3ra-738/21 — anularea Hotararii nr. 4966 din 05 iunie 2021 si Hotararii nr. 4974 din 08 iunie 2021 adoptate de Comisia Electorala Centrala, obligarea la emiterea actului administrativ

3ra-738/21 — anularea Hotararii nr. 4966 din 05 iunie 2021 si Hotararii nr. 4974 din 08 iunie 2021 adoptate de Comisia Electorala Centrala, obligarea la emiterea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-738/2021

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, I. Muruianu)

D E C I Z I E

22 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova,

reprezentantă de Nastas Ruslan,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererile de chemare în judecată

depuse de Blocul electoral „RENATO USATÎI”, Partidul Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate”, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidul Politic

„Partidul Unității Naționale”, Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”,

Partidul Politic „Democrația Acasă”, Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa

„PACE” împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, persoane terțe

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Guvernul

Republicii Moldova privind anularea Hotărârii nr. 4966 din 05 iunie 2021 și Hotărârii

nr. 4974 din 08 iunie 2021 adoptate de Comisia Electorală Centrală a Republicii

Moldova și obligarea la emiterea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 06 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Caciuc Gheorghe,

reprezentant cu drept de vot consultativ al Blocului electoral „RENATO USATÎI” a

depus la Curtea de Apel Chișinău, cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei

Electorale Centrale, solicitând anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966

din 05 iunie 2021, „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru

alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, în partea punctului 1 din

dispozitivul hotărârii, conform anexei în număr de 139 secții de votare (f.d.1, 2-7, vol.

I, dosar nr. 3-74/21).

La 08 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.105, vol. I), Caciuc

Gheorghe, reprezentant cu drept de vot consultativ al Blocului electoral „RENATO

USATÎI” a depus cerere privind completarea cerințelor din acțiune, solicitând

admiterea cererii de completare, emiterea unei hotărâri privind obligarea Comisiei

Electorale Centrale de a adopta hotărâre de modificare a Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în

străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, prin majorarea

numărului de secții de votare în număr de 190 secții, în conformitate cu avizele

consultative emise de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și

prevederile aer. 30 alin. (2) și art. 31 alin. (3) din Codul electoral (f.d.106-107, vol. I).

La 09 iunie 2021, ora 13:44, Caciuc Gheorghe, reprezentant cu drept de vot

consultativ al Blocului electoral „RENATO USATÎI” a depus la Curtea de Apel

Chișinău, cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale,

Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Guvernului Republicii

Moldova, solicitând anularea în tot a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4974

din 08 iunie 2021, pentru modificarea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966

din 05 iunie 2021„ Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru

alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, obligarea Comisiei Electorale

Centrale să adopte hotărâre de modificare a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.

4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate

pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, prin majorarea numărului

de secții de votare în număr de 190, în conformitate cu avizele consultative emise de

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și prevederile art. 30 alin. (2), art.

31 alin. (3) din Codul electoral (f.d.3-11, vol. VII, dosar nr. 3-85/21).

Pe parcursul judecării cauzei, Caciuc Gheorghe, reprezentant cu drept de vot

consultativ al Blocului electoral „RENATO USATÎI” a depus cerere de concretizare a

pretențiilor din cererea de chemare în judecată depusă la 06 iunie 2021 și din 09 iunie

Comisiei Electorale Centrale din 05 iunie 2021, reclamantul a renunțat la pretenția

privind anularea Hotărârii nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire constituirea secțiilor

de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, în

partea punctului 1 din dispozitivul hotărârii, iar pretenția cu nr. 2 din cererea privind

completarea cerințelor din acțiune din 08 iunie 2021 fiind concretizată, și anume,

solicitând obligarea Comisiei Electorale Centrale să adopte Hotărâre de modificare a

punctului 1 din dispozitivul Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie

2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile

parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, prin majorarea numărului secțiilor de votare

în număr de 191 secții de votare, în conformitate cu avizele consultative emise de

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și prevederile art. 30 alin. (2), art.

31 alin. (3) din Codul electoral.

Pretenția nr. 3 din cererea de chemare în judecată privind contestarea Hotărârii

Comisiei Electorale Centrale din 08 iunie 2021, a fost concretizată, și anume, fiind

solicitată obligarea Comisiei Electorale Centrale să adopte Hotărâre de modificare a

punctului 1 din dispozitivul Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie

2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile

parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, prin majorarea numărului secțiilor de votare

în număr de 191 secții de votare, în conformitate cu avizele consultative emise de

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și prevederile art. 30 alin. (2), art.

31 alin. (3) din Codul electoral (f.d.78-79, vol. II).

La 07 iunie 2021, Mihailov-Moraru Veronica, reprezentant cu drept de vot

consultativ al Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” a depus la Curtea de

Apel Chișinău, cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale a

Republicii Moldova, persoană terță Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova, solicitând anularea Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 și obligarea Comisiei Electorale Centrale să adopte

hotărâre „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile

parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, cu respectarea rigorilor prevăzute de art. 30

alin. (2) și art. 31 alin. (3) din Codul electoral (f.d.1-14, vol. II, dosar nr. 3-75/21).

Prin încheierea din 07 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă de

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” a fost transmisă spre soluționarea

chestiunii privind conexarea cauzei nr. 3-75/21 cu cauza nr. 3-74/21, într-o singură

procedură (f.d.56-58, vol. II, dosar nr. 3-75/21).

La 09 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.148, vol. I), Mihailov-

Moraru Veronica, reprezentant cu drept de vot consultativ al Partidului Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” a depus cerere de modificare a obiectului acțiunii și de

completare a pretențiilor din cererea inițială, solicitând anularea Hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 și a Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021, obligarea Comisiei Electorale Centrale să adopte

hotărâre „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile

parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, cu respectarea rigorilor prevăzute de art. 30

alin. (2) și art. 31 alin. (3) din Codul electoral, în număr de 198 de secții în conformitate

cu anexa la demersul reclamantului înaintat Comisiei Electorale Centrale la 17 mai

2021 (f.d.143-148, vol. I).

La 16 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.96, vol. III), Mihailov-

Moraru Veronica, reprezentant cu drept de vot consultativ al Partidului Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” a depus cerere de completare a temeiurilor din acțiunea inițială

depusă la 07 iunie 2021 și cea de modificare din 09 iunie 2021, fiind completate cu

prevederile art. 206 alin. (1) lit. e) și art. 224 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ

(f.d.97-98, vol. III).

La 07 iunie 2021, Botnarenco Ion, reprezentant cu drept de vot consultativ al

Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” a depus la Curtea de Apel Chișinău,

cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii

Moldova, persoană terță Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova, solicitând anularea parțială a Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021, ca fiind ilegală în partea constituirii secțiilor de

votare în străinătate în număr de 139 ca fiind nejustificată, în raport cu numărul real

necesar și obligarea Comisiei Electorale Centrale să constituie 300 de secții de votare

pentru cetățenii care își exercită votul peste hotarele Republicii Moldova (f.d.1-4, vol.

III, dosar nr. 3-77/21).

La 07 iunie 2021, Cobîșenco Ion, reprezentant cu drept de vot consultativ al

Partidului Politic „Partidul Unității Naționale” a depus la Curtea de Apel Chișinău,

cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii

Moldova, persoană terță Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova, solicitând anularea Hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea

secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie

2021” (f.d.1-3, vol. IV, dosar nr. 3-78/21).

Prin încheierea din 07 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă de

Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” a fost transmisă spre soluționarea

chestiunii privind conexarea cauzei nr. 3-78/21 cu cauza nr. 3-74/21, într-o singură

procedură (f.d.10-12, vol. IV, dosar nr. 3-78/21).

Ulterior la 08 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Cobîșenco Ion,

reprezentant cu drept de vot consultativ al Partidului Politic „Partidul Unității

Naționale”, a depus contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii

Moldova, persoană terță Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova, solicitând conexarea cauzei de

contencios administrativ nr. 3-74/21 care are obiect de examinare a contestațiilor

privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu

privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare

anticipate din 11 iulie 2021” (f.d.3, 4-10, vol. V, dosar nr. 3-82/21).

Prin încheierea din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă de

Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” a fost transmisă spre soluționarea

chestiunii privind conexarea cauzei nr. 3-82/21 cu cauza nr. 3-74/21, într-o singură

procedură (f.d.24-26, vol. V, dosar nr. 3-82/21).

La 09 iunie 2021, Bilețchi Vlad, președintele Partidului Politic „Alianța pentru

Unirea Românilor” a depus la Curtea de Apel Chișinău contestație împotriva Comisiei

Electorale Centrale a Republicii Moldova, solicitând constatarea faptului că Comisia

Electorală Centrală se eschivează de la îndeplinirea atribuțiilor legale, în mod repetat,

în ceea ce privește gestionarea votului diasporei și nu dorește să soluționeze problema

în conformitate cu Codul electoral, constatarea ilegalității Hotărârii Comisei Electorale

Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 și Hotărârii Comisei Electorale Centrale nr.4974

din 08 iunie 2021 de modificare, abrogarea acestora întrucât contravin art. 31 din Codul

electoral și nu țin cont de recomandarea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova și obligarea Comisiei Electorale Centrale să adopte o

hotărâre nouă prin care să respecte dreptul diasporei la vot, în conformitate cu

Constituția Republicii Moldova și Codul electoral, deschiderea a cel puțin 190 secții de

votare, conform avizului Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova (f.d.1-2, vol. VI, dosar nr. 3-83/21).

La 10 iunie 2021, Costiuc Vasile, președintele Partidului Politic „Democrația

Acasă” a depus la Curtea de Apel Chișinău, contestație împotriva Comisiei Electorale

Centrale a Republicii Moldova, persoană terță Ministerul Afacerilor Externe și

Integrării Europene al Republicii Moldova, concretizată tot la 10 iunie 2021 (f.d.64-65,

vol. II), solicitând anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie

2021 pentru modificarea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie

2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile

parlamentare anticipate din 11 iulie 2021” și obligarea Comisiei Electorale Centrale de

a constitui 190 secții de votare în străinătate conform recomandărilor prezentate de

Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova (f.d.3-4,

vol. VIII, dosar nr. 3-87/21).

Prin încheierea din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă de

Partidul Politic „Democrația Acasă” a fost transmisă spre soluționarea chestiunii

privind conexarea cauzei nr. 3-87/21 cu cauza nr. 3-74/21, într-o singură procedură

(f.d.5-7, vol. VIII, dosar nr. 3-87/21).

La 12 iunie 2021, Costiuc Vasile, președintele Partidului Politic „Democrația

Acasă” a depus cerere de concretizare, solicitând anularea parțială a Hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 (vizavi de cifra 139 de secții de votare)

și anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021 (vizavi

de cifra 146 secții de votare), cu repunerea în termenul de contestare a hotărârilor și

obligarea Comisiei Electorale Centrale de a deschide 190 de secții de votare în

străinătate, conform recomandărilor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării

Europene (f.d.98, vol. II).

La 11 iunie 2021, Demenciuc Roman, reprezentant cu drept de vot consultativ al

Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE” a depus la Curtea de Apel

Chișinău, contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova,

persoană terță Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, solicitând anularea

Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021 privind modificarea

Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la

constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din

11 iulie 2021”, precum și a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie

2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile

parlamentare anticipate din 11 iulie 2021” și obligarea Comisiei Electorale Centrale să

emită actul administrativ favorabil în vederea constituirii a 220 secții de votare în

străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în conformitate

cu prevederile art. 30 alin. (2) și art. 31 alin. (3) din Codul electoral (f.d.3-12, vol. IX,

dosar nr. 3-88/21).

Prin încheierea din 11 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, contestația depusă

de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE” a fost transmisă spre

soluționarea chestiunii privind conexarea cauzelor nr. 3-88/21 și nr. 3-74/21, într-o

singură procedură (f.d.40-42, vol. IX, dosar nr. 3-88/21).

Prin încheierea din 07 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost conexate

cauzele de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” împotriva Comisiei Electorale

Centrale a Republicii Moldova, persoană terță Ministerul Afacerilor Externe și

Integrării Europene al Republicii Moldova (cauza nr. 3-75/21), la cerere de chemare în

judecată depusă de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” împotriva

Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, persoană terță Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova (cauza nr. 3-77/21), la

cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”

împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, persoană terță Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Guvernul Republicii

Moldova (cauza nr. 3-78/21) cu cauza de contencios administrativ la cererea de

chemare în judecată depusă de Blocul electoral „RENATO USATÎI” împotriva

Comisiei Electorale Centrale (cauza nr. 3-74/21), atribuindu-le un singur număr 3-

74/21 (f.d.97-98, 99-102, vol. I, dosar nr. 3-74/21).

La 10 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Avocatul Poporului pentru

drepturile copilului, Bănărescu Maia, a depus în temeiul art. 25 alin. (3) din Legea nr.

52/2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) concluzii, solicitând

admiterea acțiunilor și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a adopta hotărâre cu

privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare

anticipate din 11 iulie 2021 (f.d.168-171, vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea Avocatului

Poporului doamnei Maia Bănărescu de a interveni în proces pentru a depune concluzii

și în baza art. 25 alin. (3) din Legea nr. 52/2014 cu privire la Avocatul

Poporului(Ombudsmanul) au fost acceptate concluziile scrise.

Prin încheierea din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost conexate

cauzele de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” împotriva Comisiei Electorale Centrale a

Republicii Moldova, persoană terță Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova (cauza nr. 3-82/21),

cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Alianța pentru Unirea

Românilor” împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova (cauza nr. 3-

83/21), cu cauza de contencios administrativ, la cererile de chemare în judecată depuse

de către Blocul electoral „RENATO USATÎI”, Partidul Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate”, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidul Politic

„Partidul Unității Naționale”, Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”

împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, persoane terțe Ministerul

Afacerilor de Externe al Republicii Moldova și Guvernul Republicii Moldova (cauza

nr. 3-74/21), atribuindu-le un singur număr 3-74/21 (nr. electronic 2-21084602-02-3-

06062021-1) (f.d.38-39, 40-44, vol. II, dosar nr.3-74/21).

Prin încheierea din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost conexată cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Partidul

Politic „Democrația Acasă” împotriva Comisiei Electorale Centrale și Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova (cauza nr. 3-87/21) cu

cauza de contencios administrativ, la cererile de chemare în judecată depuse de către

Blocul electoral „RENATO USATÎI”, Partidul Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate”, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidul Politic

„Partidul Unității Naționale”, Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”

împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, persoane terțe Ministerul

Afacerilor de Externe a Republicii Moldova și Guvernul Republicii Moldova (cauza nr.

3-74/21), atribuindu-le un singur număr 3-74/21 (nr. electronic 2-21084602-02-3-

06062021-1) (f.d.45-46, 47-51, vol. II, dosar nr. 3-74/21).

Prin încheierea din 11 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost conexată cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Partidul

Politic „PACE” împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoana terță Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova (cauza nr. 3-88/21) cu

cauza de contencios administrativ, la cererile de chemare în judecată depuse de către

Blocul electoral „RENATO USATÎI”, Partidul Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate”, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidul Politic

„Partidul Unității Naționale”, Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul

Politic „Democrația Acasă” împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii

Moldova, persoane terțe Ministerul Afacerilor de Externe a Republicii Moldova și

Guvernul Republicii Moldova (cauza nr. 3-74/21), atribuindu-le un singur număr 3-

74/21 (nr. electronic 2-21084602-02-3- 06062021-1) (f.d.163-164, 165-170, vol. II,

dosar nr. 3-74/21).

Prin încheierea din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea

depusă de Botnarenco Ion, reprezentant cu drept de vot consultativ al Partidului Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” cu privire la sesizarea Curții Constituționale a

Republicii Moldova privind exercitarea controlului constituționalității unor prevederi

din Codul electoral.

A fost remisă Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea depusă de

Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, reprezentat de avocatul Ion

Botnarenco, în vederea examinării constituționalității unor prevederi din Codul

electoral după cum urmează:

-sintagma „fără respectarea procedurii prealabile ” din art. 72 alin. (3) din Codul

electoral, prin prisma dispozițiilor art. 7, art. 20 alin. (2), art. 23 alin. (2), art. 38 din

Constituția Republicii Moldova.

-sintagma „Contestațiile” și sintagmele „se examinează în conformitate cu

prevederile Codului administrativ” din art. 73 alin. (7) din Codul electoral, prin prisma

dispozițiilor art. 7, art. 20 alin. (2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituția Republicii

Moldova.

-sintagmele „Instanța de judecată adoptă și pronunță hotărârea în conformitate cu

prevederile și ale Codului administrativ” din art. 74 alin. (1) din Codul electoral, prin

prisma dispozițiilor art. 7, art. 20 alin. (2), art. 23 alin. (2), art. 38 din Constituția

Republicii Moldova.

A fost amânată examinarea cauzei în instanța de fond, până la pronunțarea Curții

Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate (f.d.69-70, 71-77, vol. II).

Prin decizia de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 137g/2021 și nr. 138g/2021

privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 72 alin. (3), 73

alin. (7) și 74 alin. (1) din Codul electoral (procedura prealabilă și contestațiile în

domeniul electoral) nr. 94 din 15 iunie 2021, Curtea Constituțională a declarat

inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate a: - textului „fără respectarea procedurii

prealabile” din articolul 72 alin. (3) din Codul electoral; - cuvântului „Contestațiile” și

textului „se examinează în conformitate cu prevederile […] Codului administrativ” din

articolul 73 alin. (7) din Codul electoral și - textului „Instanța de judecată adoptă și

pronunță hotărârea în conformitate cu prevederile […] Codului administrativ” din

articolul 74 alin. (1) din Codul electoral, ridicate de către dl avocat Ion Botnarenco, în

interesele partidului politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, parte în dosarul nr. 3r-

237/2021, pendinte la Curtea Supremă de Justiție și în dosarul nr. 3-74/2021, pendinte

la Curtea de Apel Chișinău (f.d.87-92, vol. II).

La 14 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Valico Veaceslav a înaintat

cerere privind atragerea sa în proces, în temeiul art. 205 alin. (1) din Codul administrativ

(f.d.207-209, 226-227, vol. II, dosar nr. 3-74/21).

Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea înaintată de Valico Veaceslav privind atragerea în proces (f.d.99-

100, 101-108, vol. II, dosar nr. 3-74/21).

Pe parcursul judecării cauzei reclamanții au înaintat cereri de modificare și de

completare a acțiunilor, care au fost acceptate de instanța de judecată.

În esență, construcția în fapt și în drept a acțiunilor (contestațiilor) fiecărui

reclamant în parte este asemănătoare, uneori acestea coincid sau sunt similare și

identice.

În motivarea acțiunilor reclamanții au invocat că, prin anexa la punctul 1 din

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la

constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din

11 iulie 2021”, pârâta, în persoana Comisiei Electorale Centrale, a încălcat prevederile

constituționale și cerințele Codului electoral și a dispus deschiderea unui număr vădit

insuficient de secții de votare în străinătate, nu a ținut cont de avizul prealabil al

Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, fapt prin

care, în consecință, a încălcat flagrant dreptul la vot al cetățenilor Republicii Moldova

aflați în străinătate.

Reclamanții afirmă că, prin punctul 1 alin. (3) lit. l) din Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021 pentru modificarea hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de

votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, pârâta

a reparat parțial ilegalitatea Hotărârii nr. 4966 din 05 iunie 2021, dar de fapt a conservat

intenția de a limita dreptul de vot a compatrioților aflați în străinătate.

Reclamanții menționează că, Hotărârile Comisiei Electorale Centrale contestate

vin în contradicție cu principiile unui stat democratic și lezează drepturile fundamentale

ale concurenților electorali, prevăzut la art. 38 alin. (3) din Constituție, art. 12 din Codul

electoral, dreptul de a fi ales, fiind neîntemeiate și contrare interesului public.

Reclamanții susțin că, după cum rezultă din datele de la ultimul scrutin, în 11

secții de votare s-au terminat buletinele de vot, numeroși alegători nu au putut vota, iar

aceasta impunea obligația autorităților de a întreprinde măsuri suplimentare pentru a

preveni situații similare în viitor, mai ales având în vedere că numărul persoanelor

înregistrate prealabil din cele 4 țări în care s-au epuizat buletinele de vot a crescut cu

mai mult de 70% față de ultimul scrutin, iar în Germania creșterea a fost chiar de 120%.

Reclamanții relatează că, această obligație a autorităților era și mai stringentă în

perioada pandemiei, or, la alegerile prezidențiale s-au creat cozi enorme la secțiile de

votare la care au votat peste 3000 de alegători și niciunul din aceste aspecte nu a fost

luat în calcul, ceea ce confirmă în mod clar lipsa de buna credință a Comisiei Electorale

Centrale.

Reclamanții indică, că potrivit pct. III al Hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 4966, este stipulat că la situația din 26 mai, conform datelor de care dispune Comisia

Electorală Centrală, există un număr de 100 050 declarații pentru înregistrarea

prealabilă, depuse fie electronic, fie pe suport de hârtie, iar conform pct. VIII al

Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4300 din 26 septembrie 2020 „Cu privire la

constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile Președintelui Republicii

Moldova din 01 noiembrie 2020”, la situația din 16 septembrie, conform datelor de care

dispune Comisia, exista un număr de 60 030 declarații pentru înregistrarea prealabilă,

depuse fie electronic, fie pe suport de hârtie, prin urmare, Comisia Electorală Centrală

pentru alegerile prezidențiale din anul 2020, a stabilit un număr de 139 secții de vot în

străinătate.

Reclamanții relevă că, pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021

s-au înregistrat cu 40 020 persoane mai mult, fapt din care se deduce că există un interes

mai sporit din partea cetățenilor Republicii Moldova, aflați temporar peste hotare, de a

participa la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, astfel, primul criteriu

pentru stabilirea unui număr mai mare de secții în străinătate este întrunit pe deplin.

Reclamanții menționează că al doilea criteriu pentru stabilirea numărului secțiilor

de votare peste hotare, presupune statistica alegătorilor care au participat la scrutinul

precedent, și anume de peste 260 000 de alegători din străinătate, iar conform

declarațiilor de presă oferite de către membrul Comisiei Electorale Centrale, a doua zi

după petrecerea turului II al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020, acesta a

afirmat că au fost 7 secții de votare în care cu mult timp înainte de finalizarea procesului

de vot, numărul de buletine a fost epuizat. În opinia sa, ca simplu membru al Comisiei

Electorale Centrale, urmează a fi analizată activitatea acestor 7 secții de votare, 7

birouri, cum a fost asigurat dreptul la vot a 5 mii de alegători, aproape 450 de persoane

pe oră, întrucât în străinătate în 10 secții de votare a fost înregistrată participare activă:

1/343 - or. Villeneuve - Saint - Georges, Republica Franceză; 1/397 - or. Northamton,

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord; 1/395 - or. Londra, Regatul Unit al

Marii Britanii și Irlandei de Nord; 1/393 - or. Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și

Irlandei de Nord; 1/394 - or. Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;

1/340 - or. Paris, Republica Franceză; 1/348 - or. Berlin, Republica Federală Germania;

1/349 - or. Frankfurt pe Main, Republica Federală Germania; 1/369 - or. Parma,

Republica Italiană; 1/344 - or. Montreuil, Republica Franceză.

Reclamanții invocă, că din analiza conținutului Hotărârii nr. 4966 din 05 iunie

2021 și a Hotărârii nr. 4974 din 08 iunie 2021, prin care a fost majorat numărul secțiilor

de votare în străinătate până la cifra de 146 de secții, se constată faptul că, pârâta, fără

a ține cont de criteriile de bază ale prevederilor legale pertinente, a emis hotărâri care

încalcă drepturile cetățenilor aflați peste hotarele Republicii Moldova și care

intenționează să-și manifeste dreptul fundamental de a vota în condiții echitabile, egale

și transparente.

Reclamanții, fiecare în parte, au solicitat anularea hotărârilor Comisie Electorale

Centrale contestate și au cerut obligarea Comisiei Electorale Centrale a Republicii

Moldova de a deschide secții de votare peste hotare cu întindere de la 191 până la 300

secții de votare.

Comisia Electorală Centrală prin referințele înaintate a solicitat respingerea

acțiunilor, indicând căîn exercitarea dreptului său discreționar prevăzut de art. 31 alin.

(3) din Codul electoral, Comisia emițând actele contestate a motivat suficient de

exhaustiv, fiind expuse toate considerentele și punctele de vedere care au stat la baza

emiterii acestuia și justificată soluția aleasă, în limitele stabilite de lege, conform

practicii existente (s-a bazat pe un număr de secții realizabil la scrutinul precedent) și

destinat scopului normativ.

Guvernul Republicii Moldova prin referința depusă a indicat că Comisia

Electorală Centrală deține un drept discreționar la luarea deciziei privind constituirea

numărului secțiilor de votare în străinătate, iar controlul judecătoresc se limitează la

verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar, or, instanța

de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act

administrativ și Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu

privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare

anticipate din 11 iulie 2021” a fost modificată prin Hotărârea nr. 4974 din 08 iunie

2021, și anume, a fost majorat numărului secțiilor de la 139 la 146.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova prin

referința depusă a indicat că, menținerea numărului secțiilor de votare similar celui de

la scrutinul electoral precedent sau cu majorarea nesemnificativă a acestora în

localitățile vizate, poate genera tensionarea situației și multiplicarea riscurilor pentru

buna desfășurarea a votului peste hotare în deplină securitate a alegerilor peste hotare.

Anume de aceea, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii

Moldova a indicat în aviz necesitatea asigurării condițiilor de lucru pentru membrii

Birourilor Electorale din Secțiile de Votare peste hotare. Respectiv, în procesul de

stabilire a numărului secțiilor de votare peste hotare, este important de a se ține cont și

de respectarea principiului transparenței și consultării exhaustive, ceea ce nu a fost

realizat la adoptarea Hotărârilor menționate ale Comisiei Electorale Centrale, dar și de

criteriile menționate în Codul electoral referitoare la numărul de alegători de la ultimul

scrutin electoral și înregistrarea prealabilă.

Avocatul Poporului în concluzia scrisă a afirmat că, potrivit art. 22 alin. (1) din

Legea nr. 52/2014, în cazul în care dispune de informații privind încălcarea în masă sau

gravă a drepturilor și libertăților omului, în cazurile de o importanță socială deosebită

sau în cazul în care este necesară apărarea intereselor unor persoane care nu pot folosi

de sine stătător mijloacele juridice de apărare, Avocatul Poporului este în drept să

acționeze din oficiu și astfel, declanșând sesizarea din oficiu urmare a emiterii de către

Comisia Electorală Centrală a Hotărârii nr. 4966 din 05 iunie 2021, constatând cu

celeritate, că hotărârea în cauză, contravine standardelor în domeniul drepturilor omului

și nu va asigura realizarea dreptului la vot pentru toți cetățenii.

Prin hotărârea din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise parțial

acțiunile în contencios administrativ (contestațiile) depuse de către Blocul electoral

„RENATO USATÎI”, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Partidul Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”,

Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”, Partidul Politic „Democrația

Acasă”, Partidul Politic „Partidul Acasă Construim Europa” împotriva Comisiei

Electorale Centrale a Republicii Moldova, persoane terțe Ministerul Afacerilor Externe

și Integrării Europene al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova privind

anularea Hotărârii nr. 4966 din 05 iunie 2021 și Hotărârii nr. 4974 din 08 iunie 2021,

adoptate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova și obligarea la emiterea

actului administrativ.

A fost anulat în parte actul administrativ normativ și anume anexa la punctul 1

din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la

constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din

11 iulie 2021”, modificat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08

iunie 2021 pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05

iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile

parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, prin care au fost constituite secții de votare

în număr mai mic de 190 secții de votare în străinătate indicate în avizul prealabil al

Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova nr.

DC/2/402/4916 din 25 mai 2021.

A fost anulat în parte actul administrativ normativ și anume punctul 1 alin. (3)

lit. l) din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021 pentru

modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu

privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare

anticipate din 11 iulie 2021”, prin care au fost constituite secții de votare în număr mai

mic de 190 secții de votare în străinătate indicate în avizul prealabil al Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova nr. DC/2/402/4916 din

25 mai 2021.

În rest, acțiunile au fost respinse ca fiind neîntemeiate (f.d.151-152, 153-188, vol.

III, dosar nr.3-74/21).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin decretul Președintelui

Republicii Moldova din 28 aprilie 2021 nr. 77-IX, Parlamentul de legislatura a X-a a

fost dizolvat și a fost stabilită data alegerii noului organ legislativ la 11 iulie 2021, iar

Guvernul a fost obligat să asigure alocarea din bugetul de stat a resurselor financiare

necesare pentru pregătirea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, în baza

devizului de cheltuieli aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Prin punctul 1 (conform anexei) din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate

pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, au fost constituite 136 secții

de votare în străinătate (f.d.146, dosar administrativ).

Prin punctul 1 alin. (3) lit. l) din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4974

din 08 iunie 2021 pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966

din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru

alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, numărul 139 secții de votare în

străinătate a fost substituit cu numărul 146 secții de votare (f.d.220, dosar

administrativ).

Completul de judecată a stabilit că aceste două acte administrative au fost

contestate de reclamanți, care inițial, o parte din ei le apreciau ca fiind acte

administrative individuale, iar o altă parte le considerau drept acte administrative

normative.

Instanța de judecată a notat că, în considerentele Deciziei Curții Constituționale

de inadmisibilitate nr.94 din 15 iunie 2021, adoptată la sesizarea reclamantului Partidul

Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

4966 din 05 iunie 2021 și Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie

2021, au fost interpretate fiind acte administrative cu caracter normativ.

Pornind de la aceste constatări a instanței de contencios constituțional, precum și

din perspectiva prevederilor coroborate din Codul electoral și din Codul administrativ,

instanța de judecată a efectuat, în limitele competenței jurisdicționale, controlul de

legalitate a acestor două hotărâri adoptate de Comisia Electorală Centrală or, pretenții

de nulitate, precum și temei de nulitate a actelor normative nici un participant nu a

invocat.

Instanța de fond a stabilit că în corespundere cu prevederile art. 3 din Codul

administrativ, art. 1 alin. (3), art. 38 din Constituție, art. 3 din Primul Protocol din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, reclamanții justifică un drept vătămat,

în sensul art. 17, art. 20 din Codul administrativ și în corespundere cu art. 20 din

Constituție, coroborat cu art. 71 - art. 74 din Codul electoral, astfel fiind îndreptățiți să

înainteze contestații și acțiune în contencios administrativ.

Așadar, instanța de fond a stabilit că din textul art. 30 și art. 31 din Codul

electoral, se desprinde cert concluzia că, constituirea secțiilor de votare în străinătate,

în comparație cu constituirea secțiilor de votare în țară, este supusă suplimentar unor

condiții speciale, prevăzute în mod exhaustiv și de strictă interpretare.

Astfel, pe lângă criteriul numeric care include cel puțin 30 și cel mult 3000

de alegători, care la propunerea autorităților, plafonul de 3000 de alegători poate

fi depășit cu cel mult 10 la sută, pentru constituirea secțiilor de votare în

străinătate, altele de cât cele din sediul misiunilor diplomatice, sunt obligatorii

următoarele condiții:

circumscripția națională;

aflați în străinătate;

Europene de la autoritățile competente ale țărilor de reședință a cetățenilor Republicii

Moldova privind numărul acestora și locul aflării acestora.

Cu toate că avizul prealabil, indicat la art. 31 alin. (3) din Codul electoral, este

unul de natură consultativ, totuși, în opinia instanței de judecată, având în vedere

materia în care acest aviz prealabil este impus de legiuitor, precum interesul public

major și scopul urmărit, autoritățile, în persoana Comisiei Electorale Centrale și

Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, aveau

obligația să coopereze efectiv și eficient pentru a asigura desfășurarea normală a

procesului de votare în străinătate și a garanta accesul la urnele de vot în mod

nestingherit a compatrioților aflați peste hotarele țării.

Actele cauzei atestă că Comisia Electorală Centrală și Ministerul Afacerilor

Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, în egală măsură au desconsiderat,

sau au tratat superficial și formal importanța informațiilor care urmau să se regăsească

în acest aviz prealabil.

La fel, instanța de fond a observat că, în textul corespondenței dintre Comisia

Electorală Centrală și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii

Moldova, care se pretinde a fi aviz prealabil, lipsesc informații precise și certe la toate

cele 4 condiții legale, citate supra, care imperios se impunea a fi luate în calcul la

constituirea numărului optim de secții de votare în străinătate. Dimpotrivă, aceste

epistole abuzează cu fraze și noțiuni probabile (circa) și evident că era imposibil de a

permite să se deducă concluzia matematică prognozată, necesară stabilirii unui număr

cât mai aproape de realitate de secții de votare peste hotare (f.d.27-28, 29-33, 34-35,

36-46, 47-48, dosar administrativ).

Concomitent, instanța de judecată a constatat caracterul ambiguu, echivoc și

incert al avizului prealabil și referitor la obținerea acordului autorităților competente

ale țării respective privind locurile de deschidere a secțiilor de votare.

Astfel, instanța de judecată a punctat faptul că, Comisia Electorală Centrală și

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, în

detrimentul cerințelor legale imperative, au conlucrat/cooperat în mod defectuos și, în

consecință, nu au atins scopul urmărit, adică nu au identificat informația impusă de

legiuitor pentru a fixa cu o precizie maximală numărul necesar de secții de votare în

străinătate, pentru buna desfășurare a scrutinului parlamentar și asigurarea dreptului la

vot prin crearea condițiilor decente pentru alegători, fără a ține cont de experiența

negativă acumulată la alegerile precedente și fără a lua în mod serios situația

pandemică, afectată de virusul COVID - 19.

În această ordine de idei, în viziunea completului de judecată, nerespectarea

normelor legale din art. 30 și art. 31 din Codul electoral a condus direct la vicierea

procedurii de adoptare a actelor administrative normative, acestea fiind afectate de

ilegalitate, situație care a impus anularea parțială a punctului 1 din Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de

votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”,

modificat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021

pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021

„Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare

anticipate din 11 iulie 2021”, prin care au fost constituite secții de votare în număr mai

mic de 190 secții de votare în străinătate indicate în avizul prealabil al Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova nr. DC/2/402/4916 din

25 mai 2021, precum și anularea în parte a punctului 1 alin. (3) lit. l) din Hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021 pentru modificarea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr.4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea

secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie

2021”, prin care au fost constituite secții de votare în număr mai mic de 190 secții de

votare în străinătate indicate în avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe și

Integrării Europene al Republicii Moldova nr. DC/2/402/4916 din 25 mai 2021.

Cu privire la comportamentul ineficient al autorităților la chestiunea dedusă

judecății instanța de judecată a reținut că Guvernul, pe de o parte a alocat Comisiei

Electorale Centrale surse cu mult mai mici decât au fost solicitate prin devizul de

cheltuieli, iar pe de altă parte, prin declarații separate, a afirmat că este disponibil să

mai aloce mijloace necesare scrutinului, fapt care, în opinia instanței, nu facilitează

activitatea normală a autorităților în campania electorală. În mod special, instanța de

judecată a apreciat acțiunile Comisiei Electorale Centrale la adoptarea actelor

contestate prin raportare la principiul dreptului discreționar, stabilit în art. 16 din Codul

administrativ, stabilind că exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea

unei activități administrative arbitrare.

Instanța a evidențiat că, la caz, scopul legii este de a asigura exercitarea dreptului

la vot a cetățenilor din străinătate prin deschidere secțiilor de votare, în afara misiunilor

diplomatice.

Din textul și spiritul art. 30 și art. 31 din Codul electoral este de înțeles, că

autoritățile statului au fost obligate de legiuitor să constituie secții de votare pornind

exclusiv de la proporția numerică în diapazonul de la cel puțin 30 alegători și cel mult

3300 alegători. Această regulă urmând a fi aplicată și în privința secțiilor de votare în

străinătate, care însă este condiționată de anumite formalități, citate supra, reflectate în

alin. (3) art. 31 din Codul electoral.

Instanța de fond a accentuat că, în situația în care țara gazdă nu se opune

deschiderii secțiilor de votare, atunci marja de discreție a Comisiei Electorale Centrale

este direct proporțională cu criteriile numerice cerute de lege și cu obligația de

identificare a numărului total de votanți, aflați în străinătate, care necesită a fi stabilit

în prealabil. Privit din acest punct de vedere, dreptul discreționar nu este unul nelimitat,

acest drept urmează a fi supus principiului supremației legii și scopului urmărit, și

anume crearea posibilități reale și nu iluzorii pentru alegătorii din afara țării în

exercitarea dreptului de a vota.

Aplicând prevederile art. 227 din Codul administrativ, instanța de judecată a

precizat că, anularea hotărârilor în tot întregul lor, așa cum au solicitat reclamanții, ar

fi condus la desființarea a 146 secții de votare, constituite prin hotărârile Comisiei

Electorale Centrale, care fac obiectul controlului judiciar și ar fi pus în pericol

desfășurarea scrutinului parlamentar peste hotare, fapt pentru care aceste pretenții au

fost respinse.

Totodată, instanța de judecată a apreciat ca fiind nefondate și lipsite de suport

juridic cerințele reclamanților cu privire la obligarea Comisei Electorale Centrale să

deschidă un anumit număr de secții de votare în străinătate, mai mare decât cel de 146

de secții, or, din perspectiva prevederilor conjugate din art. 206 și art. 224 alin. (1) lit.

e) din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond,

instanța de judecată adoptă hotărâre în baza unei acțiuni de control normativ, anulează

în tot sau în parte actul administrativ normativ, dacă acesta este ilegal, sau constată

nulitatea acestuia, dacă acesta este nul, fapt care exclude dreptul instanței de a obliga

pârâta la careva acțiuni.

În acest sens, instanța a notat că dreptul de vot nu constituie un privilegiu, iar în

secolul XXI, într-un Stat democratic, prezumția trebuie să fie în favoarea acordării

acestui drept unui număr cât mai mare de persoane care dispun de drept de vot.

În ceea ce privește normele de drept internațional aplicabile, cele mai efective

din punct de vedere al forței juridice sunt cele prevăzute în Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului, respectiv în articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție și articolul

1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, citate supra, dispoziții care trebuie interpretate în

lumina celor cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral

european, respectiv sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret și direct – principii

stabilite în Codul bunelor practici în materie electorală elaborat în 2002 de Comisia

Europeană pentru democrație prin drept.

Instanța de judecată a evidențiat că nu are nici un dubiu cu privire la obligația

autorităților statului de a întreprinde orice măsuri necesare în vederea asigurării unor

condiții prielnice pentru participarea la vot a cetățenilor aflați în străinătate, prin

constituirea unui număr de secții de votare și logistica adecvată, care să excludă situații

stresante sau care să provoace umilință alegătorilor din afara țării, legate de condiții

anevoioase, provocate de distanțe considerabile până la secția de votare, de lipsa

infrastructurii elementare, sau de lipsa buletinelor de vot.

În acest aspect, misiunilor diplomatice le revine un rol decisiv în vederea

obținerii acordului țărilor gazdă pentru a deschide secții de votare și a identifica, cu

suficient timp înainte de scrutin, informațiile impuse de lege, pentru a facilita activitatea

Comisiei Electorale Centrale în constituirea secțiilor de votare.

La 17 iunie 2021, Caciuc Gheorghe, reprezentant cu drept de vot consultativ al

Blocului electoral „RENATO USATÎI” a recepționat dispozitivul hotărârii din 17 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.190, vol. III).

Tot la 17 iunie 2021, ora 14:45, reprezentantul Comisiei Electorale Centrale,

Nastas Ruslan a recepționat dispozitivul hotărârii din 17 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.189, vol. III).

Curtea de Apel Chișinău la 17 iunie 2021, ora 16:34, prin intermediul poștei

electronice, a expediat în adresa părților la proces dispozitivul hotărârii din 17 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.191-192, vol. III).

La 18 iunie 2021, ora 13:18, prin intermediul poștei electronice (f.d.201, vol. III),

Comisia Electorală Centrală, reprezentată de Nastas Ruslan, împuternicit în baza

procurii nr. CEC-8/4142 din 09 iunie 2021 (f.d.202, vol. III), a depus la Curtea de Apel

Chișinău, cerere de recurs nemotivată împotriva hotărârii din 17 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii contestate, emiterea

unei decizii prin care acțiunile înaintate să fie declarate inadmisibile sau respinse ca

neîntemeiate. Concomitent a fost indicat că motivele de fapt și de drept vor fi prezentate

după ce Comisia va lua cunoștință cu hotărârea motivată (f.d.203-204, vol. III). Tot la

18 iunie 2021, Comisia Electorală Centrală a prezentat cererea de recurs nemotivată în

original (f.d.208-209, vol. III).

La 18 iunie 2021, ora 13:20, prin intermediul poștei electronice (f.d.216-217, vol.

III), Comisia Electorală Centrală, reprezentată de Nastas Ruslan, împuternicit în baza

procurii nr. CEC-8/4142 din 09 iunie 2021, a depus la Curtea Supremă de Justiție,

cerere de recurs nemotivată împotriva hotărârii din 17 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.218-219, vol. III). Tot la 18 iunie 2021, Comisia Electorală Centrală a

prezentat cererea de recurs nemotivată în original (f.d.225-226, vol. III).

Conform extrasului din poșta electronică cu adresa valeria.grigoras@justice.md

hotărârea motivată din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată părților

la proces, la 19 iunie 2021, ora 10:52 (f.d.215, vol. III).

La 19 iunie 2021, ora 16:04, Comisia Electorală Centrală, reprezentată de Nastas

Ruslan, împuternicit în baza procurii nr. CEC-8/4142 din 09 iunie 2021, a prezentat

Curții Supreme de Justiție, cererea de recurs motivată.

În motivarea recursului, Comisia Electorală Centrală și-a manifestat dezacordul

cu hotărârea din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, indicând că instanța de fond,

fără a ține cont de limitele stabilite de art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, a anulat

un pretins act administrativ normativ care nu există, ceea ce constituie un nonsens

juridic or, din acțiunile reclamanților rezultă că scopul lor este de a solicita o majorare

a secțiilor de votare, dar nu de a fi anulate toate secțiile.

Recurentul a menționat că prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966

din 05 iunie 2021, s-au constituit în total 139 de secții de votare, fiind redistribuite și

completate prin optimizare până la 146 de secții de votare prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021.

Recurentul a invocat că pentru trecerea testului de admisibilitate a acțiunii în

control normativ, reclamantul, potrivit art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, trebuie

să revendice încălcarea unui drept al său prin actul administrativ normativ, care este o

modalitate a activității administrative. Crucială este noțiunea juridică „încălcarea”, care

trebuie să înglobeze circumstanțele de fapt în prima facie (fără o examinare a cauzei în

fond) ce denotă o posibilă vătămare a drepturilor subiective substanțiale prin actul

administrativ normativ ilegal.

Prin urmare, reclamantul prin acțiunea în control normativ nu poate solicita

anularea unui act administrativ normativ, dacă prin rezultatul acestei anulări nu obține

un avantaj de ordin juridic. Reclamantul nu poate dori un număr mai mare de secții de

votare, dar în același timp să solicite anularea actului administrativ normativ prin care

se desființează și secțiile de votare existente. În acest caz, acțiunea este lipsită de folos

practic, iar pe cale de consecință este inadmisibilă.

Obținerea unui număr mai mare de secții de votare poate fi obținut pe cale

judiciară doar prin intermediul acțiunii în obligare, dacă hotărârile Comisiei Electorale

Centrale privind formarea secțiilor de votare sunt acte administrative individuale.

Juridic, majorarea se poate realiza prin depunerea unei cereri de emitere a actului

administrativ individual discreționar cu privire la modificarea actului administrativ

individual de formare a secțiilor de votare prin majorarea numărului secțiilor de votare.

După Decizia Curții Constituționale din 15 iunie 2021 nr. 34, prin care s-a reținut

că hotărârea Comisiei Electorale Centrale de formare a secțiilor de votare este act

administrativ normativ, posibilitatea înaintării acțiunii în obligare a fost închisă

ireversibil.

Totodată, prin Decizia Curții Constituționale nr. 34 și procedura de emitere a

hotărârilor Comisiei Electorale Centrale de formare a secțiilor de votare a fost plasată

sub prevederile Legii nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative.

Art. 6 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative,

prevede la categoriile actelor normative: c) decretele Președintelui Republicii Moldova;

d) hotărârile Guvernului; e) actele normative ale autorităților administrației publice

centrale de specialitate; f) actele normative ale autorităților publice autonome; g) actele

normative ale autorităților unităților teritoriale autonome cu statut juridic special; h)

actele normative ale autorităților administrației publice locale.

Totodată, art. 1 din Legea nominalizată, prevede că prezenta lege stabilește

categoriile și ierarhia actelor normative, principiile și etapele legiferării, etapele și

regulile elaborării proiectelor actelor normative, cerințele de bază față de structura și

conținutul actului normativ, reguli privind intrarea în vigoare și abrogarea actului

normativ, privind evidența și sistematizarea actelor normative, procedeele tehnice

aplicabile actelor normative, precum și reguli privind interpretarea, monitorizarea

implementării prevederilor și reexaminarea actului normativ. Prezenta lege nu se aplică

actelor juridice cu caracter individual și celor cu caracter exclusiv politic și nici actelor

care nu conțin norme de drept.

De menționat, Codul administrativ nu reglementează procedura de elaborare și

adoptare a actelor administrative normative, dar definește ce este actul administrativ

normativ, stabilește competența instanțelor judecătorești, acțiunea în control normativ,

procedura de judecată și condițiile pentru admiterea acțiunii în control normativ.

Recurentul a remarcat că nu poate fi invocată încălcarea unui drept prin

neemiterea unui act normativ, indiferent de faptul că este lege sau act administrativ

normativ. Vătămarea dreptului poate avea loc prin neemiterea actului administrativ

individual de către autoritatea publică competentă.

Comisia Electorală Centrală observă că instanța de control normativ în

contenciosul administrativ nu este abilitată cu competența de a impune autorității

publice să emită un act normativ, acesta fiind un drept exclusiv și discreționar al

autorității publice de oportunitate ale autorității publice, iar potrivit art. 225 alin. (1) din

Codul administrativ, instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra

oportunității unui act administrativ.

Recurentul a mai menționat că nici un intimat nu a invocat pretenții în privința

vreunei secții de votare constituite prin ambele hotărâri contestate, fapt care denotă lipsa

dreptului lezat de actele normative în cauză, ceea ce presupune inadmisibilitatea

acțiunilor înaintate or, de fapt, reclamanții au înaintat concomitent mai multe cerințe în

obligare de a fi deschis un număr suplimentar de secții, acesta nefiind un drept care le

aparține în procedura unui control normativ.

Astfel, reiese că instanța a anulat actul în partea inexistentă, pentru a satisface

cerințele reclamantului aflate în afara cadrului legal, probabil sub presiunea opiniei

publice, fapt inadmisibil în înfăptuirea justiției.

Astfel, recurentul notează că în această ordine de idei este relevantă practica

contenciosului constituțional, și anume în Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 14

februarie 2014 se menționează că „[...] legea nepromulgată, nefiind publicată și fiind

deci inexistentă, nu poate fi supusă controlului constituționalității. [...] actele pasibile

controlului constituționalității sunt supuse acestui control imperativ numai după

intrarea lor în vigoare. Și Legea cu privire la Curtea Constituțională, referindu-se la

competența Curții de examinare a constituționalității legilor, operează cu termenul

„adoptate”: „(2) Sunt supuse controlului constituționalității numai actele normative

adoptate după intrarea în vigoare a Constituției adoptate la 29 iulie 1994.” (art. 31 alin.

(2)) 47. O normă identică se regăsește și în articolul 4 alin. (2) din Codul jurisdicției

constituționale.”

Prin urmare, întrucât conceptul controlului constituțional și al celui normativ în

contencios administrativ se fundamentează pe temelii juridice omogene, considerentul

că un act juridic inexistent nu poate fi obiect al contenciosului urmează a fi reținut și în

cazul unui control normativ.

Referitor la avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova nr. CV/2/402/4916 din 25 mai 2021, recurentul a

menționat că actul în cauză nu reprezintă un aviz, ci o scrisoare cu propunerile adresate

Comisiei în vederea definitivării numărului final al secțiilor de votare, fiind o scrisoare

de corespondență complexă pe marginea subiectului (anexată la dosarul administrativ).

Mai mult, acest aviz are scopul de a informa Comisia Electorală Centrală, dar nu de a

obliga, deoarece ar fi o ingerință în competențele Comisiei Electorale Centrale, la

emiterea unui act administrativ normativ, după cum a constatat Curtea Constituțională.

Recurentul a atras atenția că însuși terțul în actul respectiv invocă faptul că, astfel,

dacă Comisia Electorală Centrală va lua în calcul dublarea secțiilor de votare unde au

votat peste 3 mii alegători, majorarea ar fi cu aproximativ încă circa 10 secții de votare

și ar contribui la consolidarea procesului electoral diminuând riscurile umane care ar

putea fi cauzate de oboseală (atenția, stabilitate emoțională etc). De asemenea, în

propunerea formulată nu s-a aplicat un criteriu riguros referitor la „pragul minim” de

votanți sau înregistrări prealabile pentru deschiderea secțiilor de votare peste hotare,

lăsând inițiativa oportunității să fie decisă de organul electoral central.

Deci, scrisoarea în cauză în opinia recurentului, nu reprezintă în sine un act

administrativ care ar putea sta la baza emiterii unui act judecătoresc, fiind punctul de

vedere al terțului expus într-o procedură complexă de identificare a soluțiilor

executabile, inclusiv sub aspectele financiar și tehnico-material de constituire a secțiilor

de votare, care conține viziunile Ministerului asupra subiectului, inclusiv fiind

prezentată soluția deschiderii a încă circa 10 secții de votare în plus față de alegerile

prezidențiale din anul 2020, ceea ce s-a și produs prin emiterea Hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021 prin care s-au adăugat, inclusiv prin

redistribuire, secțiile de votare unde s-au epuizat anterior buletinele de vot.

Invocând prevederile art. 31 alin. (3) din Codul electoral, recurentul susține că

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova nu este

abilitat cu dreptul de a înainta propuneri, ci avizează disponibilitatea logistică în

vederea asigurării activității eficiente a birourilor electorale ale secțiilor de votare,

precum și obținerea acordului țării gazde pentru fiecare secție. Prin urmare, opiniile

expuse de către MAEIE în ceea ce privește un eventual număr al secțiilor de votare nu

sunt imperative, având un caracter consultativ, ceea ce și a constatat instanța de fond.

Dreptul discreționar bazat inclusiv pe oportunitate în cazul constituirii secțiilor

de votare în străinătate aparține exclusiv Comisiei, fiind condiționat de obținerea unui

aviz pozitiv de realizare al acestuia din partea Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova or, anume Comisia, în condițiile art. 1 din Codul

electoral, este organul înființat pentru organizarea alegerilor, fiind în final responsabil

pentru desfășurarea acestora în condițiile legii.

Așadar, din corespondența ținută cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova rezultă cert că scrisoarea terțului nr. CV/2/402/4916

din 25 mai 2021 nu reprezintă un aviz, or, avizul s-a solicitat de către Comisie prin

adresa nr. CEC-8/4086 din 04 iunie 2021, inclusiv către Guvern, fiind anexată la aceasta

lista cu 162 de secții de votare, concomitent fiind solicitată: 1. Lista nominală a statelor

și locațiilor pentru care a fost dat acordul deschiderii secțiilor de votare în contextul

desfășurării alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, cu anexarea

documentelor confirmative (în scopul executării prevederilor art. 31 alin. (3) din Codul

electoral); 2. Numărul și locația exactă a secțiilor de votare pentru care MAEIE poate

desemna președinții birourilor electorale din rândul funcționarilor diplomatici calificați

(în scopul executării prevederilor art. 31 alin. (5) din Codul electoral); 3. Dacă au fost

alocate din Fondul de rezervă al Guvernului mijloace necesare pentru organizarea

secțiilor de votare care urmează a fi deschise în străinătate, în corespundere cu

prevederile art. 31 alin. (6) din Codul electoral”.

În răspunsul Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii

Moldova nr. DC/2/402/5400 din 04 iunie 2021 la adresa în cauză, recepționat de

Comisie pe data de 05 iunie 2021, se invocă faptul notificării organelor competente ale

țărilor gazdă în scopul obținerii acordului acestora privind deschiderea unor secții de

votare, în privința altor secții soluția a fost coordonată informal, iar poziția finală

urmează a fi obținută după aprobarea numărului final al secțiilor și adreselor de

amplasare a acestora, fiind reiterată de asemenea poziția expusă în scrisoarea MAEIE

nr. DC/2/402/5292 din 02 iunie 2021, potrivit căreia a fost obținut acordul numai de la

12 state gazdă și că acestea nu sunt ținute să urmărească termenele stabilite de legislația

moldovenească.

Informații referitoare la alocarea resurselor financiare necesare din Fondul de

rezervă al Guvernului pentru Comisia Electorală Centrală în vederea asigurării

activității secțiilor respective nu a fost prezentată în pofida prevederilor art. 31 alin. (6)

din Codul electoral, potrivit cărora pentru secțiile de votare constituite peste hotare,

cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern și Comisia Electorală Centrală,

iar în cazul când nu sunt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum,

mijloacele financiare se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului.

Recurentul a notat că, până în prezent, Comisia nu a primit nici un răspuns din

partea Guvernului pe marginea subiectelor abordate în adresa nr. CEC-8/4086 din 04

iunie 2021, un singur act administrativ adoptat fiind Hotărârea Guvernului nr. 57 din

12 mai 2021, prin care s-au alocat din Fondul de rezervă 70000,0 mii lei pentru

organizarea alegerilor parlamentare anticipate din cele 125 046,7 mii lei prevăzute în

devizul de cheltuieli, aprobat prin hotărârea Comisiei nr. 4816 din 30 aprilie 2021.

Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova în răspunsul nr. DC/2/402/5400 din 04 iunie 2021 a confirmat că

dispune de capacitățile necesare pentru asigurarea secțiilor de votare propuse spre

avizare.

Astfel, pornind de la aceea că Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova nu a emis un aviz uniform care să se refere strict la

cele solicitate de Comisie, și anume la condițiile prevăzute de cadrul legal, dar a dat un

răspuns vag cu cifre aproximative, Comisia la ședința din 05 iunie a constituit 139 de

secții de votare în corespundere cu cele constituite pentru alegerile prezidențiale din

2020, în conformitate cu procedura prevăzută și avizarea corespunzătoare, ceea ce

împreună oferă asigurarea juridică a funcționalității acestora, inclusiv în cadrul

alegerilor parlamentare anticipate.

În vederea exemplificării viciilor de avizare a secțiilor de votare preconizate

pentru alegerile parlamentare anticipate, reprezentanții Comisiei în cadrul examinării

cauzei în instanța de fond au solicitat să fie anexate la materialele cauzei corespondența

între Comisia Electorală Centrală și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova pe marginea avizării aceluiași subiect din cadrul

alegerilor prezidențiale din 2020, care a stat la baza emiterii actului contestat, și anume,

scrisoarea MAEIE nr. DC/3/017/5434 din 22 iunie 2020; scrisoarea MAEIE nr.

DC/1/401/2833 din 10 martie 2020; scrisoarea MAEIE nr. DC/2/402/8553 din 23

septembrie 2020.

Instanța de fond, prin încheierea protocolară, a respins anexarea materialelor sus-

menționate fără nici o explicație plauzibilă, fapt pentru care, de asemenea, solicită

casarea acesteia și admiterea materialelor mai sus enumerate, care demonstrează

caracterul defectuos al aprecierii instanție de fond date procedurii de avizare, fiind

aparent relevant în vederea examinării juste a cauzei și aprecierii soluției discreționare

emise de către Comisia Electorală Centrală, care s-a bazat inclusiv pe aceste acte,

conexe dosarului administrativ în cauză.

Astfel, în vederea neadmiterii viciilor de avizare, Comisia a luat ca bază secțiile

de votare avizate în modul corespunzător la alegerile prezidențiale din 2020, iar în

ședința din 08 iunie 2020 hotărârea de constituire a secțiilor de votare a fost ajustată în

așa fel, încât să fie diminuat la maxim posibil un potențial risc de a se repeta situația,

când la turul II al alegerilor prezidențiale din 2020, în unele secții de votare din

străinătate nu au fost suficiente buletine de vot, fiind o acțiune de optimizare în vederea

atingerii scopului stabilit de lege.

Recurentul consideră că prin adoptarea Hotărârii nr. 4974 din 08 iunie 2021, s-

au respectat toate criteriile stabilite de art. 31 alin. (3) din Codul electoral, inclusiv

criteriul privind numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent.

Prin urmare, actele contestate corespund integral prevederilor legale, iar

alegațiile reclamanților referitoare la numărul înregistrărilor prealabile ale alegătorilor

ca fiind mai mare decât la scrutinul național precedent poartă un caracter declarativ, or,

la nici o secție nu s-a înregistrat un număr de alegători mai mare de 3 mii, în vederea

deschiderii unei secții suplimentare în condițiile art. 30 alin. (2) din Codul electoral,

fapt pentru care pretențiile reclamanților nu sunt justificate temeinic, se bazează pe

presupuneri și așteptări proprii fără a fi motivate juridic și bazate pe resurse tehnico -

materiale disponibile, inclusiv ținând cont că devizul de cheltuieli pentru secțiile de

votare din străinătate s-a estimat pentru maxim un număr de 150, pornind de la

capacitățile existente și ținând cont de faptul că alegerile sunt anticipate, nefiind

consultată cu Comisia data organizării acestora, inclusiv sub aspectul planificării

eficiente a alegerilor.

Recurentul a mai specificat că, concluziile instanței de fond sunt contradictorii

cu soluția expusă în afara cadrului juridic, și anume, pe de o parte, instanța stabilește că

în prezenta cauză avizul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova poartă un caracter consultativ, însăși prezența acestuia fiind

opozabilă aprecierii de legalitate, iar actul administrativ este pasibil de a fi nul în partea

neavizată. Adică, în situația în care emiterea unui act administrativ este precondiționată

de obținerea unui aviz, acesta poate fi considerat nul numai în partea neavizată, însă

instanța a anulat o parte inexistentă a hotărârii care nu a fost avizată în acest sens.

Instanța de fond a stabilit că, potrivit corespondenței de avizare ținute între

Comisia Electorală Centrală și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova ultimul utilizează și chiar abuzează de fraze și noțiuni probabile

(„circa”), avizul având un caracter ambiguu, echivoc și incert și, pe de altă parte, declară

nul un act administrativ în partea ce nu se bazează pe aceste ambiguități, or, inclusiv

anume din acest considerent Comisia nu a aprobat numărul de 190 de secții bazat pe

premise incerte inadmisibile în procesul de organizare a alegerilor, fiind luat inițial ca

bază numărul de 139 de secții efectiv realizat în cadrul scrutinului național precedent,

ulterior ajustat în modul corespunzător pentru înlăturarea deficiențelor indicate supra.

Deci, instanța însăși stabilește că, privit din acest punct de vedere, dreptul

discreționar nu este unul nelimitat, acest drept urmează a fi supus principiului

supremației legii și scopului urmărit, și anume crearea posibilității reale și nu iluzorii

pentru alegătorii din afara țării în exercitarea dreptului de a vota”. Așadar, Comisia a

emis actele contestate având ca bază posibilități reale, și nu iluzorii, iar instanța, în

contradicție cu propriile aprecieri, anulează o parte inexistentă a actului care ar urma să

se bazeze pe temelii incerte, ambigue și iluzorii, ceea ce este un paradox juridic.

Recurentul a invocat că în motivarea soluției instanța de fond a indicat, misiunilor

diplomatice le revine un rol decisiv în vederea obținerii acordului țărilor gazdă pentru

a deschide secții de votare și a identifica, cu suficient timp înainte de scrutin,

informațiile impuse de lege, pentru a facilita activitatea CEC în constituirea secțiilor de

votare. Astfel, rolul activ în vederea asigurării organizării secțiilor de votare, după cum

este efectiv și rațional, și logic, revine Ministerului Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova, ultimul, fără a-și justifica poziția, inclusiv din

considerentul lipsei de timp, având în vedere că scrutinul este neplanificat, nu a fost în

măsură să asigure posibilități reale de organizare a tuturor secțiilor propuse, fapt care a

și determinat stabilirea în final a unui număr de 146 de secții.

În aceste sens, reține că, din corespondența ținută între Comisia Electorală

Centrală și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova

în vederea organizării scrutinului prezidențial planificat din 01 noiembrie 2020, rezultă

că acțiunile de identificare a secțiilor de votare au demarat la începutul anului 2020,

primul răspuns primit din partea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene

al Republicii Moldova fiind datat cu 10 martie 2020, ceea ce explică, de fapt, izvorul

deficiențelor stabilite, actele au fost respinse de instanța pentru anexarea la materialele

cauzei fără nici o explicație plauzibilă, fiind evident că ele sunt relevante cauzei,

inclusiv din punctul de vedere al motivării contradictorii cu soluția pronunțată.

Recurentul a mai indicat poziția Ministerului Afacerilor Externe și

Integrării Europene al Republicii Moldova formulată chiar și după pronunțarea

hotărârii instanței de fond justifică poziția constantă a Comisiei, întrucât prin scrisoarea

MAEIE nr. DC/1/401/5883 din 18.06.2021, Ministerul indică că, adresele secțiilor de

votare în număr de 146 aprobate de CEC se anexează. Pornind de la incertitudinea

juridică creată după adoptarea hotărârii Curții de Apel din 17.06.21 și pentru a nu

induce publicul în eroare, recomandă să nu fie făcute publice adresele respective până

la clarificarea aspectelor juridice privind „harta” exactă a secțiilor de votare peste

hotare.” La fel, MAEIE a precizat că, conform situației la 18.06.2021, MAEIE a primit

acceptul formal a 21 state străine pentru deschiderea secțiilor de votare peste hotare.

Lista se anexează. Anexă la scrisoarea MAEIE nr. DC/1/5883 din 18.06.2021,

Acceptări recepționate – 21 state. Nr. d/o Misiunea/Statul 1 Republica Austria 2

Republica Azerbaidjan 3 Republica Belarus 4 Regatul Belgiei 5 Republica Bulgară 6

Republica Cehă 7 Confederația Elvețiană 8 Emiratele Arabe Unite 9 Federația Rusă 10

Irlanda 11 Japonia 12 Republica Letonia 13 Regatul Norvegiei 14 Republica Polonia

15 Regatul Țărilor de Jos 16 România 17 Regatul Spaniei 18 Statul Qatar 19 Regatul

Suediei 20 Republica Turcia 21 Republica Ungară”.

Recurentul a indicat că instanța de fond a aplicat eronat normele Codului

electoral invocând că o secție de vot se deschide pentru un număr minim de 30 și maxim

de 3300 alegători, or, această normă, de fapt, se aplică pentru secțiile de vot deschise

pe teritoriul Republicii Moldova, iar pentru secțiile deschise în afara hotarelor

Republicii Moldova se aplică o marjă maximă de până la 5000 de alegători, fapt

reglementat de art. 54 alin. (3) din Codul electoral, în acest sens subliniază că Comisia

Electorală Centrală a mărit numărul secțiilor de vot pentru locațiile unde limita de 5000

de buletine se epuizase la alegerile prezidențiale din anul 2020, sau era la limita

epuizării.

Concluziile instanței precum că, în detrimentul cerințelor legale imperative,

Comisia Electorală Centrală și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova au conlucrat în mod defectuos, însă din toată motivarea lipsește

vreun fapt juridic ce ar stabili vreo acțiune defectuoasă a Comisiei, or, din dosarul

administrativ rezultă cert că Comisia Electorală Centrală a înaintat mai multe adrese

către Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova la

acest subiect cu solicitări exprese de a obține un răspuns în strictă conformitate cu

cerințele prevăzute de art. 31 alin. (3) din Codul electoral, însă, după cum a și stabilit

instanța de fond, Comisia Electorală Centrală a primit răspunsuri ambigue, cu

echivocuri, bazate pe probabilități, ceea ce și a determinat emiterea actelor contestate

în varianta lor finală, se bazează pe argumentele Comisiei prezentate în cadrul

examinării acestei cauze, însă într-o manieră ilogică, fiind contradictorii cu soluția

formulată în dispozitivul actului judecătoresc, or, în corespundere cu art. 239 și art. 241

alin. (4) și (5) din Codul de procedură civilă.

Referitor la participarea terților, recurentul a indicat că autorizarea participării ca

terț la procesul de contencios se face prin încheiere judecătorească, în conformitate cu

prevederile art. 205 alin. (4) din Codul administrativ, fapt care lipsește în cazul de față

și, prin urmare, hotărârea judecătorească este viciată, iar acțiunea inadmisibilă în

privința Guvernului Republicii Moldova și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării

Europene.

Menționează că autoritățile publice (art. art. 7 și 53-59 din Codul administrativ)

ale Republicii Moldova (persoana juridică) au sarcini și competențe (atribuții) materiale

și în funcție de teritoriu, dar nu drepturi în sensul art. 17 din Codul administrativ.

De asemenea, susține recurentul că Guvernul Republicii Moldova și Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene nu pot participa la proces ca terți nici conform

art. 205 alin. (3) din Codul administrativ, deoarece acțiunea nu este în obligare, după

Decizia Curții Constituționale nr. 94, iar prevederile art. 205 alin. (3) se aplică cu

prevederile art. 125 din Codul administrativ.

La 19 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților Blocului

electoral „RENATO USATÎI”, Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidului Politic „Partidul Unității

Naționale”, Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”, Partidului Politic

„Democrația Acasă”, Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”,

persoanelor terțe Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii

Moldova și Guvernului Republicii Moldova, în corespundere cu art. 33 din Codul

administrativ, prin intermediul poștei electronice, copia recursului motivat depus de

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, explicându-le dreptul de a depune

referințe asupra motivelor recursului (f.d.42-43, vol. IV).

La 22 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.48-49, vol. IV),

Avocatul Poporului, Bănărescu Maia a prezentat notificare asupra concluziei nr. 07-

1/25 din 10 iunie 2021, depuse în temeiul art. 25 alin. (3) din Legea nr. 52/2014 cu

privire la Avocatul poporului, prin care a menționat că, rezultatul ultimelor scrutine

electorale a demonstrat ineficiența eforturilor statului în asigurarea condițiilor necesare

pentru exercitarea dreptului la vot tuturor cetățenilor, în special cetățenilor care se află

în afara țării și care și-au manifestat voința de a-și exercita acest drept fundamental.

Cauza principală a încălcărilor admise este lipsa de acces la organele electorale deschise

peste hotarele țării, prin numărul insuficient a secțiilor de votare și a buletinelor de vot.

Astfel, în Raportul anual privind situația respectării drepturilor omului în Republica

Moldova, Ombudsmanul a recomandat, mărirea numărului de secții de votare deschise

în afara țării și a buletinelor de vot pentru asigurarea dreptului la vot a tuturor cetățenilor

Republicii Moldova.

Subsecvent, cu referire la cauza menționată supra, Avocatul Poporului și-a

reconfirmat poziția expusă în Concluzia sa nr.07-1/25 din 10.06.2021 depusă în cadrul

examinării pricinii de către Curtea de Apel Chișinău privind mărirea numărului secțiilor

de votare în afara țării, pentru satisfacerea în deplin volum al solicitărilor cetățenilor

Republicii Moldova, așa cum este specificat în Hotărârea nr. 3-74/2021 din 17 iunie

2021, solicitând să se țină cont de acestea în procesul de examinare a cererii de recurs

precitată.

La 22 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Mihailov-Moraru

Veronica, reprezentant cu drept de vot consultativ al Partidului Politic „Partidul Acțiune

și Solidaritate” a depus referință la recursul declarat de Comisia Electorală Centrală,

solicitând în temeiul art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, respingerea

recursului înaintat de către Comisia Electorală Centrală, cu menținerea în vigoare a

hotărârii din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Tot la 22 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Caciuc Gheorghe,

reprezentant cu drept de vot consultativ al Blocului electoral „RENATO USATÎI” a

depus a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului înaintat de către

Comisia Electorală Centrală, cu menținerea în vigoare a hotărârii din 17 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

Până la data și ora stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții

Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că, la caz, se contestă acțiunile Comisiei Electorale Centrale în perioada

electorală, iar în conformitate cu art. 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii

instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar

împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 17 iunie 2021 (f.d.151,

152, 153-188, vol. III).

Din materialele cauzei rezultă că reprezentantul Comisiei Electorale Centrale,

Nastas Ruslan, a recepționat contrasemnătură, la 17 iunie 2021, ora 14:45, dispozitivul

hotărârii din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.189, vol. III).

La 18 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.201, vol. III), Comisia

Electorală Centrală, reprezentată de Nastas Ruslan, împuternicit în baza procurii nr.

CEC-8/4142 din 09 iunie 2021 (f.d.202, vol. III), a depus la Curtea de Apel Chișinău,

cerere de recurs nemotivată împotriva hotărârii din 17 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii contestate, emiterea unei

decizii prin care în principal acțiunile înaintate să fie declarate inadmisibile sau în

subsidiar acțiunile înaintate să fie respinse ca neîntemeiate. Concomitent a fost indicat

că motivele de fapt și de drept vor fi prezentate după ce Comisia va lua cunoștință cu

hotărârea motivată (f.d.203-204, vol. III). Tot la 18 iunie 2021, Comisia Electorală

Centrală a prezentat cererea de recurs nemotivată, în original (f.d.208-209, vol. III).

La 18 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.216-217, vol. III),

Comisia Electorală Centrală, reprezentată de Nastas Ruslan, împuternicit în baza

procurii nr. CEC-8/4142 din 09 iunie 2021, a depus la Curtea Supremă de Justiție,

cerere de recurs nemotivată împotriva hotărârii din 17 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.218-219, vol. III). Tot la 18 iunie 2021, Comisia Electorală Centrală a

prezentat cererea de recurs nemotivată, în original (f.d.225-226, vol. III).

Conform extrasului din poșta electronică cu adresa valeria.grigoras@justice.md

hotărârea motivată din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată părților

la proces, la 19 iunie 2021, ora 10:52 (f.d.215, vol. III).

La 19 iunie 2021, ora 16:04, Comisia Electorală Centrală, reprezentată de Nastas

Ruslan, împuternicit în baza procurii nr. CEC-8/4142 din 09 iunie 2021, a prezentat

Curții Supreme de Justiție, cererea de recurs motivată.

Instanța de recurs atestă că Comisia Electorală Centrală, reprezentată de Nastas

Ruslan s-a conformat prevederilor legale și în termenul prevăzut la art. 74 alin. (6) din

Codul electoral, a declarat recurs împotriva hotărârii 17 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Prin încheierea din 20 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Comisia Electorală Centrală, reprezentată de Nastas Ruslan, împotriva hotărârii din 17

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost numit pentru examinare în fond, în complet

de 5 judecători pentru data de 22 iunie 2021.

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Iar potrivit art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La 22 iunie 2021, Mihailov-Moraru Veronica, reprezentant cu drept de vot

consultativ al Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Botnarenco Ion,

reprezentant cu drept de vot consultativ al Partidului Politic „Platforma Demnitate și

Adevăr” au depus cereri prin care au solicitat examinarea cauzei cu citarea și

participarea părților în ședință publică pentru a se expune privitor la problemele

invocate în cererea de recurs.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis respingerea cererilor înaintate de intimați și examinarea cererii de recurs fără

participarea părților la proces, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul înaintat de

Comisia Electorală Centrală și a menține hotărârea din 17 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, din următoarele considerente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge recursul.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele decisive

pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Astfel, pe baza constatării instanței ierarhic inferioare, se observă că prin

Decretul Președintelui Republicii Moldova „Privind dizolvarea Parlamentului nr. 77-

IX din 28 aprilie 2021, în vigoare la aceiași dată (Monitorul Oficial,2021, nr. 111 din

123), în temeiul art. 61 alin. (3) și art. 85 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova,

precum și al art. 38 și art. 83 alin. (3) din Codul electoral, a decretat dizolvarea pe data

de 28 aprilie 2021 a Parlamentului de legislatura a X-a, fiind stabilită data alegerii

noului Parlament pe 11 iulie 2021.

Tot în Decretul nominalizat a fost stabilit că Guvernul va asigura alocarea din

bugetul de stat a resurselor financiare necesare pentru pregătirea și desfășurarea

alegerilor parlamentare anticipate, în baza devizului de cheltuieli aprobat de Comisia

Electorală Centrală.

Prin punctul 1 (conform anexei) din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate

pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, au fost constituite 139 secții

de votare în străinătate (f.d.146, dosar administrativ).

Prin punctul 1 alin. (3) lit. l) din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4974

din 08 iunie 2021 pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966

din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru

alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, numărul 139 secții de votare în

străinătate a fost substituit cu numărul 146 secții de votare (f.d.220, dosar

administrativ).

Conform art. 73 alin. (3) din Codul administrativ, contestațiile privind acțiunile

și hotărârile Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al

Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel

Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acțiunii sau adoptării

hotărârii.

Conform art. 74 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată adoptă și

pronunță hotărârea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale

Codului administrativ.

Manifestându-și dezacordul cu Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966

din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru

alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, precum și cu Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021 pentru modificarea hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de

votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, Blocul

electoral „RENATO USATÎI”, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidul Politic „Partidul Unității

Naționale”, Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”, Partidul Politic

„Democrația Acasă”, Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE” au

depus în instanța de contencios administrativ contestații, împotriva Comisiei Electorale

Centrale a Republicii Moldova, persoane terțe Ministerul Afacerilor Externe și

Integrării Europene al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova,care ulterior

pe parcursul examinării cauzei au fost concretizate, solicitând anularea hotărârilor

nominalizate și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a deschide secții de votare în

străinătate în număr de la 191 până la 300.

Instanța de recurs constată că înaintând contestațiile în instanța de contencios

administrativ, reclamanții au revendicat un drept vătămat, în sensul art. 17, 20 din Codul

administrativ în corespundere cu art. 20 din Constituție, coroborat cu art. 71 – 74 din

Codul electoral, și anume, încălcarea de către Comisia Electorală Centrală a dreptului

constituțional de a fi ales al concurenților electorali și a dreptului constituțional a

cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate de a vota, prin constituirea inițial a

139, ulterior a 146 de secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare

anticipate din 11 iulie 2021.

Conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate

înainta o acțiune în contencios administrativ.

Colegiul lărgit notează că, legislația administrativă potrivit art. 3 din Codul

administrativ, are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității

administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării

respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice,

ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

Conform art. 6 din Codul administrativ, procedura administrativă este activitatea

autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor,

pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condițiilor,

pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea condițiilor,

pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică.

Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract administrativ

sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sînt părți ale procedurii

administrative.

Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul

juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza

prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității

și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații

identice.

Art. 206 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, prevede că o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În corespundere cu art. 209 alin. (3) din Codul administrativ, pentru acțiunea în

realizare, acțiunea în constatare și acțiunea de control normativ nu există termen de

înaintare a acțiunii în contencios administrativ.

Astfel, din materialele cauzei rezultă că actele administrative contestate de

intimați, care inițial, o parte din ei le apreciau ca fiind acte administrative individuale,

iar altă parte le considerau drept acte administrative normative.

Prin Decizia nr. 94 din 15 iunie 2021 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.

137g/2021 și nr. 138g/2021 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi

din articolele 72 alin. (3), 73 alin. (7) și 74 alin. (1) din Codul electoral (procedura

prealabilă și contestațiile în domeniul electoral), Curtea Constituțională a stabilit că

hotărârile Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea unor secții de votare nu

sunt acte administrative cu caracter individual, ci sunt acte administrative cu caracter

normativ. Ele sunt adoptate pentru punerea în aplicare a prevederilor pertinente din

Codul electoral, vizează un număr nedeterminat de subiecte și au un caracter general.

Prin urmare, în cazul contestării unor astfel de hotărâri în instanța de judecată nu este

necesară parcurgerea procedurii prealabile.

În temeiul art. 224 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, examinând acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele

hotărâri, în baza unei acțiuni de control normativ, anulează în tot sau în parte actul

administrativ normativ, dacă acesta este ilegal, sau constată nulitatea acestuia, dacă

acesta este nul.

Fiind învestită cu examinarea în fond a prezentei cauze, Curtea de Apel Chișinău

prin hotărârea emisă la 17 iunie 2021 a admis parțial acțiunile în contencios

administrativ (contestațiile) depuse de către Blocul electoral „RENATO USATÎI”,

Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Partidul Politic „Platforma Demnitate

și Adevăr”, Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”, Partidul Politic „Alianța

pentru Unirea Românilor”, Partidul Politic „Democrația Acasă”, Partidul Politic

„Partidul Acasă Construim Europa” împotriva Comisiei Electorale Centrale a

Republicii Moldova, persoane terțe Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova privind anularea

Hotărârii nr. 4966 din 05 iunie 2021 și Hotărârii nr. 4974 din 08 iunie 2021, adoptate

de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova și obligarea la emiterea actului

administrativ.

A fost anulat în parte actul administrativ normativ și anume anexa la punctul 1

din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la

constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din

11 iulie 2021”, modificat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08

iunie 2021 pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05

iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile

parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, prin care au fost constituite secții de votare

în număr mai mic de 190 secții de votare în străinătate indicate în avizul prealabil al

Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova nr.

DC/2/402/4916 din 25 mai 2021.

A fost anulat în parte actul administrativ normativ și anume punctul 1 alin. (3)

lit. l) din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021 pentru

modificarea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu

privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare

anticipate din 11 iulie 2021”, prin care au fost constituite secții de votare în număr mai

mic de 190 secții de votare în străinătate indicate în avizul prealabil al Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova nr. DC/2/402/4916 din

25 mai 2021.

În rest, acțiunile au fost respinse ca fiind neîntemeiate (f.d.151-152, 153-188, vol.

III, dosar nr.3-74/21).

Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 17 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție a constatat că concluziile instanței de fond expuse în hotărârea

contestată sunt întemeiate, fiind interpretată corect legea materială pertinentă

prezentului caz, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei fiind constatate

și elucidate pe deplin.

Potrivit articolului 2 din Constituție, suveranitatea națională aparține poporului

Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative.

Suveranitatea națională constă în dreptul poporului de a hotărî necondiționat

asupra intereselor sale și de a le promova în formele stabilite de Legea Supremă. Acest

principiu constituțional derivă din articolul 1 din Constituție, care consacră caracterul

suveran al statului.

Curtea a reținut că potrivit normei constituționale, suveranitatea națională poate

fi exercitată de către popor în mod direct, prin participarea la alegerile în Parlament, în

autoritățile administrației publice locale, precum și la referendumuri.

În Hotărârea nr. 15 din 27 mai 2014 Curtea Constituțională a subliniat„ 46. […]

în sensul articolului 2 din Constituție, o democrație veritabilă poate fi constituită numai

de către popor, prin exercitarea suveranității naționale în mod direct ori prin intermediul

reprezentanților săi, aleși în cadrul unui scrutin democratic.”

De asemenea, Comisia de la Veneția, în Codul de bună conduită în materie

electorală, adoptat în cadrul celei de-a 52 sesiuni (Veneția, 18-19 octombrie 2002), a

relevat următoarele: „Democrația este, la fel ca și drepturile omului și supremația

dreptului, unul din cei trei piloni ai patrimoniului constituțional european, precum și ai

Consiliului Europei. Ea nu poate fi concepută fără alegeri, respectând un anumit număr

de principii considerate democratice.”

Dispozițiile constituționale ale articolelor 1 alin. (3) și 2 alin. (1) din Costituție

urmează a fi corelate cu prevederile articolului 38 din Legea Supremă, potrivit căruia

voința poporului constituie baza puterii de stat, aceasta exprimându-se prin alegeri

libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber

exprimat.

Astfel, Curtea a reținut că dreptul de vot al cetățenilor Republicii Moldova de la

vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, este consacrat expres prin

dispozițiile art. 38 alin. (2) din Constituție, fiind unul din drepturile electorale

fundamentale.

Curtea a menționat că realizarea în practică a dreptului de vot al cetățenilor are

loc prin participarea la alegerile în Parlament, în autoritățile administrației publice

locale, precum și la referendumuri.

În acest sens, Curtea Constituțională, prin Hotărârea nr. 15 din 27 mai 1998, a

reținut că alegerile constituie nu numai un mijloc de exercitare de către cetățeni a

drepturilor lor politice, consacrate de Constituție, ci și un mijloc de dotare a instituțiilor

unui stat democratic cu o capacitate coerentă de expresie, pentru a face posibilă

organizarea unor centre de decizie politică, eficiente și în măsură să imprime activității

de stat o orientare general nefragmentată.

Astfel, fiind caracteristice unui stat de drept, alegerile și referendumul sunt

instrumente prin excelență ale democrației directe, în care alegătorii își exprimă

opțiunea.

Dreptul de vot, fiind un drept fundamental, potrivit art. 4 din Constituție, urmează

a fi interpretat și aplicat inclusiv prin raportare la garanțiile instituite în Declarația

Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice, care stabilesc că voința poporului

este baza puterii de stat.

Totodată, Curtea Europeană în jurisprudența sa a reținut că dreptul la alegeri

libere consacrat în art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană, nu este absolut,

fiind loc pentru limitări implicite, statelor contractante urmând să li se acorde o marjă

de apreciere în domeniu.

De asemenea, Curtea Europeană a afirmat că există numeroase maniere de a

organiza și a face să funcționeze sistemele electorale și o multitudine de diferențe în

Europa, mai ales în evoluția istorică, diversitatea culturală și gândirea politică, dar este

de datoria fiecărui stat contractant de a-l încorpora în propria sa viziune a democrației.

Potrivit art. 61 alin. (2) din Constituție, modul de organizare și de desfășurare a

alegerilor este stabilit prin lege organică.

Astfel, întru garantarea exprimării voinței libere a cetățenilor prin apărarea

principiilor democratice în materia dreptului electoral, Parlamentul a adoptat Codul

electoral, care reglementează modul de organizare și desfășurare a alegerilor

parlamentare, locale, precum și modul de organizare și desfășurare a referendumurilor.

În vederea asigurării exercitării dreptului de vot de către toți cetățenii, art. 2 alin.

(3) din Codul electoral stabilește că cetățenii Republicii Moldova care domiciliază în

afara țării beneficiază de drepturi electorale depline în condițiile prezentului cod.

Guvernul Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală, misiunile diplomatice și

oficiile consulare sînt obligate să creeze condiții pentru ca cetățenii să-și exercite liber

drepturile lor electorale.

Curtea reține că, potrivit normei enunțate, titulari ai dreptului de vot sunt nu doar

cetățenii Republicii Moldova cu domiciliul în țară, ci și cetățenii Republicii Moldova

cu domiciliul în străinătate.

În context, Codul bunelor practici în materie electorală din 2002 al Comisiei de

la Veneția stabilește că reședința poate condiționa exercitarea dreptului de vot. În

același timp, Codul stabilește că dreptul de a alege și de a fi ales poate fi acordat

cetățenilor care domiciliază în afara țării.

Curtea menționează că particularitățile constituirii secțiilor de votare în

străinătate au fost stabilite la art. 30 și art. 31 din Codul electoral.

Conform art. 30 alin. (2) din Codul electoral, secțiile de votare se constituie de

către consiliile electorale de circumscripție în localități, în baza propunerilor primarilor

orașelor (municipiilor), sectoarelor și satelor (comunelor), cu cel puțin 35 de zile înainte

de data alegerilor, și vor cuprinde cel puțin 30 și cel mult 3000 de alegători. La

propunerea primarilor orașelor (municipiilor), ai sectoarelor și ai satelor (comunelor),

plafonul de 3000 de alegători poate fi depășit cu cel mult 10 la sută. Pentru alegerile de

orice nivel și pentru referendumurile republicane, secțiile de votare se constituie în

același termen. Sediile secțiilor de votare se stabilesc, de regulă, în sediile aflate în

proprietate publică și se amenajează astfel încît să faciliteze accesul în ele al persoanelor

în vîrstă și cu dizabilități.

Articolul 31 alin. (1) – (3) din Codul electoral stabilește că, toate secțiile de votare

constituite în străinătate vor activa în conformitate cu particularitățile prevăzute de

prezentul cod.

În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumului republican,

pe lîngă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova se

organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care se află în

străinătate la data alegerilor.

În afară de secțiile de votare prevăzute la alin. (2), cu acordul autorităților

competente ale țărilor respective, vor fi organizate secții de votare și în alte localități.

Constituirea acestor secții de votare se stabilește de către Comisia Electorală Centrală,

cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, pe baza

numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent, organizat în

circumscripția națională, pe baza înregistrării prealabile a cetățenilor Republicii

Moldova aflați în străinătate, dar și pe baza informațiilor obținute de către Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene de la autoritățile competente ale țărilor de

reședință a cetățenilor Republicii Moldova privind numărul acestora și locul aflării

acestora. Avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene se

va referi la îndeplinirea condiției vizînd obținerea acordului autorităților competente ale

țării respective, precum și la posibilitatea asigurării din punct de vedere logistic a

procesului de votare. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de către

Comisia Electorală Centrală.

Relevante cazului sunt și prevederile art. 31 alin. (6) din Codul electoral care

stipulează că, particularitățile organizării și funcționării birourilor electorale ale

secțiilor de votare din străinătate se reglementează de Comisia Electorală Centrală, în

coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, iar cheltuielile

aferente organizării și funcționării acestor birouri se suportă din bugetul alocat pentru

alegeri/referendum. Pentru secțiile de votare constituite peste hotare, cheltuielile se

estimează în prealabil de către Guvern și Comisia Electorală Centrală, iar în cazul cînd

nu sînt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare se

alocă din Fondul de rezervă al Guvernului.

Conform adresării nr. CEC-8/3898 din 05 mai 2021, Comisia Electorală Centrală

a solicitat Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și Biroului Relații cu

Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat, desemnarea din partea instituțiilor destinatare,

câte un reprezentant care să participe la elaborarea Planului de lucru în vederea

realizării activităților de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate

pentru cetățenii cu drept de vot a Republicii Moldova aflați în străinătate în ziua

alegerilor (f.d.8, dosar administrativ).

Astfel, la 06 mai 2021, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene prin

scrisoarea nr. DC/3/402/4292, a comunicat Comisiei Electorale Centrale că Eugen

Revenco, secretar general, și Sergiu Odainic, șef al Direcției Consulare (în calitate de

supleant) urmează să participe la elaborarea Planului de lucru în vederea realizării

activităților de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate pentru

cetățenii cu drept de vot a Republicii Moldova aflați în străinătate în ziua alegerilor

(f.d.9, dosar administrativ).

Totodată, potrivit art. 6 lit. c) din Legea cu privire la Guvern nr. 136 din 07 iulie

2017, în realizarea funcțiilor sale, Guvernul are atribuția de a asigura executarea actelor

normative ale Parlamentului și decretelor Președintelui Republicii Moldova, adoptate

în conformitate cu normele constituționale, și a prevederilor tratatelor internaționale la

care Republica Moldova este parte.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 57 din 12 mai 2021 cu privire la alocarea

mijloacelor financiare s-a dispus alocarea de către Ministerul Finanțelor din fondul de

rezervă al Guvernului, Comisiei Electorale Centrale, mijloace financiare în sumă de 70

000,0 mii lei pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate,

stabilite pentru 11 iulie 2021.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene prin scrisoarea nr.

DMI/BF/513.1/4499 din 13 mai 2021, a comunicat că în contextul desfășurării

scrutinului electoral din 11 iulie 2021 a elaborat devizul de cheltuieli privind

desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate în 150 de secții de votare, care ar putea

fi eventual deschise în străinătate. Astfel, cuantumul cheltuielilor necesare asigurării

eficiente a activității secțiilor de votare deschise peste hotare au fost stabilite în sumă

de 5580,0 mii lei. Luând în considerație faptul că, în anul curent Ambasada Republicii

Moldova în statul Qatar și Ambasada Republicii Moldova în Emiratele Arabe Unite au

primit donații din partea statelor de reședință în valoare de 1753,3 mii lei și respectiv

2452,5 mii lei, precum și în contextul ajustării planului de activitate al Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru identificarea economiilor, a fost

propusă suma necesară pentru desfășurarea alegerilor parlamentare peste hotare să fie

acoperită din contul alocațiilor precizate instituție în sumă de 5580,0 mii lei (f.d.11,

dosar administrativ).

Prin scrisoarea nr. 20-76-627-3709 din 19 mai 2021, semnată de Prim-ministrul

interimar al Republicii Moldova, adresată Comisiei Electorale Centrale, se menționează

în scopul asigurării bunei organizări și desfășurări a alegerilor parlamentare anticipate,

stabilite pentru 11 iulie 2021 prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 77-IX

din 28 aprilie 2021, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Hotărârea nr. 57 din 12

mai 2021, conform căreia, din fondul de rezervă al Guvernului, au fost alocate Comisiei

Electorale Centrale mijloace financiare în sumă de 70 mil. lei. Totodată, a comunicat

faptul că Guvernul Republicii Moldova este disponibil de a aloca Comisiei Electorale

Centrale necesarul de mijloace financiare începând cu data de 20 iunie 2021, după

estimarea exhaustive a tuturor costurilor ce nu au putut fi estimate complet la etapa

planificării (f.d.12, dosar administrativ).

La 25 mai 2021, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a

comunicat Comisiei Electorale Centrale prin scrisoarea nr. DC/2/402/4916, că a dispus

instrucțiuni adresate misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, după cum

urmează: a) să informeze și să solicite acordul preliminar al statelor gazdă privind

deschiderea secțiilor de votare; b) să comunice numărul oficial și estimativ al

cetățenilor moldoveni aflați în străinătate; c) să consulte organizațiile din diaspora și

liderii de opinie ai comunităților de moldoveni de peste hotare; d) să examineze și să

evalueze logistica necesară asigurării procesului de votare în condițiile pandemiei

COVID-19 și evaluarea riscurilor conexe.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a menționat că,

numărul secțiilor de votare peste hotare nu poate fi mai mic decât cel din noiembrie

sistematizate într-un tabel.

Deși tradițional în alegerile prezidențiale mobilizarea electoratului este mai mare

decât la alegerile parlamentare, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene

consideră necesar a lua în calcul posibilitatea dublării numărului secțiilor de votare

acolo unde s-a votat în jur de 5000 persoane, unde s-a extins timpul de funcționare a

secțiilor de votare sau unde s-au epuizat înainte de timp buletinele de vot. Totodată,

diversificarea geografică, poate reduce presiunea și aglomerațiile la unele secții de

votare (f.d.13-14, 15-23 dosar administrativ).

La 26 mai 2021, în corespundere cu pct. 20 din Regulamentul privind

înregistrarea prealabilă, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1568/2018, procedura înregistrării prealabile s-a încheiat.

Înregistrarea prealabilă, potrivit art. 2 din Regulament, reprezintă o procedură

prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, care în ziua alegerilor se vor

afla în străinătate, precum și cei ce au domiciliul în localitățile din stînga Nistrului

(Transnistria), se înregistrează în prealabil și în mod benevol, prin intermediul paginii

web oficiale www.alegator.md sau prin cerere scrisă, individuală sau în grup, depusă la

Comisia Electorală Centrală (în continuare – Comisia) și/sau la misiunile diplomatice,

oficiile consulare ale Republicii Moldova.

Conform pct. 9 din Regulament, alegătorii se pot înregistra prealabil pe tot

parcursul anului, cu excepția ultimelor 45 de zile înainte de data scrutinului. În cazul

desfășurării turului doi de scrutin al alegerilor prezidențiale, rămâne valabilă

înregistrarea efectuată pentru turul întâi.

Iar pct. 20 din același Regulament prevede că înregistrarea prealabilă pe pagina

web oficială www.alegator.md, precum și procedura de depunere a cererilor va fi activă

pe tot parcursul anului și se va încheia cu 45 de zile înainte de ziua alegerilor/ziua

primului tur de scrutin în cazul alegerilor prezidențiale.

Conform pct. III din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie

2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile

parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, la situația din 26 mai 2021, conform datelor

de care dispunea Comisia, exista un număr de 100050 declarații pentru înregistrarea

prealabilă, depuse fie electronic, fie pe suport de hârtie (f.d.147, dosar administrativ).

Conform pct. VIII din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4300 din 26

septembrie 2020 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru

alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020”, la situația din 16

septembrie, conform datelor de care dispune Comisia, exista un număr de 60 030

declarații pentru înregistrarea prealabilă, depuse fie electronic, fie pe suport de hârtie.

La 27 mai 2021, Comisia Electorală Centrală prin scrisoarea nr. CEC-8/3997 în

vederea unei bune desfășurări a procesului electoral, atât în țară cât și peste hotare, a

solicitat Guvernului Republicii Moldova asigurarea deplină financiară a organizării și

desfășurării alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, prin aprobarea în acest

sens a unei hotărâri cu privire la estimarea cheltuielilor pentru secțiile de votare de peste

hotarele țării, urmând a fi stabilit plafonul maxim de finanțare și numărul de secții

pentru care se va asigura finanțarea (f.d.24-25, dosar administrativ).

Tot la 27 mai 2021, Comisia Electorală Centrală a informat că la data de 27 mai

2021 Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a

prezentat Comisiei propunerile privind deschiderea a 191 de secții de votare în afara

țării.

În vederea executării dispozițiilor art. 31 din Codul electoral, a solicitat

Guvernului Republicii Moldova să comunice Comisiei Electorale Centrale care va fi

sursa finanțării necesare pentru organizarea secțiilor de votare propuse de către MAEIE.

Respectiv, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene i s-a solicitat

prezentarea informației de la autoritățile competente ale țărilor de reședință privind

numărul cetățenilor Republicii Moldova și locul aflării acestora. De asemenea, care este

numărul secțiilor de votare pe care MAEIE îl poate asigura din punct de vedere logistic

și câți președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare pot fi desemnați din

cadrul corpului diplomatic. Cu referire la acordurile statului gazdă privind acceptul

deschiderii secțiilor de votare propuse în anexa adresei nr. DC/2/402/4916 din

26.05.2021, dacă sunt acordurile statelor gazdă privind potențialele sedii ale secțiilor

de votare. Informația solicitată urmând a fi prezentată până la data de 28 mai 2021

(f.d.26, dosar administrativ).

Drept răspuns la solicitarea Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-8/3998 din 27

mai 2021 de informații suplimentare privind pregătirea alegerilor peste hotarele țării,

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a comunicat următoarele.

La data de 31 mai 2021 toate misiunile diplomatice au informat statele de

acreditare despre intenția de a organiza alegeri parlamentare anticipate la data de 11

iulie 2021. La ziua de astăzi au fost recepționate 12 confirmări/acord pentru deschiderea

secțiilor de votare din partea statelor-gazdă. Deoarece statele străine nu sunt ținute să

urmărească termenele stabilite de legislația moldovenească, dar urmăresc propriile

proceduri care variază de la stat la stat, confirmările formale corespunzătoare pot fi

recepționate până la data scrutinului. Deocamdată, există necesitatea unor clarificări

suplimentare privind organizarea alegerilor în sediul Misiunii Permanente a RM pe

lângă ONU din New-York, iar Ambasada Republicii Moldova din Washington a inițiat

deja discuții cu Departamentul de Stat al SUA. Experiențele anterioare, inclusiv din

noiembrie 2020, nu atestă riscuri generale care ar fi cauzate de refuzul statelor-gazdă

pentru organizarea scrutinului electoral peste hotare și deschiderea secțiilor de votare

în afara sediilor misiunilor diplomatice. Ba din contra, s-au deschis mai multe secții de

votare decât în alți ani. Această convingere este întărită și de faptul că ultimul exercițiu

electoral s-a desfășurat în condiții foarte dificile dictate de creșterea valului 2 al

pandemiei, însoțit de restricții foarte mari (lockdown), stare de urgență, legi marțiale,

alerte anti-teroriste etc. Oricum, Ministerul va urmări recepționarea confirmărilor

corespunzătoare și va informa în timp util CEC despre eventuale obstacole.

Din perspectiva Ministerului este judicios ca decizia CEC să fixeze numărul și

localitățile în care se vor deschide secții de votare. Odată aprobate localitățile, misiunile

diplomatice vor putea rezerva localurile și, după caz, să efectueze plățile necesare.

Este cunoscut faptul că nu există o statistică fidelă a conaționalilor stabiliți peste

hotare. Ministerul a indicat în anexa la scrisoarea DC/2/402/4916 din 25.05.2021

informația oficială vizând numărul cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate,

precum și numărul aproximativ estimat de ambasadele de peste hotare (unde, de regulă,

sunt înregistrați cu a doua cetățenie). Probabil, cele mai fidele cifre și tendințe pentru

estimarea numărului de cetățeni care se află într-un stat străin pot fi raportate la

participarea în ultimul scrutin prezidențial din noiembrie 2020.

În cadrul ultimului exercițiu electoral, în calitate de președinți ai BESV au

participat circa 113 funcționari ai serviciului diplomatic și 26 funcționari electorali din

diasporă. În caz de necesitate, ministerul ar putea delega un număr mai mare de

funcționari în calitate de președinți BESV, atât din ambasade, cât și din aparatul central.

Opțiunea legală de desemnare a președinților BESV din rândul funcționarilor electorali

incluși în registrele CEC, inclusiv din diasporă, poale fi aplicată în continuare.

Totodată, lăsând chestiunea finanțării pentru discuții separate, menționează că

logistica organizării votării peste hotare trebuie susținută în așa fel ca presiunea cozilor

de așteptare să scadă. De aceea, consideră important să se țină cont de necesitatea

alocării suplimentare a rechizitelor și echipamentelor transmise de CEC pentru BESV

de peste hotare (chiar și raportat la secțiile de votare deschise în anul 2020): 1.

Majorarea numărului de laptop-uri și scannere; 2. Majorarea numărului de ștampile de

securizare și al ștampilelor votat; 3. Numărul cabinelor și urnelor de votare ș.a. (f.d.27-

28, dosar administrativ).

Așadar, având în vedere cele menționate supra în coroborare cu prevederile

legale enunțate mai sus, instanța de recurs constată că, constituirea secțiilor de votare

în străinătate, în comparație cu constituirea secțiilor de votare în țară, este supusă

suplimentar unor condiții speciale, prevăzute în mod exhaustiv și de strictă interpretare.

Sub acest aspect Colegiul lărgit notează că, pe lângă criteriul numeric de alegători

pentru constituirea secțiilor de votare în străinătate, altele decât cele din sediul

misiunilor diplomatice, sunt obligatorii următoarele condiții: avizul prealabil al

Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene; numărul de alegători care au

participat la scrutinul precedent, organizat în circumscripția națională; informația

privind înregistrarea prealabilă a cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate;

informațiile obținute de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la

autoritățile competente ale țărilor de reședință a cetățenilor Republicii Moldova privind

numărul acestora și locul aflării acestora.

La caz, Colegiul lărgit constată că stabilirea numărului secțiilor de votare în

străinătate este o problemă de oportunitate, care ține de atribuția autorităților

competente în organizarea alegerilor, acestea fiind mai bine plasate pentru aprecierea

posibilităților și necesităților practice de organizare a votului în străinătate.

Respectiv, prin prisma art. 225 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de

judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ.

Așadar, reieșind din faptul că legiuitorul a stabilit că avizul prealabil al

Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene se va referi la îndeplinirea

condiției vizând obținerea acordului autorităților competente ale țării respective,

precum și la posibilitatea asigurării din punct de vedere logistic a procesului de votare,

precum interesul public major și scopul urmărit, autoritățile, în persoana Comisiei

Electorale Centrale și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova, aveau obligația să coopereze efectiv și eficient pentru a asigura

desfășurarea normală a procesului de votare în străinătate și a garanta accesul la urnele

de vot a cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate.

La caz, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că atât Comisia Electorală

Centrală cât și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii

Moldova, în egală măsură au desconsiderat importanța informațiilor care urmau să se

regăsească în acest aviz prealabil, întrucât lipsesc informații precise și certe referitor la

cele patru condiții legale, citate supra, care imperios se impuneau a fi luate în calcul la

constituirea numărului optim de secții de votare în străinătate.

În atare circumstanțe, prima instanță corect a stabilit că Comisia Electorală

Centrală cât și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii

Moldova, în detrimentul alegătorilor și a cerințelor legale imperative, au conlucrat în

mod defectuos și, în consecință, nu au atins scopul urmărit, adică nu au identificat

condițiile impuse de legiuitor pentru a fixa cu o precizie maximă numărul necesar de

secții de votare în străinătate, pentru buna desfășurare a scrutinului parlamentar și

asigurarea dreptului la vot prin crearea condițiilor decente pentru alegători, fără a ține

cont de experiența negativă acumulată la alegerile precedente și fără a lua în mod serios

situația pandemică, afectată de virusul COVID - 19.

Corelând circumstanțele expuse supra, instanța de recurs ajunge la concluzia că

hotărârea instanței de fond se bazează pe elucidarea tuturor circumstanțelor importante

pentru justa soluționare a cauzei deferită judecății, circumstanță ce a generat

interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material ce guvernează litigiul,

fiind stabilită cu certitudine nerespectarea normelor legale din art. 30 și art. 31 din

Codul electoral, care a condus direct la vicierea procedurii de adoptare a actelor

administrative normative, iar aceste aspecte circumscrise au succedat adoptarea unei

soluții de admitere parțială a acțiunilor, și anume anularea în parte a actului

administrativ normativ, anexa la punctul 1 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate

pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, modificat prin Hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021 pentru modificarea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea

secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie

2021”, prin care au fost constituite secții de votare în număr mai mic de 190 secții de

votare în străinătate indicate în avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe și

Integrării Europene al Republicii Moldova nr. DC/2/402/4916 din 25 mai 2021, precum

și anularea în parte a actului administrativ normativ, și anume, punctul 1 alin. (3) lit. l)

din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4974 din 08 iunie 2021 pentru

modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu

privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare

anticipate din 11 iulie 2021”, prin care au fost constituite secții de votare în număr mai

mic de 190 secții de votare în străinătate indicate în avizul prealabil al Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova nr. DC/2/402/4916 din

25 mai 2021.

Colegiul apreciază ca fiind neviabile și argumentele recurentului privind

caracterul contradictoriu al hotărârii primei instanțe cu soluția expusă în afara cadrului

juridic, și anume, pe de o parte, instanța stabilește că în prezenta cauză avizul

Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova poartă un

caracter consultativ, însă prezența acestuia fiind opozabilă aprecierii de legalitate, iar

actul administrativ este pasibil de a fi nul, în partea neavizată.

Referitor la comportamentul ineficient al autorităților, în special al Guvernului,

care a alocat Comisiei Electorale Centrale surse cu mult mai mici decât au fost solicitate

prin devizul de cheltuieli, dar care prin declarații separate, a afirmat că este disponibil

să mai aloce mijloace necesare scrutinului, cât și acțiunile Comisiei Electorale Centrale

la adoptarea actelor administrative normative contestate, cu încălcarea prevederilor art.

31, art. 32 din codul electoral, precum și a art.137 din Codul administrativ, instanța de

recurs menționează următoarele.

Articolul 16 din Codul administrativ, prevede dreptul discreționar al autorității

publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluții posibile

corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o dispoziție legală.

Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități

administrative arbitrare.

Totodată, potrivit art. 137 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, în

exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu

bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost

atribuit dreptul.

Din sensul normei precitate rezultă că, dreptul discreționar în esență oferă

autorității publice prerogativa de a opta între mai multe soluții stabilite de lege pentru

realizarea scopului legii când aplică o dispoziție legală. Totodată, dreptul discreționar

obligă autoritatea să acționeze cu bună credință în limitele stabilite la caz, de art. 30 și

art. 31 din Codul electoral și cu respectarea scopului pentru care i-a fost atribuit dreptul.

Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar prin

prisma art. 225 alin. (2) din Codul administrativ, se limitează la faptul dacă autoritatea

publică : a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate faptele

relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat

dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

Raportând la caz prevederile legale enunțate în coroborare cu relatările stabilite

instanța de recurs remarcă că, scopul legii este de a asigura exercitarea dreptului la vot

a cetățenilor din străinătate prin deschiderea secțiilor de votare, în afara misiunilor

diplomatice.

Distinct acestei concluzii, instanța de recurs constată că prima instanță just și

temeinic a constatat că regula instituită la art. 30 și art. 31 din Codul electoral, în sensul

că autoritățile statului au fost obligate de legiuitor să constituie secții de votare pornind

exclusiv de la proporția numerică în diapazonul de la cel puțin 30 alegători și cel mult

3300 alegători, urmează a fi aplicată și în privința secțiilor de votare în străinătate, care

însă este determinată de anumite condiții, reflectate în art. 31 alin. (3) din Codul

electoral.

În contextul dat, instanța de recurs reține că în situația în care țara gazdă nu se

opune deschiderii secțiilor de votare, atunci marja de discreție a Comisiei Electorale

Centrale este direct proporțională cu criteriile numerice cerute de lege și cu obligația de

identificare a numărului total de votanți, aflați în străinătate, care necesită a fi stabilit

în prealabil.

Desigur, având în vedere că dreptul discreționar nu este unul nelimitat, acest

drept urmează a fi supus principiului supremației legii și scopului urmărit, și anume

crearea posibilități reale și nu iluzorii pentru alegătorii din afara țării în exercitarea

dreptului de a vota.

Totodată, este important a menționa că odată ce statul a decis să asigure dreptul

universal la vot al cetățenilor Republicii Moldova într-un stat străin, atunci această

obligație trebuie să fie conformă legii, pentru a evitarea dublelor standarde și

provocarea ineficienței exercitării dreptului la vot, la caz însă, statul a eșuat în acest

sens, iar actele administrative contestate atentează într-un mod vădit inadmisibil la

dreptul la vot al cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate, precum și la dreptul

de a fi ales al concurentului electoral, fiind contrare principiilor statului de drept

proclamate și protejate de Constituția Republicii Moldova.

Sub aspectul celor relatate se constată obligația autorităților statului de a

întreprinde orice măsuri necesare în vederea asigurării unor condiții prielnice pentru

participarea la vot a cetățenilor aflați în străinătate, prin constituirea unui număr de

secții de votare și logistica adecvată, care să excludă situații stresante sau care să

provoace umilință alegătorilor din afara țării, legate de condiții anevoioase, provocate

de distanțe considerabile până la secția de votare, de lipsa infrastructurii elementare,

sau de lipsa buletinelor de vot.

Prin urmare, misiunilor diplomatice le revine un rol decisiv în vederea obținerii

acordului țărilor gazdă pentru a deschide secții de votare și a identifica, cu suficient

timp înainte de scrutin, informațiile impuse de lege, pentru a facilita activitatea Comisia

Electorală Centrală în constituirea secțiilor de votare.

În această ordine de idei, instanța de recurs notează că, Comisia Electorală

Centrală deține un drept discreționar la luarea deciziei privind constituirea numărului

secțiilor de votare în străinătate, iar controlul judecătoresc se limitează la verificarea

exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar, întrucât instanța de

judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității Hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de

votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021” care a

fost modificată prin Hotărârea nr. 4974 din 08 iunie 2021, fiind majorat numărului

secțiilor de la 139 la 146.

Astfel, din considerentele arătate, instanța de recurs conchide că depășirea

dreptului discreționar de către Comisia Electorală Centrală este confirmată prin

discrepanța dintre propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și

cea aprobată de Comisia Electorală Centrală.

Fundamentarea acestei concluzii rezultă și din rațiunea că Ministerului Afacerilor

Externe și Integrării Europene a propus Comisiei să fie deschide 191 secții de votare,

asigurând că sunt suficiente resurse financiare.

De altfel, este neclară hotărârea Comisie Electorale Centrale care a aprobat inițial

doar 139, ulterior modificând hotărârea nr. 4966 din 05 iunie 2021 și aprobând 146 de

secții de votare, și din ce motiv nu a acceptat propunerea Ministerului Afacerilor

Externe și Integrării Europene, or numărul secțiilor de votare a fost redus considerabil.

Mai mult, din analiza înscrisurilor anexate la dosar, rezultă că propunerea Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost luată după analiza minuțioasă a

posibilităților reale și a proceselor de vot precedente.

Față de cele arătate, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate argumentele

recurentului precum că dreptul discreționar al Comisiei Electorale Centrale bazat

inclusiv pe oportunitate în cazul constituirii secțiilor de votare în străinătate a fost

condiționat de obținerea unui aviz pozitiv de realizare al acestuia din partea Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

De asemenea, nu rezită criticii nici argumentul Comisiei Electorale Centrale

precum că art. 30 alin. (1) din Codul electoral a instituit un termen imperativ pentru

deschiderea secțiilor de votare și anume cu cel puțin 35 de zile de data alegerilor or,

acest termen a fost încălcat chiar de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.

4974 din 08 iunie 2021, deschizând suplimentar 7 secții de votare cu 32 de zile până la

data alegerilor anticipate.

Tot ca răspuns la argumentele recurentului, instanța de recurs reține prevederile

art. 49 alin. (1), (2) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, care prevede că actul normativ poate cuprinde anexe, care sînt elemente

constitutive ale acestuia și care includ desene, exprimări cifrice, tabele, planuri sau

altele asemenea. Anexele pot include de asemenea reglementări care trebuie aprobate

de autoritatea publică competentă, precum statutele, regulamentele, instrucțiunile,

regulile, metodologiile sau alte norme cu caracter predominant tehnic.

Anexele sînt parte integrantă a actului normativ, au natura și forța juridică ale

acestuia.

Urmează a fi respinse ca nefondate argumentele recurentului precum că hotărârea

judecătorească este viciată având în vedere că instanța de fond nu a emis încheiere

judecătorească în conformitate cu prevederile art. 205 alin. (4) din Codul administrativ,

referitor la participarea terților, Guvernul Republicii Moldova și Ministerul Afacerilor

Externe și Integrării Europene, deoarece se atestă că odată cu înaintarea contestațiilor,

intimații au indicat în calitate de persoane terțe Guvernul Republicii Moldova și

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, iar prin încheierile din 07 iunie

2021, 10 iunie 2021, 11 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cauzele au fost conexate

într-o singură procedură, astfel necesitatea emiterii unei încheieri judecătorești privind

atragerea în proces a persoanelor terțe a decăzut.

În circumstanțele cauzei semnificativ este și faptul că Curtea Europeană a stabilit

,

în cauza Podkolzina v. Letonia, nr. 46726/99 că în scopul aplicării articolului 3, orice

legislație electorală trebuie apreciată în lumina evoluției politice a țării respective, astfel

încât caracteristici care ar fi inacceptabile în contextul unui sistem ar putea fi justificate

în contextul altui sistem. Totuși, aceasta a subliniat că marja de apreciere a statului în

această privință este limitată de obligația de a respecta principiul fundamental al

articolului 3 al Protocolului nr. 1 din Convenție, și anume „libera exprimare a poporului

cu privire la alegerea corpului legislativ”.

La fel, Curtea Europeană în cauza Zdanoka v. Letonia, a constatat că factorii

istorici ar putea să ofere o justificare pentru restricționarea unor drepturi menită să

protejeze integritatea procesului democratic, prin excluderea, în acea cauză, a

persoanelor care au participat activ în tentativele de răsturnare a regimului democratic

nou-stabilit. Cu toate acestea, Curtea a sugerat că este puțin probabil ca aplicarea unor

asemenea restricții era compatibilă cu mulți ani mai târziu, în cazul în care justificarea

aplicării acestora și amenințările pe care acestea au încercat să le evite nu mai erau

relevante.

În consecință, în cauza Adamsons v. Letonia, Curtea a subliniat că, odată cu

trecerea timpului, devine tot mai greu de justificat restricțiile generale aplicate asupra

drepturilor electorale. În schimb, măsurile trebuie „individualizate” pentru a face față

unui risc real care ar veni de la o anumită persoană.

În cauza Hirst v. the United Kingdom (nr. 2) nr. 74025/01, Curtea a observat că

la nivel mai general că orice condiție impusă drepturilor garantate de articolul 3 al

Protocolului nr. 1 din Convenție trebuie să reflecte, sau nu trebuie să contravină,

preocuparea de a menține integritatea și eficacitatea unui proces electoral, care are drept

scop identificarea voinței poporului prin intermediul sufragiului universal. În final, în

ciuda unei marje largi de apreciere de care se bucură statul în acest domeniu, Curtea a

reiterat în mod repetat că îi revine să determine în ultimă instanță dacă au fost respectate

cerințele articolului 3 al Protocolului nr. 1 din Convenție. În această privință, ea trebuie

să convingă cp condițiile nu limitează drepturile în cauză într-o asemenea măsură încât

să afecteze însăși esența acestora și să le priveze de eficiență, că restricțiile impuse

urmăresc un scop legitim și că mijloacele folosite nu sunt disproporționale.

În acest context, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, deoarece în

esența lor, sunt similare argumentelor invocate în referințele depuse, cărora le-a fost

dată o apreciere corectă și nefiind stabilite careva încălcări. Astfel, argumentele

invocate în cererea de recurs nu combate concluzia instanței de fond, fapt ce indică la

netemeinicia recursului și legalitatea hotărârii instanței de fond.

Din considerentele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a

menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. art. 247, 248, alin. (1) lit. a) și alin. (2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Comisia Electorală Centrală a Republicii

Moldova, reprezentantă de Nastas Ruslan.

Se menține hotărârea din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, intentată la cererile de chemare în judecată depuse de Blocul

electoral „RENATO USATÎI”, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidul Politic „Partidul Unității

Naționale”, Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”, Partidul Politic

„Democrația Acasă”, Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”

împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, persoane terțe Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Guvernul Republicii

Moldova privind anularea Hotărârii nr. 4966 din 05 iunie 2021 și Hotărârii nr. 4974 din

08 iunie 2021 adoptate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova și

obligarea la emiterea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh