3r-270/21 — anularea răspunsului, obligarea CEC sa examineze contestatia

Dosarul nr. 3r-270/2021 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 11 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursul depus de Cobîșenco Ion, în interesele Partidului Politic „Partidul Unității Naționale”, în cauza de contencios administrativ, la contestația depusă de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Partidul Politic „ȘOR” privind anularea răspunsului și obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația, împotriva încheierii din 11 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 11 iulie 2021, Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” a depus la Curtea de Apel Chișinău contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Partidul Politic „ȘOR”, solicitând anularea răspunsului Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-8/4469 din 10 iulie 2021 cu privire la examinarea contestației nr. CEC - 10/AP/13 din 07 iulie 2021 înaintată de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”, obligarea Comisiei Electorale să examineze contestația nr. CEC - 10/AP/13 din 07 iulie 2021 înaintată de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”.

În motivarea contestației, Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”, a relatat despre faptul că, la 07 iulie 2021, Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” a înaintat contestație către Comisia Electorală Centrală, menționând că prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4859 din 21 mai 2021 a fost înregistrat Partidul Politic „ȘOR”, în calitate de concurent electoral. La 05 iulie 2021, pe site-ul oficial al Partidului Politic „ȘOR” (http://partidulsor.md/), a sesizat faptul că la rubrica „Partid”, secțiunea „Proiecte” este prezentat și un proiect întitulat „Magazine sociale”. 1 Concurentul electoral a enumerat inițial mai multe localități din Republica Moldova, cum ar fi: or.

Chișinău, or. Orhei, or. Călărași, or. Cahul, or. Ceadîr-Lunga, or. Florești, or. Șoldănești, or. Rezina, or. Criuleni, or. Comrat, or. Taraclia, or. Sîngerei, or. Telenești, or. Ungheni, or. Strășeni, iar mai apoi, pentru fiecare localitate în parte a indicat adresele unde aceste magazine sunt amplasate. Reclamantul indică faptul că, concurentul electoral a ținut să plaseze un text publicitar și descriptiv al acestui proiect pe care și-l asumă: „Magazinele sociale au fost create pentru a sprijini categoriile social-vulnerabile ale societății. Astfel, de serviciile lui pot beneficia pensionarii, veteranii, persoanele cu nevoi speciale și nevoiașii. Acestora le sunt eliberate card de membru, în baza căruia pot cumpăra produse alimentare și de uz casnic la preturi reduse.

Totodată, aici pâinea costă doar doi lei. În prezent, lunar, în orașele din Moldova sunt deschise câte două, trei magazine sociale, iar în localitățile rurale este răspândit proiectul „magazinul social mobil”. Pentru noi este principial să le venim în ajutor locuitorilor din sate, fiindcă anume aici, astăzi, locuiește cea mai vulnerabilă populație a țării, care duce un trai cu mult sub pragul sărăciei. Aceasta este zona responsabilității noastre sociale. În total, am planificat să deschidem în următorii doi ani peste o sută de magazine”. Reclamantul a mai menționat că, textul este însoțit și de câteva fotografii, iar în una dintre ele apare o femeie care ține în mână un card pe care este inscripționată sigla Partidului Politic „ȘOR” și textul „Partidul ȘOR”, deci prezintă cardul de care are nevoie un cumpărător pentru a achiziționa produse la preț redus, așa cum precizează și concurentul electoral pe site-ul care-i aparține și pe care-l gestionează.

Reclamantul susține faptul că, pe pagina oficială de Facebook a Partidului Politic „ȘOR” sunt publicate mai multe materiale video, elaborate în scopul determinării alegătorilor să voteze anume acest concurent electoral. În imagini sunt prezentate „magazinele sociale”. În unul dintre aceste filmulețe concurentul electoral a plasat și secvențe video, în care apare un automobil cu următoarele inscripții: „Partidul ȘOR”, „MERIȘOR”, „Produse alimentare și de uz casnic” și „Magazin de produse sociale”. 8. În opinia reclamantului, aceste circumstanțe probează faptul că Partidul Politic „ȘOR” își asumă aceste magazine sociale ca un proiect propriu, fără însă a declara și mijloacele bănești care au fost utilizate pentru funcționarea acestor magazine sociale pe perioada campaniei electorale.

Totodată, din aceste secvențe video reiese că Partidul Politic „ȘOR” oferă alegătorilor anumite reduceri la produsele vândute, iar aceste acțiuni urmează a fi calificate de organul electoral ca fiind acte de binefacere neraportate în modul corespunzător. A mai precizat că, în conformitate cu art. 41 alin. (4) și (5) din Codul electoral, toate cheltuielile pentru campania electorală se efectuează din mijloacele de pe contul cu mențiunea „Fond electoral”. În acest sens reclamantul că remarcă faptul că, concurenților electorali li se interzice să ofere alegătorilor bani, să le distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere. Astfel, sursele financiare folosite pentru funcționarea magazinelor sociale în scopuri electorale nu au fost declarate în rapoartele financiare ale Partidului Politic „ȘOR”.

2 Mai mult, concurentul electoral efectuează și acțiuni de binefacere prin faptul că reduce considerabil preturile la anumite produse, fapt ce reprezintă o încercare de a corupe alegătorul și al determina să voteze anume pentru acest concurent electoral. Prin răspunsul nr. CEC-8/4469 din 10 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a comunicat Partidului Politic „Partidul Unității Naționale” că a respins contestația înaintată, fără ca aceasta să fie examinată în ședință publică de toți membrii comisiei. Reclamantul și-a manifestat dezacordul cu răspunsul nr. CEC-8/4469 din 10 iulie 2021, cât și inacțiunea Comisiei Electorale Centrale de a examina în modul corespunzător contestația.

Menționează în acest sens că, potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Din conținutul normei de drept sus-citate, rezultă că actul (răspunsul) nr. CEC8/4469 din 10 iulie 2021 eliberat de Președintele Comisiei Electorale Centrale este un act administrativ, fiind emis de o autoritate publică, care reglementează un caz individual.

Prin urmare, contestația depusă de către Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” privind acțiunile/inacțiunile concurentului electoral Partidul Politic „ȘOR” urma să fie examinată în ședința Comisiei Electorale Centrale, dar nu restituită unipersonal de către Președintele Comisiei și în temeiul pct. 26 din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, după examinarea contestației CEC urma să adopte una dintre următoarele hotărâri: să admită integral sau parțial contestația și să constate încălcările prevederilor legislației electorale; să respingă integral contestația ca fiind neîntemeiată, din lipsă de probe sau cu încălcarea termenelor de depunere a acesteia.

Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” notează că, înaintează prezenta acțiune în obligare, iar potrivit art. 208 alin. (3) din Codul administrativ, dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual. Menționează că drept urmare a depunerii de către Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” a contestației, Comisia Electorală Centrală, în temeiul art. 69, alin. (1) din Codul administrativ, era obligată să inițieze procedura administrativă, care urma să fie încheiată cu emiterea unui act administrativ individual.

Prin încheierea din 11 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată inadmisibilă acțiunea înaintată de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „ȘOR” privind anularea actului și obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația, pe motiv că obligarea de a examina ceea ce deja s-a examinat, nu se încadrează în sensul art. 206 lit. b) și art. 224 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ. Totodată, a fost prezentată opinie separată (f.d.34-42).

3 La 11 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Cobîșenco Ion, a depus la Curtea de Apel Chișinău, în numele Partidului Politic „Partidul Unității Naționale”, recurs motivat împotriva încheierii din 11 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.50- 55). Argumentele recursului în esență se rezumă la faptul că circumstanțele reținute de prima instanță contravin celor de fapt, ceea ce a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material și aprecierea arbitrară a probelor.

Recurentul consideră că, contestația depusă de către Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” privind acțiunile/inacțiunile concurentului electoral Partidul Politic „ȘOR” urma a fi examinată în ședința Comisiei Electorale Centrale, dar nu restituită unipersonal de către Președintele Comisiei și în temeiul pct. 26 din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, după examinarea contestației, Comisia Electorală Centrală urma să adopte una dintre următoarele hotărâri, să admită integral sau parțial contestația și să constate încălcările prevederilor legislației electorale sau să respingă integral contestația ca fiind neîntemeiată, din lipsă de probe sau cu încălcarea termenelor de depunere a acesteia.

Recurentul susține că instanța de fond a reținut în mod eronat prevederile art. 75 alin. (6) din Codul electoral, or, contestația înaintată către Comisia Electorală Centrală viza două capete de cerere, respectiv constatarea folosirii de către Partidul Politic „ȘOR” a fondurilor nedeclarate și înaintarea unei cereri privind excluderea concurentului electoral din cursa electorală. În acest context, ținând cont de faptul că excluderea din cursa electorală nu mai este posibilă, Comisia Electorală Centrală urma să se expună doar asupra solicitării de constatare a încălcării legislației electorale de către Partidul Politic „ȘOR”.

Suplimentar, instanța de fond a reținut în mod neîntemeiat aplicabilitatea art. 75 alin. (6) din Codul electoral, deoarece Comisia Electorală Centrală poate aplica și alte sancțiuni pentru încălcarea legislației electorale în afară de solicitarea de a exclude concurentul electoral, respectiv avertisment, intentarea procesului contravențional conform legislației și lipsirea de alocații de la bugetul de stat în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Codul administrativ. Totodată, recurentul a solicitat obligarea comisiei să examineze contestația înaintată și anularea răspunsului, iar instanța de fond, depășind limitele acțiunii, s-a expus și asupra sancțiunilor prevăzute de Codul electoral pentru încălcarea legislației electorale.

Recurentul Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”, a solicitat prin cererea de recurs anularea încheierii din 11 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emiterea unei hotărâri privind anularea răspunsului Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-8/4469 din 10 iulie 2021 cu privire la examinarea contestației nr. CEC - 10/AP/13 din 07 iulie 2021 înaintată de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” și obligarea Comisiei Electorale să examineze contestația nr. CEC - 10/AP/13 din 07 iulie 2021 înaintată de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”. La 11 iulie 2021, ora 20:37, prin intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului Comisiei Electorale Centrale și persoanei terțe Partidul 4 Politic „ȘOR” copia recursului motivat depus de către Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” explicându-le dreptul de a depune referințe asupra motivelor recursului (f.d.58-59).

Însă, până la data și ora stabilită pentru examinarea recursului, aceștia nu au făcut uz de acest drept procedural și nu au depus referințe asupra criticilor formulate în recurs. Prin notificarea expediată electronic pe data de 11 iulie 2021 la adresele de e- mail pun.office1@gmail.com, ioncobisenco@gmail.com, Curtea Supremă de Justiție a comunicat Partidului Politic „Partidul Unității Naționale” necesitatea de a prezenta în corespundere cu prevederile art. 15 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (6) din Codul electoral, hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind desemnarea lui Ion Cobîșenco, pentru perioada campaniei electorale, în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ.

Totodată, având în vedere că răspunsul nr. CEC-8/4469 din 10 iulie 2011 eliberat de Comisia Electorală Centrală eliberat Partidului Politic „Partidul Unității Naționale”, anexat la materialele cauzei nu a fost semnat de autoritatea emitentă, a fost notificat să prezente răspunsul semnat în modul corespunzător. În acest sens, acordându-i recurentului pentru aceasta un termen de până la data de 11 iulie 2021, ora 22:15 (f.d.59-60). Urmare a notificării Curții Supreme de Justiție, Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” a înlăturat parțial neajunsurile, prezentând doar răspunsul nr. CEC-8/4469 din 10 iulie 2011 eliberat de Comisia Electorală Centrală eliberat Partidului politic „Partidul Unității Naționale”, semnat de autoritatea competentă în modul corespunzător (f.d.61, 63-64), însă fără a prezenta hotărârea CEC privind desemnarea lui Ion Cobîșenco, pentru perioada campaniei electorale, în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, la caz, se contestă acțiunile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală, iar în conformitate cu art. 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare. Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 11 iulie 2021 (f.d.34-46). Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „doina.sechiras@justice.md” încheierea Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului, la 11 iulie 2021, ora 19:40 (f.d.47-48). Recursul motivat a fost depus la Curtea de Apel Chișinău la 11 iulie 2021, ora 18:27 (f.d.49,50-55).

În atare circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că recurentul s-a conformat prevederilor legale stipulate la art. 74 alin. (6) din Codul electoral privind termenul de depunere a recursului. Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. La caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța 5 cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de recurs argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând cererea de recurs, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acesteia, din următoarele motive. În conformitate cu art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Totodată, conform art. 235 din Codul administrativ, dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Dacă apelantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră depusă la data inițială. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 11 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „ȘOR” privind anularea actului și obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația, pe motiv că obligarea în examinarea a ceea ce deja s-a examinat, nu se încadrează în sensul art. 206 lit. b) și art. 224 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ (f.d.34-42).

Prin notificarea expediată electronic pe data de 11 iulie 2021 la adresele de e- mail pun.office1@gmail.com, ioncobisenco@gmail.com, Curtea Supremă de Justiție a comunicat Partidului Politic „Partidul Unității Naționale” necesitatea de a prezenta în corespundere cu prevederile art. 15 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (6) din Codul electroral, hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind desemnarea lui Ion Cobîșenco, pentru perioada campaniei electorale, în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ. Totodată, având în vedere că răspunsul nr. CEC-8/4469 din 10 iulie 2011 eliberat de Comisia Electorală Centrală eliberat Partidului politic „Partidul Unității Naționale”, anexat la materialele cauzei, nu a fost semnat de autoritatea emitentă, a fost notificat recurentul să prezente răspunsul semnat în modul corespunzător.

În acest sens, acordându-i recurentului pentru aceasta un termen de până la data de 11 iulie 2021, ora 22:15 (f.d.59-60). Conform art. 46 alin. (1) din Codul administrativ, în procedura administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul procurii nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă. În același context, art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă, stabilește că, procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

6 Cu titlu principal, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. Ansamblul acestor norme de drept urmăresc scopul legitim de bună – administrare a justiției și al protecției intereselor legale ale persoanei reprezentate. În temeiul art. 80 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și legalizată în modul stabilit de lege. Regula generală în materia reprezentării este prevăzută la art. 75 din Codul de procedură civilă, care stipulează că în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sînt licențiați în drept și sînt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial. Procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari. Conducătorul organizației își confirmă împuternicirile prin documentele prezentate în judecată ce atestă funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin actele de constituire.

În caz de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele ei pot fi reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnați în condițiile legii. Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. Totodată, potrivit art. 15 alin. (1) din Codul electoral, concurenții electorali pot desemna, pentru perioada campaniei electorale, în organele electorale care i-au înregistrat, precum și în organele electorale ierarhic inferioare, câte un reprezentant cu drept de vot consultativ. Partidele, alte organizații social-politice și blocurile electorale care iau parte la scrutin pot desemna, pentru perioada campaniei electorale, câte un reprezentant cu drept de vot consultativ și în Comisia Electorală Centrală.

Reprezentantul desemnat în conformitate cu prevederile prezentului alineat poate apăra interesele concurentului electoral în litigiile cu caracter electoral și în instanța de judecată. La fel, în conformitate cu art. 73 alin. (6) din Codul electoral, concurenții electorali își pot apăra interesele în instanța de judecată la examinarea contestațiilor ce vizează acțiunile/inacțiunile și hotărârile organelor electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali prin reprezentantul său desemnat în conformitate cu art. 15 alin. (1). 7 În conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, normele juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați.

În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială. Având în vedere că atât Codul de procedură civilă, cât și Codul electoral conțin prevederi procedurale (cu privire la reprezentarea în instanța de judecată), urmează a fi aplicate normele speciale. Astfel, în materia litigiilor electorale urmează a fi aplicate prevederile art. 15 alin. (1) din Codul electoral. Conform art. 15 alin. (3) din Codul electoral, drepturile și obligațiile generale ale reprezentanților concurenților electorali sînt stabilite prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, precum și de către concurenții electorali care îi desemnează.

Astfel, calitatea de reprezentant al concurentului electoral în instanța judecătorească se atestă prin hotărârea organului electoral de confirmare în această calitate, prin care se stabilesc drepturile și obligațiile generale. Totodată, referitor la procedeul de confirmare a împuternicirilor speciale de reprezentare în instanța de judecată, enumerate la art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se menționează că acestea urmează a fi prevăzute expres, sub sancțiunea nulității, în procura autentificată notarial, eliberată reprezentantului concurentului electoral.

În conformitate cu art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Conform art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, apelul se declară inadmisibil în special când cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată. În circumstanțele enunțate raportate la normele de drept citate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul a fost semnat și depus de către Ion Cobîșenco în interesele Partidului Politic „Partidul Unității Naționale”, în baza procurii din 01.06.2021 (f.d.9), însă nefiind prezentată hotărârea organului electoral de confirmare a lui Cobîșenco Ion în calitate de reprezentant al concurentului electoral în instanța judecătorească, prin care se stabilesc drepturile și obligațiile generale.

8 În context, Colegiul menționează că în termenul stabilit de instanța de judecată, adică până la data de 11 iulie 2021, ora 22:15, Partidului Politic „Partidul Unității Naționale” nu a înlăturat integral neajunsurile stabilite prin notificarea Curții Supreme de Justiție din 11 iulie 2021, ceea ce generează declararea inadmisibilității recursului, întrucât recurentul nu a acționat cu diligență în vederea realizării eficiente a dreptului său de acces la justiție, acestuia revenindu-i obligația pozitivă de a înlătura neajunsurile în termenul limită acordat de instanță, fapt ce la caz nu a fost realizat. Art. 10 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, prevede că, efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Din aceste considerente, Colegiul ajunge la concluzia de a declara ca fiind inadmisibilă cererea de recurs depusă de Cobîșenco Ion, în interesele Partidului Politic „Partidul Unității Naționale”.

În conformitate cu art. 241 alin. (3), art. 235, 236 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Cobîșenco Ion, în interesele Partidului Politic „Partidul Unității Naționale”, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nicolae Craiu Victor Burduh 9