3r-237/21 — anularea partiala a actului administrativ normativ, emiterea actului administrativ favorabil, constatarea incalcarii art 32 alin 3 lit b si c din Codul electoral si obligarea modificarii numarului de sectii de votare pentru alegatorii din stanga Nistrului - Transnistria

Dosar nr. 3r-237/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) D E C I Z I E 18 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul depus de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco împotriva Comisiei Electorale Centrale, terții Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției privind anularea parțială a actului administrativ normativ, emiterea actului administrativ favorabil, constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia Electorală Centrală și Biroul politici de reintegrare, și obligarea Comisiei Electorale Centrale să modifice numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), ținând cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul electoral, împotriva încheierii din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă, c o n s t a t ă: La 07 iunie 2021,

Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, terții Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat anularea parțială a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 ca fiind ilegală în partea stabilirii/deschiderii numărului total de 44 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată; constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul 1 electoral de către Comisia Electorală Centrală la formarea numărului de secții de votare în număr de 44 pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată și de către Biroul politici de reintegrare, cu referire la manifestarea pasivității în vederea elaborării propunerilor legate de cele 44 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată cât și lipsei obiecțiilor formulate;

obligarea Comisiei Electorale Centrale să modifice numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), ținînd cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul electoral. Prin încheierea din 07 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, reclamantului i-a fost stabilit termen pînă la data de 08 iunie 2021, ora 09:00 pentru prezentarea dovezii respectării procedurii prealabile în partea pretențiilor în obligare (f.d.67).

La 08 iunie 2021, reclamantul a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat: - anularea parțială a actului administrativ normativ și anume a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 ca fiind ilegală în partea stabilirii/deschiderii numărului total de 44 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată; - emiterea de către instanța de judecată a actului administrativ favorabil, prin care să fie stabilită deschiderea a 28 secții de votare, pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria); - constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia Electorală Centrală la formarea numărului de secții de votare în număr de 44 pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată; - constatarea încălcării art. 32 alin. (1) lit. b), c) din Codul electoral de către Biroul politici de reintegrare, cu referire la manifestarea pasivității în vederea elaborării propunerilor legate de cele 44 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată cât și lipsei obiecțiilor fomulate;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să modifice numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), ținînd cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul electoral. Prin încheierea din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco a fost declarată inadmisibilă. La 09 iunie 2021 Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco a depus recurs împotriva încheierii din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru rejudecare.

În motivarea recursului, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco a menționat că instanța de judecată nu a elucidat 2 pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea admisibilității cererii de chemare în judecată înaintate. Conform art. 72 alin.(3) Cod electoral, contestațiile privind acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii sau adoptării hotărîrii. Iar conform art. 208 alin.(3) Cod administrativ, dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual.

Așadar, recurentul a notat că Codul administrativ menționează situația în care legea nu prevede expres procedura prealabilă, însă nu face trimitere la circumstanțele unei spețe, în care legile speciale (Codul electoral) instituie obligativitatea părților de a se adresa fară respectarea procedurii prealabile. Prin urmare, dacă partea care intenționează să formuleze o acțiune în contencios adminsitrativ prin legea specială (Codul electoral) menționează că, trebuie să se adreseze direct în instanța competentă de soluționare a cauzei, atunci impunerea respectării prevederilor art. 208 alin. (3) Cod adminsitrativ, în coroborare cu art. 72 alin. (3) Cod electoral decade, iar în aplicare ar fi contradictorie.

Astfel, recurentul a relevat că prevederile legii speciale, art. 72 alin. (3) Cod electoral nu delimitează tipul/felul acțiunii în contecios administrativ deduse judecății, care necesită a fi respectate, în coroborare cu dispozițiile art. 207 și 208 Cod administrativ, la etapa depunerii contestațiilor în materie electorală. Deci, legea specială art. 72 alin. (3) Cod electoral, atunci când menționează că, hotărârile Comisiei Electorale Centrale urmează a fi contestate direct în instanța de judecată, se referă la orice tip de contestație în materie electorală, care se examinează sub aspect procedural, conform Codului administrativ, în partea acțiunilor procesuale administrative și care nu sunt în contradicție cu legea specială.

În acest context, recurentul a subliniat prevederile pct. 5 al Hotărârii Comisiei Electorale Centrale cu nr. 4965 din 05 iunie 2021, în care este specificat că prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și poate fi contestată în decurs de 3 zile calendaristice de la data adoptării, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresa: str. Teilor, nr. 4, mun. Chișinău), fapt ce denotă că, însăși autoritatea publică, Comisia Electorală Centrală, în conținutul actului administrativ normativ indică expres modalitatea de contestare a acesteia, fiind exclusă de drept, procedura prealabilă ca soluționare a oricăror pretenții ale părților afectate.

De altfel, recurentul a punctat că conform art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, normele juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergentă între o normă generală si o normă specială, care se 3 conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială. Având în vedere că atât Codul administrativ, cât și Codul electoral conțin prevederi procedurale asemănătoare la etapa depunerii contestațiilor în materie electorală, urmează a fi aplicate normele speciale reglementate de către Codul electoral al Republicii Moldova. În acest sens, a fost omisă aplicarea legii speciale în mod primordial, adică art. 72 alin. (3) din Codul electoral, însă doar s-a făcut referire la normele generale, aplicabile litigiilor reglementate în ordine generală de Codul administrativ la etapa admisibilității.

Concluzionând, recurentul a enunțat că instanța de judecată a calificat incorect raportul juridic material litigios, prin determinarea incorectă a normei aplicabile speței. Prin urmare, legea specială nu impune și nu stabilește forma/tipul acțiunii în contencios administrativ pentru care urmează a nu fi respectată procedura prealabilă, iar obiectul contestației asupra hotărârilor emise de Comisia Electorală Centrală la fel nu este determinat prin lege, fapt ce oferă posibilitate părților de a înainta o acțiune în contencios administrativ, fără a ține cont de tipurile solicitărilor formulate.

La acest capitol, recurentul a notat practica Curții Supreme de Justiție pe cazuri similare, anexând la cererea de recurs decizia din 05 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în care Colegiul a reținut prevederile art. 72 alin. (3) Cod electoral, menționând că prima instanță a dat o interpretare greșită tipului acțiunii în contencios adminsitrativ, fiind suscedată și de concluzia eronată privind necesitatea respectării procedurii prealabile. La 10 iunie 2021 prin intermediul poștei electronice, în adresa intimaților, a fost expediată copia recursului depus de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 11 iunie 2021 Comisia Electorală Centrală a solicitat respingerea recursului depus de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco și menținerea încheierii contestate.

La 13 iunie 2021 Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco a depus sesizare privind excepția de neconstituționalitate cu privire la exercitarea controlului constituționalității unor prevederi din Codul electoral după cum urmează: - sintagma „fără respectarea procedurii prealabile” din art. 72 alin. (3) din Codul electoral, prin prisma dispozițiilor art. 7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituția Republicii Moldova; - sintagma „Contestațiile” și sintagmele „se examinează în conformitate cu prevederile Codului administrativ” din art. 73 alin. (7) Cod electoral, prin prisma dispozițiilor art.7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituția Republicii Moldova; - sintagmele „Instanța de judecată adoptă și pronunță hotărîrea în conformitate cu prevederile și ale Codului administrativ” din art. 74 alin. (1) Cod electoral, prin prisma dispozițiilor art. 7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituția Republicii Moldova.

4 Prin încheierea din 14 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind exercitarea controlului constituționalității unor prevederi din Codul electoral și s-a remis Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, în vederea examinării constituționalității unor prevederi din Codul electoral după cum urmează: - sintagma „fără respectarea procedurii prealabile” din art. 72 alin. (3) din Codul electoral, prin prisma dispozițiilor art. 7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituția Republicii Moldova; - sintagma „Contestațiile” și sintagmele „se examinează în conformitate cu prevederile Codului administrativ” din art. 73 alin. (7) Cod electoral, prin prisma dispozițiilor art.7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituția Republicii Moldova; - sintagmele „Instanța de judecată adoptă și pronunță hotărîrea în conformitate cu prevederile și ale Codului administrativ” din art. 74 alin. (1) Cod electoral, prin prisma dispozițiilor art. 7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituția Republicii Moldova.

Totodată, s-a amânat examinarea cauzei în ordine de recurs, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate. La 15 iunie 2021 Curtea Constituțioonală a emis decizia de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 137g/2021 și nr. 138g/2021 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 72 alin. (3), art. 73 alin.(7) și art. 74 alin.(1) din Codul electoral. Prin referința depusă la 15 iunie 2021 Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco și menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, la caz, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco a depus o contestație privind acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale Centrale. Așadar, speței îi sunt aplicabile prevederile Codului electoral, care, la art. 74 alin.(6), prevede expres că împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

5 Încheierea recurată a fost pronunțată și expediată părților prin intermediul poștei electronice la 08 iunie 2021, iar recurentul Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco a depus cererea de recurs la data de 09 iunie 2021 (f.d. 65-91). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este depus în termen. Conform art. 73 alin. (7) Cod electoral, contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Codului administrativ.

Iar, conform art. 74 alin. (1) Cod electoral, instanța de judecată adoptă și pronunță hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Codului administrativ. Astfel, conform art. 243 alin. (2) din Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul depus de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, de a anula încheierea din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza Curții de Apel Chișinău, în același complet de judecată, din următoarele motive. Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Din materialele cauzei rezultă că la 07 iunie 2021, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, a depus cerere de chemare în judecată, concretizată la 08 iunie 2021 împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, terții Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat: - anularea parțială a actului administrativ normativ și anume a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 ca fiind ilegală în partea stabilirii/deschiderii numărului total de 44 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată; 6 - emiterea de către instanța de judecată a actului administrativ favorabil, prin care să fie stabilită deschiderea a 28 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria); - constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova la formarea numărului de secții de votare în număr de 44 pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată;

- constatarea încălcării art. 32 alin. (1) lit. b), c) din Codul electoral de către Biroul politici de reintegrare, cu referire la manifestarea pasivității în vederea elaborării propunerilor legate de cele 44 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată cât și lipsei obiecțiilor fomulate; - obligarea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova să modifice numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), ținînd cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul electoral. Prin încheierea din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.

Analizând materialele cauzei, ținând cont de concluziile Curții de Apel Chișinău, indicate în încheierea contestată și argumentele invocate de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, în cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide asupra temeiniciei recursului și aplicarii eronate de către prima instanță a normelor materiale și procedurale. În susținerea concluziei enunțate, instanța de recurs relevă că conform art. 189 alin.(1) și (2) Cod administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 12 Cod adminsitrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

În conformitate cu art. 206 alin.(1) Cod administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau 7 e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). Articolul 207 Cod administrativ prevede examinarea admisibilității acțiunii în contencios administrativ.

Astfel, conform art. 207 alin.(1) și (2) lit. f) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: nu sînt întrunite condițiile prevăzute la art.208. Conform art. 208 alin. (1), (3), (4) și (5) Cod administrativ, în cazurile prevăzute de lege, pînă la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura prealabilă. Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual.

O acțiune în realizare se admite numai dacă reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere prin care a solicitat realizarea, tolerarea sau omiterea unei acțiuni. O acțiune în constatare este admisibilă numai dacă reclamantul s-a adresat anterior la autoritatea publică competentă cu cerere de constatare.

Reieșind din pretențiile indicate în cererea de chemare în judecată, instanța de recurs constată că Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, solicită anularea parțială a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 ca fiind ilegală în partea stabilirii/deschiderii numărului total de 44 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată și obligarea Comisiei Electorale Centrale să modifice numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), ținând cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul electoral.

Curtea de Apel Chișinău a declarat acțiunea inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit f) Cod administrativ, considerând că Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, a înaintat o acțiune în obligare, fără respectarea procedurii stabilite la art. 208 alin. (3) Cod administrativ. La acest capitol, instanța de recurs relevă că Curtea de Apel Chișinău a dat o interpretare greșită actului contestat de către Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, calificându-l ca act administrativ individual pentru contestarea căruia reclamantul nu a respectat procedura stabilită la art. 208 alin.(3) Cod administrativ.

Articolul 208 Cod administrativ nu a impus anumite reguli prejudiciare în cazul controlului normativ al actului administrativ, ceea ce înseamnă că acțiunea de control normativ se înaintează direct în instanța de judecată. 8 Aici, instanța de recurs reține constările Curții Constituționale din decizia de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 137g/2021 și nr. 138g/2021 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 72 alin. (3), art. 73 alin.(7) și art. 74 alin.(1) din Codul electoral nr. 94 din 15 iunie 2021, în care Curtea a notat că hotărârile Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea unor secții de votare nu sunt acte administrative cu caracter individual, ci sunt acte administrative cu caracter normativ.

Ele sunt adoptate pentru punerea în aplicare a prevederilor pertinente din Codul electoral, vizează un număr nedeterminat de subiecte și au un caracter general. Ținând cont de cele enunțate, instanța de recurs conchide că instanța de fond a dat o interpretare greșită tipului acțiunii în contencios administrativ fiind succedată de concluzia eronată privind necesitatea respectării procedurii prealabile.

Totodată, având în vedere că Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, prin cererea de chemare în judecată, pe lângă pretenția privind anularea parțială a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 ca fiind ilegală în partea stabilirii/deschiderii numărului total de 44 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată, a mai solicitat și emiterea de către instanța de judecată a actului administrativ favorabil, prin care să fie stabilită deschiderea a 28 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova la formarea numărului de secții de votare în număr de 44 pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată, constatarea încălcării art. 32 alin. (1) lit. b), c) din Codul electoral de către Biroul politici de reintegrare, cu referire la manifestarea pasivității în vederea elaborării propunerilor legate de cele 44 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată cât și lipsei obiecțiilor fomulate,

instanța de fond urma să verifice admisibilitatea prezentei acțiuni reieșind din natura acțiunilor în contencios administrativ. Altfel spus, la caz, urma ca admisibilitatea să fie apreciată prin prisma art. 12, 162, 206 alin. (1) și art. 208 Cod administrativ, iar, prima instanță să se expune cert pentru fiecare pretenție indicată în cererea de chemare în judecată, în parte. Conjunctura ipotezelor descrise supra profilează justețea argumentelor recurentului, iar drept consecință netemeinicia încheierii adoptate de către instanța de fond.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco, de a anula încheierea din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza Curții de Apel Chișinău, spre rejudecare, în același complet de judecată. Conform art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 9 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul depus de către Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco.

Se anulează integral încheierea din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și se restituie Curții de Apel Chișinău cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion Botnarenco împotriva Comisiei Electorale Centrale, terții Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției privind anularea parțială a actului administrativ normativ, emiterea actului administrativ favorabil, constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova și Biroul politici de reintegrare, și obligarea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova să modifice numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) ținând cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul electoral, spre rejudecare, în același complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burduh Nina Vascan 10