2ac-130/21 — Contestarea actului adminsitrativ

2ac-130/21 — Contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ac–130/21

Î N C H E I E R E

8 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

examinând cererea de recuzare depusă de Președintele Partidului Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase judecătorului Curții Supreme de

Justiție, Tamara Chișca-Doneva de la examinarea cererii depusă de către Comisia

Electorală Centrală cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală

în grad,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion

Botnarenco împotriva Comisiei Electorale Centrale, terții Biroul Politici de

Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova,

Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii

Moldova și Inspectoratul General al Poliției privind anularea parțială a actului

administrativ normativ, emiterea actului administrativ favorabil, constatarea

încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia Electorală

Centrală și Biroul politici de reintegrare, și obligarea Comisiei Electorale Centrale să

modifice numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga

Nistrului (Transnistria), ținând cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul

electoral,

c o n s t a t ă:

La 7 iunie 2021, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de

avocatul Ion Botnarenco, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei

Electorale Centrale, terții Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de

Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul

Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și Inspectoratul General al

Poliției, prin care a solicitat anularea parțială a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 4965 din 05 iunie 2021 ca fiind ilegală în partea stabilirii/deschiderii numărului

total de 44 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului

(Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată; constatarea încălcării art. 32

alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia Electorală Centrală la formarea

numărului de secții de votare în număr de 44 pentru alegătorii din localitățile din

stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată și de către

1

Biroul politici de reintegrare, cu referire la manifestarea pasivității în vederea

elaborării propunerilor legate de cele 44 secții de votare pentru alegătorii din

localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată

cât și lipsei obiecțiilor formulate; obligarea Comisiei Electorale Centrale să modifice

numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului

(Transnistria), ținând cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul electoral.

Prin încheierea din 7 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, reclamantului i-a fost

stabilit termen până la data de 08 iunie 2021, ora 09:00 pentru prezentarea dovezii

respectării procedurii prealabile în partea pretențiilor în obligare (vol.I, f.d.14-15).

La data de 8 iunie 2021, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr a depus

cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat:

- anularea parțială a actului administrativ normativ și anume a Hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 4965 din 5 iunie 2021 ca fiind ilegală în partea

stabilirii/deschiderii numărului total de 44 secții de votare pentru alegătorii din

localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea

menționată;

- emiterea de către instanța de judecată a actului administrativ favorabil, prin

care să fie stabilită deschiderea a 28 secții de votare, pentru alegătorii din localitățile

din stânga Nistrului (Transnistria);

- constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către

Comisia Electorală Centrală la formarea numărului de secții de votare în număr de 44

pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la

hotărârea menționată;

- constatarea încălcării art. 32 alin. (1) lit. b), c) din Codul electoral de către

Biroul politici de reintegrare, cu referire la manifestarea pasivității în vederea

elaborării propunerilor legate de cele 44 secții de votare pentru alegătorii din

localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menționată

cât și lipsei obiecțiilor formulate;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să modifice numărul de secții de votare

pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), ținând cont de

prevederile art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral (vol.I, f.d.51-54).

Prin încheierea din 8 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă de

Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul Ion

Botnarenco a fost declarată inadmisibilă (vol.I, f.d. 65-79).

La 9 iunie 2021 Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de

avocatul Ion Botnarenco a depus recurs împotriva încheierii din 08 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei la

Curtea de Apel Chișinău pentru rejudecare (vol.I, f.d.85-91).

Prin decizia din 18 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

depus de către Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de avocatul

Ion Botnarenco, s-a anulat integral încheierea din 8 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău cu restituirea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Chișinău, în același

complet de judecată (vol.I, f.d.182-191).

La rejudecarea cauzei, prin încheierea din 21 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, au fost admise declarațiile de abținere a judecătorilor Veronica Negru și

Angela Bostan de la examinarea prezentei cauze.

Prin încheierea din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, prin intermediul

2

reprezentantului cu drept de vot consultativ Ion Botnarenco, cu privire la recuzarea

judecătorului Ecaterina Palanciuc și a fost respinsă declarația de abținere a

judecătorului Grigore Dașchevici (vol.II, f.d.38-48).

Prin încheierea din 25 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, prin intermediul

reprezentantului cu drept de vot consultativ Ion Botnarenco, cu privire la recuzarea

judecătorului Grigore Dașchevici și a fost respinsă declarația de abținere a

judecătorului Grigore Dașchevici (vol.II, f.d.95-100).

Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

declarația de abținere a judecătorului Ecaterina Palanciuc (vol.II, f.d.172).

Prin încheierea din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

declarația de abținere a judecătorului Vladislav Clima (vol.III, f.d.26-32).

Prin încheierea din 2 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr cu privire la recuzarea

judecătorului Anatol Pahopol (vol.III, f.d.88-92).

Prin încheierea din 4 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentată de avocatul

Ion Botnarenco cu privire la recuzarea judecătorului Grigore Dașchevici (vol.III,

f.d.130-136).

Prin încheierea din 5 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

depusă de Președintele Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr – Andrei

Năstase cu privire la recuzarea judecătorilor Anatolie Minciună și Anatol Pahopol

(vol.III, f.d.179-184).

Prin încheierea din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

depusă de Președintele Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr – Andrei

Năstase cu privire la recuzarea judecătorilor Viorica Mihaila, Victoria Sîrbu și

Grigore Dașchevici (vol.III, f.d.228-233).

La data de 7 iulie 2021 Comisia Electorală Centrală a depus cerere cu privire la

strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad.

Examinarea cererii cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad

a fost numită pentru a fi examinată la data de 8 iulie 2021, ora 8:30.

La data de 7 iulie 2021, ora 22:14, Președintele Partidului Politic „Platforma

Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase a înaintat cerere de recuzare judecătorului

Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva de la examinarea cererii depusă

de Comisia Electorală Centrală cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală

în grad.

În susținerea cererii de recuzare a indicat că, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

a fost avansată în funcție la Curtea Supremă de Justiție pe criterii politice, astfel

exercită atribuțiile profesionale în interesele și la indicațiile Partidului Socialiștilor

din Republica Moldova și Partidul „ȘOR”.

A considerat că, este oportună înlăturarea acesteia de la examinarea prezentei

cauze pentru a nu fi afectat înfăptuirea actului justiției într-un mod obiectiv și legal.

A subliniat că, judecătorul Tamara Chișca-Doneva a fost criticată dur nu doar

sub aspectul calității profesionale pe care o deține, dar și în mod personal în cadrul

ședinței parlamentare de către alți deputați ai Partidului Politic Platforma Demnitate

și Adevăr.

A relevat că, promovarea judecătorului Tamara Chișca-Doneva pare a fi

motivată politic, iar interesele celor care au promovat-o arbitrar, vin în contradicție

3

cu interesele autorului recuzării în cadrul prezentului proces, motiv din care în opinia

Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

nu poate apărea ca fiind imparțială.

Suspiciunile de imparțialitate a judecătorului Tamara Chișca-Doneva sunt

justificate de afilierea cu unele persoane și interese politice conexe obiectului

litigiului, confirmate atât de fapte consumate ale judecătorului Tamara Chișca-

Doneva precum și constatările realizate în cadrul unor investigații jurnalistice.

În drept, a invocat prevederile art. 50 alin. (l) și (2) lit. d), art. 52, art. 202 alin.

(4) din Codul administrativ și art. 52-54 din Codul de procedură civilă.

Examinând cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de

Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie

2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea

participanților la proces.

Conform art. 202 alin. (1) și (3) Cod administrativ, judecătorul care examinează

acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza

temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se

face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente.

Conform art. 52 alin. (1) și (4) Cod administrativ, în temeiurile prevăzute la

art.49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care

acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei.

Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-

verbal. Prevederile art.51 se aplică corespunzător.

Iar, conform art. 50 alin. (1) și (2) Cod administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției. Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci cînd persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strînse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al

acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce

poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus

părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la

încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul

procedurii administrative.

Potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să

soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră

imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu

este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie

completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o

prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște

personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut

calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul

sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

4

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de Președintele Partidului

Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase judecătorului Curții

Supreme de Justiție, Tamara Chișca – Doneva, Colegiul consideră imperioasă analiza

celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor

Omului.

În hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta Curte

a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea

instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o importanță fundamentală

ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului,

în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre din 26 februarie

1993, Seria A nr. 257-B, p.20, § 27). În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade

sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența

prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite

moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata

convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare

obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice

îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care

pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de

a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că

acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă

această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v.

Italy și Wettstein v. Switzerland).

La caz, Colegiul constată că, drept temei de recuzare, Președintele Partidului

Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase a invocat că, suspiciunile

sale în privința imparțialității magistratului Tamara Chișca-Doneva sunt bazate pe

faptul ultima a fost avansată în funcție la Curtea Supremă de Justiție pe criterii

politice, iar de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” a fost criticată

aspru promovarea judecătorului Tamara ChișcaDoneva la funcția de vicepreședinte

al Curții Supreme de Justiție, fapt ce poate fi confirmat prin sursa web si articolele

din mass-media.

Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele cauzei, Colegiul

conchide că motivele invocate nu se încadrează cele enumerate la art. 49 și 50 din

Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a

judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorului la judecarea cauzei.

Circumstanțele invocate de Președintele Partidului Politic „Platforma Demnitate

și Adevăr” Andrei Năstase în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor

prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a le afecta

imparțialitatea subiectivă, în sensul definit în jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența

sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

5

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile

Articolul 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar”

redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în

problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu legea,

fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau interferență,

directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”. Conform art. 8,

judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât să păstreze prestanța

postului lor și imparțialitatea și independența sistemului juridic”.

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se determină prin

aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale

unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv

al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a

elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit

că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial,

în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând

regulile relevante stabilite de lege“.

Cu referire la argumentele invocate de Președintele Partidului Politic „Platforma

Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase privind imparțialitatea judecătorului Tamara

Chișca-Doneva, Colegiul menționează că, simpla citare a normei legale cât și careva

dubii sau suspiciuni cu privire la obiectivitatea și nepărtinirea magistratului nu pot

servi drept argument justificat întru recuzarea acestuia, atâta timp cât nu există fapte

dovedite care să dea naștere la îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia.

În această ordine de idei, Colegiul reține că, temeiurile de recuzare a

judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite

de către aceștia, iar limitele impuse de lege urmează să contracareze abuzurile

justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Totodată, Colegiul atestă că argumentele invocate în această privință, de fapt,

sunt critici în adresa judecătorului, care au dreptul de a exista într-o societate

democratică, însă, pentru a constitui temei de imposibilitate a magistratului de a

participa la examinarea unei cauze concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite

de probe suficiente.

Mai mult ca atât, după cum s-a specificat anterior, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă, inclusiv la înaintarea unei cereri de

recuzare, fapt omis de către de Președintele Partidului Politic „Platforma Demnitate

și Adevăr” Andrei Năstase.

Prin urmare, reținând că nu au fost prezentate careva probe plauzibile în

susținerea argumentelor ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

judecătorului ce participă la examinarea cauzei, Colegiul le respinge ca declarative.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a judecătorului

recuzat, Colegiul conchide că nu există circumstanțe care ar pune la îndoială

rezonabilă imparțialitatea acestuia.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare

depusă de Președintele Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” Andrei

Năstase este neîntemeiată, Colegiul ajunge la concluzia de a o respinge.

6

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 50-53, 54 și

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de către Președintele Partidului Politic „Platforma

Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Tamara Chișca-Doneva, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare

în judecată depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, reprezentat de

avocatul Ion Botnarenco împotriva Comisiei Electorale Centrale, terții Biroul Politici

de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova,

Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii

Moldova și Inspectoratul General al Poliției privind anularea parțială a actului

administrativ normativ, emiterea actului administrativ favorabil, constatarea

încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia Electorală

Centrală și Biroul politici de reintegrare, și obligarea Comisiei Electorale Centrale să

modifice numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga

Nistrului (Transnistria), ținând cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul

electoral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

7