3r-270/21 — anularea răspunsului, obligarea CEC sa examineze contestatia

3r-270/21 — anularea răspunsului, obligarea CEC sa examineze contestatia (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-270/2021

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

11 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Cobîșenco Ion, în interesele Partidului Politic

„Partidul Unității Naționale”,

în cauza de contencios administrativ, la contestația depusă de Partidul Politic

„Partidul Unității Naționale” împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță

Partidul Politic „ȘOR” privind anularea răspunsului și obligarea Comisiei Electorale

Centrale să examineze contestația,

împotriva încheierii din 11 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 11 iulie 2021, Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” a depus la Curtea

de Apel Chișinău contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță

Partidul Politic „ȘOR”, solicitând anularea răspunsului Comisiei Electorale Centrale

nr. CEC-8/4469 din 10 iulie 2021 cu privire la examinarea contestației nr. CEC -

10/AP/13 din 07 iulie 2021 înaintată de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”,

obligarea Comisiei Electorale să examineze contestația nr. CEC - 10/AP/13 din 07 iulie

2021 înaintată de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”.

În motivarea contestației, Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”, a relatat

despre faptul că, la 07 iulie 2021, Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” a înaintat

contestație către Comisia Electorală Centrală, menționând că prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 4859 din 21 mai 2021 a fost înregistrat Partidul Politic „ȘOR”,

în calitate de concurent electoral.

La 05 iulie 2021, pe site-ul oficial al Partidului Politic „ȘOR”

(http://partidulsor.md/), a sesizat faptul că la rubrica „Partid”, secțiunea „Proiecte” este

prezentat și un proiect întitulat „Magazine sociale”.

1

Concurentul electoral a enumerat inițial mai multe localități din Republica

Moldova, cum ar fi: or. Chișinău, or. Orhei, or. Călărași, or. Cahul, or. Ceadîr-Lunga,

or. Florești, or. Șoldănești, or. Rezina, or. Criuleni, or. Comrat, or. Taraclia, or.

Sîngerei, or. Telenești, or. Ungheni, or. Strășeni, iar mai apoi, pentru fiecare localitate

în parte a indicat adresele unde aceste magazine sunt amplasate.

Reclamantul indică faptul că, concurentul electoral a ținut să plaseze un text

publicitar și descriptiv al acestui proiect pe care și-l asumă: „Magazinele sociale au fost

create pentru a sprijini categoriile social-vulnerabile ale societății. Astfel, de serviciile

lui pot beneficia pensionarii, veteranii, persoanele cu nevoi speciale și nevoiașii.

Acestora le sunt eliberate card de membru, în baza căruia pot cumpăra produse

alimentare și de uz casnic la preturi reduse. Totodată, aici pâinea costă doar doi lei. În

prezent, lunar, în orașele din Moldova sunt deschise câte două, trei magazine sociale,

iar în localitățile rurale este răspândit proiectul „magazinul social mobil”. Pentru noi

este principial să le venim în ajutor locuitorilor din sate, fiindcă anume aici, astăzi,

locuiește cea mai vulnerabilă populație a țării, care duce un trai cu mult sub pragul

sărăciei. Aceasta este zona responsabilității noastre sociale. În total, am planificat să

deschidem în următorii doi ani peste o sută de magazine”.

Reclamantul a mai menționat că, textul este însoțit și de câteva fotografii, iar în

una dintre ele apare o femeie care ține în mână un card pe care este inscripționată sigla

Partidului Politic „ȘOR” și textul „Partidul ȘOR”, deci prezintă cardul de care are

nevoie un cumpărător pentru a achiziționa produse la preț redus, așa cum precizează și

concurentul electoral pe site-ul care-i aparține și pe care-l gestionează.

Reclamantul susține faptul că, pe pagina oficială de Facebook a Partidului Politic

„ȘOR” sunt publicate mai multe materiale video, elaborate în scopul determinării

alegătorilor să voteze anume acest concurent electoral. În imagini sunt prezentate

„magazinele sociale”. În unul dintre aceste filmulețe concurentul electoral a plasat și

secvențe video, în care apare un automobil cu următoarele inscripții: „Partidul ȘOR”,

„MERIȘOR”, „Produse alimentare și de uz casnic” și „Magazin de produse sociale”. 8.

În opinia reclamantului, aceste circumstanțe probează faptul că Partidul Politic

„ȘOR” își asumă aceste magazine sociale ca un proiect propriu, fără însă a declara și

mijloacele bănești care au fost utilizate pentru funcționarea acestor magazine sociale pe

perioada campaniei electorale. Totodată, din aceste secvențe video reiese că Partidul

Politic „ȘOR” oferă alegătorilor anumite reduceri la produsele vândute, iar aceste

acțiuni urmează a fi calificate de organul electoral ca fiind acte de binefacere

neraportate în modul corespunzător.

A mai precizat că, în conformitate cu art. 41 alin. (4) și (5) din Codul electoral,

toate cheltuielile pentru campania electorală se efectuează din mijloacele de pe contul

cu mențiunea „Fond electoral”.

În acest sens reclamantul că remarcă faptul că, concurenților electorali li se

interzice să ofere alegătorilor bani, să le distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv

din ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere. Astfel, sursele financiare

folosite pentru funcționarea magazinelor sociale în scopuri electorale nu au fost

declarate în rapoartele financiare ale Partidului Politic „ȘOR”.

2

Mai mult, concurentul electoral efectuează și acțiuni de binefacere prin faptul că

reduce considerabil preturile la anumite produse, fapt ce reprezintă o încercare de a

corupe alegătorul și al determina să voteze anume pentru acest concurent electoral.

Prin răspunsul nr. CEC-8/4469 din 10 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a

comunicat Partidului Politic „Partidul Unității Naționale” că a respins contestația

înaintată, fără ca aceasta să fie examinată în ședință publică de toți membrii comisiei.

Reclamantul și-a manifestat dezacordul cu răspunsul nr. CEC-8/4469 din 10 iulie

2021, cât și inacțiunea Comisiei Electorale Centrale de a examina în modul

corespunzător contestația.

Menționează în acest sens că, potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ,

actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Din conținutul normei de drept sus-citate, rezultă că actul (răspunsul) nr.

CEC8/4469 din 10 iulie 2021 eliberat de Președintele Comisiei Electorale Centrale este

un act administrativ, fiind emis de o autoritate publică, care reglementează un caz

individual.

Prin urmare, contestația depusă de către Partidul Politic „Partidul Unității

Naționale” privind acțiunile/inacțiunile concurentului electoral Partidul Politic „ȘOR”

urma să fie examinată în ședința Comisiei Electorale Centrale, dar nu restituită

unipersonal de către Președintele Comisiei și în temeiul pct. 26 din Regulamentul

privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele

electorale în perioada electorală, după examinarea contestației CEC urma să adopte una

dintre următoarele hotărâri: să admită integral sau parțial contestația și să constate

încălcările prevederilor legislației electorale; să respingă integral contestația ca fiind

neîntemeiată, din lipsă de probe sau cu încălcarea termenelor de depunere a acesteia.

Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” notează că, înaintează prezenta

acțiune în obligare, iar potrivit art. 208 alin. (3) din Codul administrativ, dacă procedura

prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în

care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere

a actului administrativ individual.

Menționează că drept urmare a depunerii de către Partidul Politic „Partidul Unității

Naționale” a contestației, Comisia Electorală Centrală, în temeiul art. 69, alin. (1) din

Codul administrativ, era obligată să inițieze procedura administrativă, care urma să fie

încheiată cu emiterea unui act administrativ individual.

Prin încheierea din 11 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată

inadmisibilă acțiunea înaintată de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”

împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „ȘOR” privind anularea

actului și obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația, pe motiv că

obligarea de a examina ceea ce deja s-a examinat, nu se încadrează în sensul art. 206

lit. b) și art. 224 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ. Totodată, a fost prezentată

opinie separată (f.d.34-42).

3

La 11 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Cobîșenco Ion, a depus la

Curtea de Apel Chișinău, în numele Partidului Politic „Partidul Unității Naționale”,

recurs motivat împotriva încheierii din 11 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.50-

55).

Argumentele recursului în esență se rezumă la faptul că circumstanțele reținute de

prima instanță contravin celor de fapt, ceea ce a dus la aplicarea eronată a normelor de

drept material și aprecierea arbitrară a probelor.

Recurentul consideră că, contestația depusă de către Partidul Politic „Partidul

Unității Naționale” privind acțiunile/inacțiunile concurentului electoral Partidul Politic

„ȘOR” urma a fi examinată în ședința Comisiei Electorale Centrale, dar nu restituită

unipersonal de către Președintele Comisiei și în temeiul pct. 26 din Regulamentul

privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele

electorale în perioada electorală, după examinarea contestației, Comisia Electorală

Centrală urma să adopte una dintre următoarele hotărâri, să admită integral sau parțial

contestația și să constate încălcările prevederilor legislației electorale sau să respingă

integral contestația ca fiind neîntemeiată, din lipsă de probe sau cu încălcarea

termenelor de depunere a acesteia.

Recurentul susține că instanța de fond a reținut în mod eronat prevederile art. 75

alin. (6) din Codul electoral, or, contestația înaintată către Comisia Electorală Centrală

viza două capete de cerere, respectiv constatarea folosirii de către Partidul Politic

„ȘOR” a fondurilor nedeclarate și înaintarea unei cereri privind excluderea

concurentului electoral din cursa electorală. În acest context, ținând cont de faptul că

excluderea din cursa electorală nu mai este posibilă, Comisia Electorală Centrală urma

să se expună doar asupra solicitării de constatare a încălcării legislației electorale de

către Partidul Politic „ȘOR”.

Suplimentar, instanța de fond a reținut în mod neîntemeiat aplicabilitatea art. 75

alin. (6) din Codul electoral, deoarece Comisia Electorală Centrală poate aplica și alte

sancțiuni pentru încălcarea legislației electorale în afară de solicitarea de a exclude

concurentul electoral, respectiv avertisment, intentarea procesului contravențional

conform legislației și lipsirea de alocații de la bugetul de stat în conformitate cu art. 75

alin. (2) din Codul administrativ.

Totodată, recurentul a solicitat obligarea comisiei să examineze contestația

înaintată și anularea răspunsului, iar instanța de fond, depășind limitele acțiunii, s-a

expus și asupra sancțiunilor prevăzute de Codul electoral pentru încălcarea legislației

electorale.

Recurentul Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”, a solicitat prin cererea de

recurs anularea încheierii din 11 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emiterea unei

hotărâri privind anularea răspunsului Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-8/4469 din

10 iulie 2021 cu privire la examinarea contestației nr. CEC - 10/AP/13 din 07 iulie 2021

înaintată de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” și obligarea Comisiei

Electorale să examineze contestația nr. CEC - 10/AP/13 din 07 iulie 2021 înaintată de

Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”.

La 11 iulie 2021, ora 20:37, prin intermediul poștei electronice, Curtea Supremă

de Justiție a notificat intimatului Comisiei Electorale Centrale și persoanei terțe Partidul

4

Politic „ȘOR” copia recursului motivat depus de către Partidul Politic „Partidul Unității

Naționale” explicându-le dreptul de a depune referințe asupra motivelor recursului

(f.d.58-59). Însă, până la data și ora stabilită pentru examinarea recursului, aceștia nu

au făcut uz de acest drept procedural și nu au depus referințe asupra criticilor formulate

în recurs.

Prin notificarea expediată electronic pe data de 11 iulie 2021 la adresele de e-

mail pun.office1@gmail.com, ioncobisenco@gmail.com, Curtea Supremă de Justiție a

comunicat Partidului Politic „Partidul Unității Naționale” necesitatea de a prezenta în

corespundere cu prevederile art. 15 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (6) din Codul

electoral, hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind desemnarea lui Ion

Cobîșenco, pentru perioada campaniei electorale, în calitate de reprezentant cu drept de

vot consultativ. Totodată, având în vedere că răspunsul nr. CEC-8/4469 din 10 iulie

2011 eliberat de Comisia Electorală Centrală eliberat Partidului Politic „Partidul

Unității Naționale”, anexat la materialele cauzei nu a fost semnat de autoritatea

emitentă, a fost notificat să prezente răspunsul semnat în modul corespunzător. În acest

sens, acordându-i recurentului pentru aceasta un termen de până la data de 11 iulie

2021, ora 22:15 (f.d.59-60).

Urmare a notificării Curții Supreme de Justiție, Partidul Politic „Partidul Unității

Naționale” a înlăturat parțial neajunsurile, prezentând doar răspunsul nr. CEC-8/4469

din 10 iulie 2011 eliberat de Comisia Electorală Centrală eliberat Partidului politic

„Partidul Unității Naționale”, semnat de autoritatea competentă în modul corespunzător

(f.d.61, 63-64), însă fără a prezenta hotărârea CEC privind desemnarea lui Ion

Cobîșenco, pentru perioada campaniei electorale, în calitate de reprezentant cu drept de

vot consultativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că, la caz, se contestă acțiunile Comisiei Electorale Centrale în perioada

electorală, iar în conformitate cu art. 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii

instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar

împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 11 iulie 2021 (f.d.34-46).

Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „doina.sechiras@justice.md”

încheierea Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului, la 11 iulie 2021, ora

19:40 (f.d.47-48). Recursul motivat a fost depus la Curtea de Apel Chișinău la 11 iulie

2021, ora 18:27 (f.d.49,50-55).

În atare circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că recurentul s-a conformat

prevederilor legale stipulate la art. 74 alin. (6) din Codul electoral privind termenul de

depunere a recursului.

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. La

caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța

5

cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de recurs argumentele

au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând cererea de recurs, în raport cu materialele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acesteia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu

recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Totodată, conform art. 235 din Codul administrativ, dacă cererea de apel nu

corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul

stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a

înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră

depusă la data inițială.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 11 iulie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de

Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” împotriva Comisiei Electorale Centrale,

terț Partidul Politic „ȘOR” privind anularea actului și obligarea Comisiei Electorale

Centrale să examineze contestația, pe motiv că obligarea în examinarea a ceea ce deja

s-a examinat, nu se încadrează în sensul art. 206 lit. b) și art. 224 alin. (2) lit. b) din

Codul administrativ (f.d.34-42).

Prin notificarea expediată electronic pe data de 11 iulie 2021 la adresele de e-

mail pun.office1@gmail.com, ioncobisenco@gmail.com, Curtea Supremă de Justiție a

comunicat Partidului Politic „Partidul Unității Naționale” necesitatea de a prezenta în

corespundere cu prevederile art. 15 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (6) din Codul

electroral, hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind desemnarea lui Ion

Cobîșenco, pentru perioada campaniei electorale, în calitate de reprezentant cu drept de

vot consultativ. Totodată, având în vedere că răspunsul nr. CEC-8/4469 din 10 iulie

2011 eliberat de Comisia Electorală Centrală eliberat Partidului politic „Partidul

Unității Naționale”, anexat la materialele cauzei, nu a fost semnat de autoritatea

emitentă, a fost notificat recurentul să prezente răspunsul semnat în modul

corespunzător. În acest sens, acordându-i recurentului pentru aceasta un termen de până

la data de 11 iulie 2021, ora 22:15 (f.d.59-60).

Conform art. 46 alin. (1) din Codul administrativ, în procedura administrativă

participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile

reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul procurii

nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce

țin de procedura administrativă.

În același context, art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă, stabilește că,

procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de

administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte

acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați

împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

6

Cu titlu principal, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea

însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. Ansamblul acestor norme

de drept urmăresc scopul legitim de bună – administrare a justiției și al protecției

intereselor legale ale persoanei reprezentate.

În temeiul art. 80 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirile

reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și

legalizată în modul stabilit de lege.

Regula generală în materia reprezentării este prevăzută la art. 75 din Codul de

procedură civilă, care stipulează că în proces civil, persoanele fizice își pot apăra

interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu

face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție,

părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sînt licențiați în drept și sînt

împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.

Procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele

lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin

alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați

împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Conducătorul organizației își confirmă împuternicirile prin documentele

prezentate în judecată ce atestă funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin

actele de constituire. În caz de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele ei

pot fi reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnați în

condițiile legii.

Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea

însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Totodată, potrivit art. 15 alin. (1) din Codul electoral, concurenții electorali pot

desemna, pentru perioada campaniei electorale, în organele electorale care i-au

înregistrat, precum și în organele electorale ierarhic inferioare, câte un reprezentant cu

drept de vot consultativ. Partidele, alte organizații social-politice și blocurile electorale

care iau parte la scrutin pot desemna, pentru perioada campaniei electorale, câte un

reprezentant cu drept de vot consultativ și în Comisia Electorală Centrală.

Reprezentantul desemnat în conformitate cu prevederile prezentului alineat poate apăra

interesele concurentului electoral în litigiile cu caracter electoral și în instanța de

judecată.

La fel, în conformitate cu art. 73 alin. (6) din Codul electoral, concurenții electorali

își pot apăra interesele în instanța de judecată la examinarea contestațiilor ce vizează

acțiunile/inacțiunile și hotărârile organelor electorale și acțiunile/inacțiunile

concurenților electorali prin reprezentantul său desemnat în conformitate cu art. 15 alin.

(1).

7

În conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100

din 22 decembrie 2017, normele juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate

anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de

divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative

de același nivel, se aplică norma specială.

Având în vedere că atât Codul de procedură civilă, cât și Codul electoral conțin

prevederi procedurale (cu privire la reprezentarea în instanța de judecată), urmează a fi

aplicate normele speciale. Astfel, în materia litigiilor electorale urmează a fi aplicate

prevederile art. 15 alin. (1) din Codul electoral.

Conform art. 15 alin. (3) din Codul electoral, drepturile și obligațiile generale ale

reprezentanților concurenților electorali sînt stabilite prin hotărâre a Comisiei

Electorale Centrale, precum și de către concurenții electorali care îi desemnează.

Astfel, calitatea de reprezentant al concurentului electoral în instanța

judecătorească se atestă prin hotărârea organului electoral de confirmare în această

calitate, prin care se stabilesc drepturile și obligațiile generale.

Totodată, referitor la procedeul de confirmare a împuternicirilor speciale de

reprezentare în instanța de judecată, enumerate la art. 81 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, se menționează că acestea urmează a fi prevăzute expres, sub

sancțiunea nulității, în procura autentificată notarial, eliberată reprezentantului

concurentului electoral.

În conformitate cu art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea

de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de

a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța

total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor

pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la

mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite

împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba

modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu

executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești,

drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată

reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Conform art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, apelul se declară

inadmisibil în special când cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de instanța de judecată.

În circumstanțele enunțate raportate la normele de drept citate supra, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că

recursul a fost semnat și depus de către Ion Cobîșenco în interesele Partidului Politic

„Partidul Unității Naționale”, în baza procurii din 01.06.2021 (f.d.9), însă nefiind

prezentată hotărârea organului electoral de confirmare a lui Cobîșenco Ion în calitate

de reprezentant al concurentului electoral în instanța judecătorească, prin care se

stabilesc drepturile și obligațiile generale.

8

În context, Colegiul menționează că în termenul stabilit de instanța de judecată,

adică până la data de 11 iulie 2021, ora 22:15, Partidului Politic „Partidul Unității

Naționale” nu a înlăturat integral neajunsurile stabilite prin notificarea Curții Supreme

de Justiție din 11 iulie 2021, ceea ce generează declararea inadmisibilității recursului,

întrucât recurentul nu a acționat cu diligență în vederea realizării eficiente a dreptului

său de acces la justiție, acestuia revenindu-i obligația pozitivă de a înlătura neajunsurile

în termenul limită acordat de instanță, fapt ce la caz nu a fost realizat.

Art. 10 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, prevede că, efectuarea

necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a

încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Din aceste considerente, Colegiul ajunge la concluzia de a declara ca fiind

inadmisibilă cererea de recurs depusă de Cobîșenco Ion, în interesele Partidului Politic

„Partidul Unității Naționale”.

În conformitate cu art. 241 alin. (3), art. 235, 236 alin. (2) lit. f) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Cobîșenco Ion, în interesele Partidului Politic „Partidul Unității

Naționale”, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

9