersonal

de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu,

judecătorul Dorin Munteanu a fost înlăturat de la participare în ședința de

examinare a sesizării Procurorului General referitor la eliberarea acordului la

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a acestuia, din motiv că

Procurorul General avea de prezentat careva informații.

Astfel, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au examinat materiale,

care aparent se refereau la fondul speței și la care reclamantul nu a avut acces și

asupra cărora nu și-a putut formula poziția de apărare, fapt prin ce i s-a încălcat

dreptul la egalitatea armelor. Deși, Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii și Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului

Superior al Magistraturii prevăd expres faptul că sesizarea Procurorului General

urmează a fi examinată doar sub aspectul respectării condițiilor sau a

circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii

urmăririi penale, reținerii, aducerii silite, arestării sau percheziției judecătorului.

2

În urma examinării sesizării Procurorului General, Plenul Consiliului Superior

al Magistraturii a adoptat la 31 ianuarie 2017 hotărârea nr. 77/4, prin care a admis

sesizarea Procurorului General și a dat acordul la pornirea urmăririi penale,

tragerea la răspunderea penală, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și

arestarea judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu,

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

Totodată, judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu, a fost

suspendat din funcția de judecător, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea cu

privire la statutul judecătorului, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza

respectivă.

Reclamantul a considerat ilegală hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 77/4 din 31 ianuarie 2017, deoarece procedura de examinare a

sesizării Procurorului General s-a desfășurat în ședință închisă, circumstanță ce

contravine exigențelor de echitate procedurală în sensul art. 6 CEDO.

La fel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat acordul inclusiv la

tragerea la răspundere penală a judecătorului pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal, însă, art. 23 din Legea cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii a fost modificat în baza Legii nr. 177

din 25 iulie 2014, fiind exclusă competența Consiliului de a da acordul la tragerea

la răspundere penală a judecătorului.

În asemenea circumstanțe, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,

examinând sesizarea Procurorului General, contrar limitelor competențelor

funcționale și principiilor care guvernează prezumția nevinovăției, a deliberat pe

marginea existenței temeiului răspunderii penale în privința sa, pronunțându-se

anticipat și în absența probelor asupra vinovăției sale în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii urma să delibereze pe

marginea sesizării Procurorului General doar sub aspectul întrunirii condițiilor de

lege în vederea pornirii urmăririi penale în privința sa.

Mai mult ca atât, Procurorul General nu avea competența legală de a solicita,

până la momentul pornirii urmăririi penale, acordul pentru tragerea la răspundere

penală, inclusiv și de a invoca existența temeiurilor legale ale răspunderii penale,

existența cărora urmează a fi stabilită în conformitate cu art. 2, art. 93, art. 252 din

Codul de procedură penală, în cadrul unei activități complexe de urmărire penală.

Deopotrivă, reclamantul a relevat că hotărârea Plenului Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 77/4 din 31 ianuarie 2017 nu este motivată, întrucât din

conținutul acesteia nu rezultă temeiul legal în baza căruia a fost dat acordul la

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, precum nici nu s-a dat o

apreciere concluziilor și afirmațiilor Procurorului General prin prisma normelor de

drept procedural pertinente.

Reclamantul Dorin Munteanu a solicitat prin cererea de chemare în judecată:

-anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 76/4

din 31 ianuarie 2017 cu privire la propunerea președintelui Consiliului Superior

al Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în ședință închisă a sesizării

Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului la

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător;

-anularea hotărârii protocolare din 31 ianuarie 2017, adoptate unipersonal de

președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, cu privire la

3

înlăturarea judecătorului Dorin Munteanu din cadrul ședinței de examinare a

sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului

la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui judecător;

-anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 77/4

din 31 ianuarie 2017 cu privire la sesizarea Procurorului General, Eduard

Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea

la răspunderea penală a unui judecător.

Fiind învestită cu judecarea acțiunii în fond, Curtea Supremă de Justiție, prin

hotărârea din 04 decembrie 2017 a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Dorin

Munteanu (vol. II, f.d. 26-27, 33-49).

La 03 august 2021, Dorin Munteanu, reprezentat de avocatul Vasile Foltea, a

depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire împotriva deciziei din 04

decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) din Codul

de procedură civilă.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, după adoptarea hotărârii din 04

decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-au produs unele evenimente și au

fost adoptate anumite hotărâri în cauze conexe care vizau reclamantul.

Așa, prin sentința din 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, care a devenit definitivă și irevocabilă, Dorin Munteanu a fost achitat în

învinuirea incriminată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c)

din Codul penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Totodată, Dorin Munteanu s-a plâns în fața Curții Europene a Drepturilor

Omului pe faptul că prin prezenta cauză autoritățile Republicii Moldova i-au

încălcat drepturile garantate de art. 6, art. 8 și art. 13 CEDO (cauza pendinte

împotriva Republicii Moldova nr. 25423/18). În urma comunicării de către Curtea

Europeană a Drepturilor Omului Guvernului Republicii Moldova cererea

Munteanu v. Republica Moldova (nr. 25423/18), ultimul în data de 27 iulie 2021 a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă a prezentei cauze.

Respectiv, Dorin Munteanu a considerat că din data de 27 iulie 2021 este în

drept să invoce temeiul de revizuire prevăzut la art. 449 lit. g) din Codul de

procedură civilă și de a cere revizuirea hotărârii din 04 decembrie 2017 a Curții

Supreme de Justiție.

Revizuentul Dorin Munteanu a solicitat prin cererea de revizuire:

adoptată în dosarul nr. 3-12/17,

2.1. anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 76/4

din 31 ianuarie 2017 cu privire la examinarea în ședință închisă a

sesizării Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea

acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a

judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu;

2.2. anularea hotărârii protocolare din 31 ianuarie 2017, adoptate

unipersonal de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii,

Victor Micu, cu privire la înlăturarea lui Dorin Munteanu din cadrul

ședinței de examinare a sesizării Procurorului General, Eduard

Harunjen, referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale

și tragerea la răspundere penală a judecătorului Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, Dorin Munteanu;

4

2.3. anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 77/4

din 31 ianuarie 2017 cu privire la admiterea sesizării Procurorului

General, Eduard Harunjen și darea acordului la pornirea urmăririi

penale, tragerea la răspundere penală, percheziționarea, aducerea silită,

reținerea și arestarea judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

Dorin Munteanu, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307

alin. (2) lit. c) din Codul penal, precum și cu privire la suspendarea din

funcție a acestuia.

La 04 august 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului

Consiliul Superior al Magistraturii și terțului Procuratura Generală cererea de

revizuire depusă de Dorin Munteanu, explicându-le dreptul de a depune referințe

pe marginea argumentelor formulate în revizuire.

Prin referința din 26 august 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a lăsat la

discreția Curții Supreme de Justiție aprecierea temeiurilor de admisibilitate a

revizuirii invocate de către Dorin Munteanu împotriva hotărârii din 04 decembrie

2017 a Curții Supreme de Justiție.

Procuratura Generală, însă, până la examinarea admisibilității revizuirii nu a

depus referință, prin care să-și expună opinia asupra motivelor invocate în cererea

de revizuire.

La 08 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat Agentului

Guvernamental cererea de revizuire depusă de Dorin Munteanu, solicitându-i

opinia pe marginea temeiurilor și argumentelor formulate în revizuire. Însă, până la

examinarea admisibilității revizuirii, Agentul Guvernamental nu și-a expus poziția

asupra temeiurilor de revizuire a hotărârii din 04 decembrie 2017 a Curții Supreme

de Justiție și motivelor invocate de către revizuent.

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite cererea de revizuire, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169-171.

Având în vedere că Codul administrativ nu reglementează instituția revizuirii

unei hotărâri judecătorești irevocabile, cererea de revizuire depusă de către Dorin

Munteanu, urmează a fi examinată în conformitate cu prevederile Capitolului

XXXIX din Codul de procedură civilă.

Conform art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Prin prisma art. 448 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

În corespundere cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților

la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție,

fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de

revizuire și în referință au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței examinarea acesteia.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) și alin. (6) din Codul de procedură

civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din

următoarele acte de dispoziție: încheierea de admitere a cererii de revizuire și de

casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii.

Articolul 451 din Codul de procedură civilă stipulează la alin. (1) că cererea

de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În temeiul art. 447 lit. c) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să

depună cerere de revizuire: Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați

la lit. a) și b) din prezentul articol, adică părțile și alți participanți la proces, în

cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) și h).

În baza art. 451 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă. Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.

448.

Articolul 449 din Codul de procedură civilă prevede la lit. g) că revizuirea se

declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o

cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

La rândul său, art. 450 lit. e) din Codul de procedură civilă statuează că

cererea de revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de

reglementare pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – în cazul

prevăzut la art. 449 lit. g).

Conform art. 11 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Agentul guvernamental

nr. 151 din 30 iulie 2015, soluționarea amiabilă a unei cauze aflate pe rolul Curții

Europene poate fi inițiată doar după o notificare oficială parvenită din partea Curții

Europene și poate fi derulată concomitent cu procedura prevăzută la art. 10, care se

aplică în modul corespunzător.

În speță, se atestă incontestabil că cererea nr. 25423/18 Munteanu

v. Republica Moldova a fost notificată Guvernului Republicii Moldova de către

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a adresat părților următoarele

întrebări referitoare la existența unei ingerințe în drepturile reclamantului garantate

de Convenție:

procedurii naționale urmate în prezenta cauză (a se vedea Vilho Eskelinen

și alții v. Finlanda [MC], nr. 63235/00, § 62, CEDO 2007-II, și Denisov

v. Ucraina [MC], nr. 76639/11, § 52, 25 septembrie 2018)?

cauză în calitate de „instanță”, în sensul articolului 6 § 1 din Convenție (a

6

se vedea Guðmundur Andri Ástráðsson v. Islanda [MC], nr. 26374/18,

§§ 219 și 231-34, 1 decembrie 2020)?

Superior al Magistraturii (a se vedea Ramos Nunes de Carvalho e Sá

v. Portugalia [MC], nr. 55391/13 și alte 2, §§ 187-192, 6 noiembrie 2018)?

A fost „strict necesară” excluderea publicului de la ședința Consiliului

Superior al Magistraturii din 31 ianuarie 2017, pentru unul din scopurile

prevăzute la articolul 6 § 1 din Convenție (a se vedea Martinie v. Franța

[MC], nr. 58675/00, § 40, CEDO 2006-VI, și Welke și Bialek v. Polonia,

nr. 15924/05, § 74, 1 martie 2011?

egalității armelor în cadrul procedurii din fața Consiliului Superior al

Magistraturii (a se vedea Kress v. Franța [MC], nr. 39594/98, §§ 72 și 74,

CEDO 2001-VI)?

nu a fost respectate exigențele prevăzute la articolul 6 § 1 din Convenție,

controlul efectuat de către Curtea Supremă de Justiție a fost „suficient”

pentru a remedia eventualele lacune (a se vedea Denisov, pre-citată, § 73,

și Ramos Nunes de Carvalho e Sá, pre-citată, § 194), ținând cont de faptul

că, potrivit prevederilor legale, Curtea Supremă de Justiție ar fi

competentă să verifice doar aspecte referitoare la respectarea procedurii de

adoptare a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii?

de Justiție motivate suficient (a se vedea Ramos Nunes de Carvalho e Sá,

pre-citată, § 185)?

private, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție (a se vedea Denisov, pre-

citată, §§ 115-17)? În caz afirmativ, a fost ingerința în dreptul

reclamantului la respectarea vieții sale private prevăzută de lege și

necesară, în sensul articolului 8 § 2 din Convenție?

Din adresa Agentului Guvernamental nr. 06/5765 rezultă că, la 28 iulie 2021,

a avut loc o întrunire între Agentul guvernamental și reprezentantul reclamantului,

în cadrul căreia a fost discutată posibilitatea și condițiile încheierii unui acord de

soluționare amiabilă în rezultatul căreia Guvernul a decis inițierea procedurii de

soluționare amiabilă a cauzei, în vederea remedierii pretinselor încălcări ale

Convenției la nivel național. Astfel, ambele părți au convenit că, în acest sens, este

necesară redeschiderea procedurilor naționale, prin depunerea unei cereri de

revizuire de către reclamant, în baza art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă

(vol. II, f.d. 137 recto-verso).

Astfel, Colegiul constată că, în condițiile speței, cererea de redeschidere a

procedurii judiciare a fost depusă de către subiectul corespunzător, conform

art. 447 lit. a) și c) din Codul de procedură civilă și în interiorul termenului

prevăzut la art. 450 lit. e) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la temeiurile de redeschidere a procedurii judiciare invocate de

către Dorin Munteanu în cererea de revizuire, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, fiind instanță

învestită cu judecarea fondului prezentului litigiu, Curtea Supremă de Justiție a

efectuat controlul judecătoresc de legalitate al actelor administrative contestate de

7

reclamant doar în partea ce se referă la procedura de adoptare a acestora și nu a

supus verificării argumentele invocate în cererea de chemare în judecată care nu

puteau fi încadrate în prevederile art. 24 din Legea nr. 947/1996, din motiv că nu

intrau în competența sa.

Instanța de revizuire decelează că art. 25 din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996 (în redacția în vigoare la

momentul emiterii actului administrativ contestat) prevedea că hotărârile

Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de

Justiție, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării,

doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare. Contestațiile se

examinează de un complet format din 9 judecători.

La aspectul dat sunt imperioase constatările Curții Constituționale, care în

hotărârea nr. 13 din 14 mai 2018 a precizat că, deși judecătorii nu fac parte din

serviciul public în sens strict, ei sunt parte a serviciului public în sensul general al

expresiei.

În consecință, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma

„[...] doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare” din art. 25

alin. (1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19

iulie 1996, enunțând inter alia că cerințele pe care le impun dispozițiile legale

contestate nu îi conferă un caracter suficient controlului realizat de către Curtea

Supremă de Justiție în materia contestațiilor împotriva hotărârilor Consiliului

Superior al Magistraturii.

Instanța de revizuire învederează jurisprudența constantă a Curții Europene a

Drepturilor Omului, care a notată că în situația în care un organism judiciar

însărcinat cu examinarea contestațiilor referitoare la „drepturi și obligații cu

caracter civil” nu îndeplinește toate exigențele articolului 6 § 1 din Convenție, nu

se produce o încălcare a Convenției dacă procedura în fața acestei entități a făcut

obiectul „controlului ulterior al unui organism judiciar cu plenitudine de jurisdicție

care îndeplinește, în ceea ce-l privește, garanțiile acestui articol” (Albert și Le

Compte v. Belgia, 10 februarie 1983, § 29, seria A nr. 58, și Tsfayo v. Regatul

Unit, nr. 60860/00, § 42, 14 noiembrie 2006).

În circumstanțele prezentei cauze, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) din

Legea nr. 947/1996 (în redacția în vigoare la momentul adoptării actelor

administrative ce formează obiectul litigiului), hotărârile Consiliului Superior al

Magistraturii puteau fi contestate doar în partea ce se referă la procedura de

adoptare. Drept urmare, prin prisma art. 25 alin. (1) din Legea nr. 947/1996, Curtea

Supremă de Justiție nu a supus verificării argumentele invocate de Dorin Munteanu

în cererea de chemare în judecată, care nu puteau fi încadrate în prevederile art. 24

din Legea nr. 947/1996, din motiv că nu intrau în competența sa.

La capitolul dat relevante sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor

Omului reținute în cauza Ramos Nunes de Carvalho e SÁ v. Portugalia

(nr. 55391/13 și altele 2, § 65, 21 iunie 2016), conform cărora „instanța” pe care o

are în vedere articolul 6 § 1 din Convenție trebuie să aibă competența de a examina

toate problemele de fapt și de drept relevante pentru soluționarea litigiului pentru

care a fost sesizată.

În susținerea celor relatate supra, trebuie reiterate constatările Curții

Constituționale, care a declarat neconstituțională sintagma „[...] doar în partea ce se

referă la procedura de emitere/adoptare” din art. 25 alin. (1) din Legea

8

nr. 947/1996, enunțând inter alia că aceste prevederi legale nu îi conferă un

caracter suficient controlului realizat de către Curtea Supremă de Justiție în materia

contestațiilor împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Relaționând aceste deziderate cu circumstanțele speței, se profilează

concluzia că reclamantul Dorin Munteanu nu a beneficiat real de dreptul la un

remediu efectiv, care presupune existența unei instanțe de judecată cu deplină

jurisdicție, competentă să exercite un veritabil control de legalitate al actelor

contestate de reclamant atât cu privire la chestiuni de drept, cât și cele de fapt. Or,

în condițiile speței, Curtea Supremă de Justiție, aplicând prevederile legislației

interne în vigoare la acel moment, în concret art. 24 și art. 25 din Legea

nr. 947/1996, a exercitat controlul de legalitate al actelor administrative contestate

doar în partea ce se referă la procedura de adoptare a acestora, dar nu și al

legalității lor în fond.

Conjunctura concluziilor expuse supra denotă că, în condițiile prezentului

litigiu, întinderea controlului exercitat de către Curtea Supremă de Justiție la

sesizarea lui Dorin Munteanu s-a echivalat cu un recurs în legalitate, dar nu cu un

control în deplină jurisdicție, iar acest fapt ar face ca orice observator independent

să ajungă la concluzia că reclamantul nu s-a bucurat de garanțiile unui proces

echitabil și de un remediu efectiv, în sensul art. 6 § 1 și art. 13 din Convenție,

deoarece Curtea Supremă de Justiție nu a efectuat un control suficient în fapt și în

drept al legalității actelor administrative adoptate de Consiliului Superior al

Magistraturii în privința lui Dorin Munteanu.

Agentul guvernamental, recunoscând că Dorin Munteanu nu a avut parte de

un proces echitabil în instanțele naționale și nu i-a fost garantat dreptul la un

remediu efectiv, a inițiat procedura de reglementare amiabilă, care a fost acceptată

de reclamantul Dorin Munteanu, iar ultimul la rândul său a depus prezenta cerere

de revizuire. Aceste circumstanțe impun necesitatea admiterii cererii de revizuire și

retractării hotărârii din 04 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, cu

reexaminarea cauzei în contencios administrativ intentate la acțiunea lui Dorin

Munteanu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 76/4 din 31 ianuarie

2017 și nr. 77/4 din 31 ianuarie 2017, precum și a hotărârii protocolare din 31

ianuarie 2017, adoptate unipersonal de către președintele Consiliului Superior al

Magistraturii, Victor Micu, cu privire la înlăturarea lui Dorin Munteanu din cadrul

ședinței de examinare a sesizării Procurorului General.

La capitolul dat instanța de revizuire reține prevederile art. 191 alin. (3) din

Codul administrativ, potrivit cărora Curtea de Apel Chișinău soluționează în primă

instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului

Superior al Magistraturii.

Respectiv, odată cu retractarea hotărârii din 04 decembrie 2017 a Curții

Supreme de Justiție, prezenta cauză urmează a fi transmisă pentru reexaminarea

după competență la Curtea de Apel Chișinău, care va efectua controlul în fapt și în

drept al legalității hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 76/4

din 31 ianuarie 2017 și nr. 77/4 din 31 ianuarie 2017, precum și a hotărârii

protocolare din 31 ianuarie 2017, adoptate unipersonal de către președintele

Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, cu privire la înlăturarea lui

Dorin Munteanu din cadrul ședinței de examinare a sesizării Procurorului General.

9

Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu

art. 453 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se admite cererea de revizuire depusă de Dorin Munteanu.

Se casează hotărârea din 04 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție în

cauza de contencios administrativ intentată la contestația depusă de Dorin

Munteanu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative.

Se transmite prezenta cauză de contencios administrativ după competență la

Curtea de Apel Chișinău, conform art. 191 din Codul administrativ, pentru

examinarea contestației depuse de Dorin Munteanu împotriva Consiliului Superior

al Magistraturii, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la

contestarea actelor administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

10