3ra-781/21 — contestarea actului administrativ normativ

3ra-781/21 — contestarea actului administrativ normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-781/21

ÎNCHEIERE

10 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând cererea de recuzare depusă de Președintele Partidului Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” Năstase Andrei, reprezentat de avocatul

Botnarenco Ion, judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Partidul Politic ,,Platforma Demnitate și Adevăr” împotriva Comisiei Electorale

Centrale, terți Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a

Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul

Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Inspectoratul General al

Poliției, Serviciul de Informații și Securitate cu privire la anularea parțială a actului

administrativ normativ,

constată:

La 7 iunie 2021, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” a depus o

cerere de chemare în judecată concretizată și completată către Comisia Electorală

Centrală, terți Biroul Politic de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a

Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul

Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și Inspectoratul General al

Poliției, prin care a solicitat:

- Anularea parțială a actului administrativ normativ și anume anexa de la

punctul 1 din Hotărârii CEC nr. 4965 din 05 iunie 2021 cu privire la organizarea

secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului

(Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni în cadrul

alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin

Hotărârea Nr. 4999 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 „Cu privire la organizarea secțiilor de votare

pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul

Bender și unele localități ale raionului Căușeni în cadrul alegerilor parlamentare

anticipate din data de 11 iulie 2021”.

- Anularea parțială a actului administrativ normativ în pct. 1 subpct. 3) din

Hotărârea Nr. 4999 din 15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea

1

Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 „Cu privire la organizarea

secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului

(Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni în cadrul

alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021”, în partea ce depășește

Prin hotărârea din 8 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă integral

contestația depusă de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” către

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, terți Biroul Politici de

Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova,

Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii

Moldova și Inspectoratul General al Poliției Serviciul de Informații și Securitate cu

privire la anularea parțială a actului administrativ normativ.

A fost anulat parțial actul administrativ normativ în partea anexei de la

punctul 1 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 05 iunie 2021 cu

privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga

Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni

în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4999 pentru modificarea anexei la

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie 2021 cu privire la

organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului

(Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni în cadrul

alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, în partea ce depășesc

numărul de 12 secții de votare.

A fost anulat parțial actul administrativ normativ în partea punctului 1, subpct.

3 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4999 din 15 iunie 2021 pentru

modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie

2021 cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din

stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului

Căușeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, în

partea ce depășește numărul de 12 secții de votare.

La 9 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a depus cerere de recurs, inclusiv

motivarea recursului împotriva hotărârii din 8 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii și emiterea

unei noi decizii de declarare inadmisibilă a acțiunii sau respingerea acesteia.

La 10 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a depus supliment la recursul

declarat la data de 9 iulie 2021.

La 10 iulie 2021, ora 07:31, prin intermediul poștei electronice, Președintele

Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” Năstase Andrei, reprezentat de

avocatul Botnarenco Ion , a depus cerere de recuzare judecătorului Curții Supreme

de Justiție Tamara Chișca-Doneva.

În motivarea cererii de recuzare a invocat că judecătorul este influențată

politic și nu inspiră încrederea la examinarea imparțială a cauzei.

A susținut că în privința judecătorului Tamara Chișca-Doneva a fost depusă o

sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii și Serviciul de Informații și Securitate

pe marginea acțiunilor comise în perioada examinării cauzelor electorale.

A relatat că, judecătorul Tamara Chișca-Doneva a fost avansată în funcție la

Curtea Supremă de Justiție pe criterii politice, astfel exercită atribuțiile profesionale

2

în interesele și la indicațiile Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și

Partidul „ȘOR”.

În același timp a remarcat că, judecătorul Tamara Chișca-Doneva a fost

criticată dur nu doar sub aspectul calității profesionale pe care o deține, dar și în mod

personal în cadrul ședinței parlamentare de către alți deputați ai Partidului Politic

Platforma Demnitate și Adevăr.

A afirmat că interesul general al justiției și anume încrederea pe care trebuie

să o livreze justiția, inclusiv sub aspectul de aparențe, îndreptățesc necesitatea

înlăturării judecătorului Tamara Chișca-Doneva de la examinarea cauzei.

Este de părere că suspiciunile de imparțialitatea judecătorului Tamara Chișca-

Doneva sunt justificate de afilierea cu unele persoane și interese politice confirmate

atât de fapte consumate ale judecătorului Tamara Chișca-Doneva precum și

constatările din cadrul unor investigații jurnalistice.

Și-a întemeiat cererea în baza dispozițiilor art. 50 alin. (1) și (2) lit. d), 52, 202

alin. (4) din Codul administrativ și art. 52-54 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie

2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea

participanților la proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție

Tamara Chișca-Doneva depusă de Președintele Partidului Politic „Platforma

Demnitate și Adevăr” Năstase Andrei, reprezentat de avocatul Botnarenco Ion,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din

următoarele considerente.

Conform art. 202 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau

cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor

pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

Potrivit articolului 52 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, în temeiurile

prevăzute la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza

persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură până la

finalizarea ei. Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei

într-un proces-verbal.

Prevederile art. 51 se aplică corespunzător. În sensul articolului 50 alin. (1)

din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă

nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de

justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Alineatul (2) al

aceluiași articol prevede că, motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci

când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații

personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul

legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ

3

sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această

procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau

personal față de rezultatul procedurii administrative.

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de Președintele

Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” Năstase Andrei, reprezentat de

avocatul Botnarenco Ion, judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca –

Doneva, Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma

jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului. În hotărârea

Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005),

Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației

și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v.

Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20, § 27).

În acest sens, art. 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența

sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a

constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și

o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a

exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1

octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În sensul dat, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime

de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind

că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este

dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and

Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland).

După cum denotă actele cauzei, drept temei de recuzare au fost invocate

suspiciuni în privința imparțialității magistratului Tamara Chișca-Doneva, care în

opinia intimatului a fost avansată în funcție pe criterii politice, iar de către Partidul

Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” a fost criticată aspru promovarea

judecătorului la funcția de vice-președinte al Curții Supreme de Justiție.

De asemenea intimatul presupune existența cărorva legături între magistratul

recuzat și unii foști lideri din partidele oponente.

Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele cauzei, Colegiul

conchide că motivele invocate nu se încadrează în cele enumerate la art. 49 și 50 din

Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a

judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorului la judecarea cauzei și

obiectiv nu au fost justificate.

4

Astfel fiind, la caz circumstanțele invocate de Președintele Partidului Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” Năstase Andrei, reprezentat de avocatul

Botnarenco Ion, în susținerea cererii de recuzare, nu demonstrează existența unor

prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a le afecta

imparțialitatea judecătorului, în sensul definit în jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea

aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea

judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Articolul 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar”

redactate de Națiunile Unite în 1985, stipulează că „sistemul juridic va decide în

problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu

legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau

interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”. Conform

art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa manieră încât să păstreze

prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului juridic”.

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 CEDO, se determină

prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale

ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test

obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente

pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94) privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a

stabilit că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile

imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor,

respectând regulile relevante stabilite de lege”.

Cu referire la argumentele invocate în cererea de recuzare privind

imparțialitatea judecătorului Tamara Chișca-Doneva, Colegiul menționează că,

simpla citare a normei legale cât și careva dubii sau suspiciuni cu privire la

obiectivitatea și nepărtinirea magistratului nu pot servi drept argument justificat

întru recuzarea acestuia, atâta timp cât nu există fapte dovedite care să dea naștere

la îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia.

În același timp, se constată a fi lipsite de suport argumentele precum că de

către magistrat au fost comise careva acțiuni ilegale în perioada electorală, deoarece

nu au fost prezentate careva probe în acest sens și nici nu a fost obiect de examinare

de către Consiliul Superior al Magistraturii.

În consecință, se reține faptul că în motivarea cererii de recuzare nu au fost

prezentate careva probe plauzibile în susținerea argumentelor care ar pune la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului ce participă la examinarea cauzei,

acestea fiind declarative.

Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea

de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva

depusă de Președintele Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” Năstase

Andrei, reprezentat de avocatul Botnarenco Ion.

5

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, art. 53 alin. (5),

art. 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea de recuzare depusă de Președintele Partidului Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” Năstase Andrei, reprezentat de avocatul

Botnarenco Ion, judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, în cauza de

contencios administrativ, în cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Partidul Politic ,,Platforma Demnitate și Adevăr”

împotriva Comisiei Electorale Centrale, terți Biroul Politici de Reintegrare din

cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de

Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova,

Inspectoratul General al Poliției, Serviciul de Informații și Securitate cu privire la

anularea parțială a actului administrativ normativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului, Maria Ghervas

judecătorul

Judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

6