2ra-867/21 — cu privire la declararea succesorului nedemn, repararea prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de judecată, înlăturarea obstacolelor, dezmințirea informației, repararea prejudiciului material, moral și a despăgubirii pentru timpul de muncă pierdut

Dosarul nr. 2ra-867/21 ÎNCHEIERE 7 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Ala Cobăneanu examinând cererea lui Andrei Panaghiu cu privire la amânarea examinării recursurilor în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului și repararea prejudiciului moral și la cererea reconvențională a lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral al defunctului, dezmințirea informației defăimătoare, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral constată: La 4 mai 2016, Elena Madan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 20 iunie 2016, Andrei Panaghiu a depus cerere reconvențională împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral al defunctului, dezmințirea informației defăimătoare, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

La 14 februarie 2018, Andrei Panaghiu a depus cerere reconvențională concretizată, prin care a solicitat admiterea acesteia, respingerea integrală a acțiunii inițiale privind declararea persoanei succesor nedemn, înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu în beneficiul lui - Andrei Panaghiu, în calitate de moștenitor legal de clasa I, obligarea Elenei Madan să predea patrimoniul succesoral integral, rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, succesorului - Andrei Panaghiu, obligarea Elenei Madan să dezmintă informația defăimătoare indicată în cererea 1 prealabilă, în formă scrisă, obligarea Elenei Madan să ceară scuze pentru acțiunile de răspândire samovolnică a informației despre viața privată și de familie a lui și a mamei sale, indicată în cererea prealabilă, în formă scrisă, încasarea de la Elena Madan în beneficiul lui a compensației prejudiciului material și moral în sumă de 200 000 de euro sau echivalentul în lei moldovenești conform cursului la ziua executării și a despăgubirii pentru timpul de muncă pierdut în sumă de 288 000 de lei pentru doi ani de zile.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Elena Madan, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă a depus cerere privind majorarea pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat încasarea de la Andrei Panaghiu în beneficiul ei a sumei de 80 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Elena Madan. A fost declarat succesor nedemn Andrei Panaghiu, cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului Gherorghe Panaghiu, decedat la XXXXX. Au fost încasate de la Andrei Panaghiu în beneficiul Elenei Madan prejudiciul moral în mărime de 10 000 de lei și cheltuielile de judecată privind taxa de stat în mărime de 150 de lei, iar în total suma de 10 150 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. A fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Andrei Panaghiu ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Andrei Panaghiu a contestat-o cu apel. Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea lui Andrei Panaghiu privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului, nu s-a dat curs apelului declarat și acordat apelantului termen pentru depunerea cererii de apel motivate cu înscrisurile prevăzute de lege și pentru achitarea taxei de stat în mărime de 562,50 de lei cu prezentarea bonului de plată, în cancelaria Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse demersurile înaintate de Andrei Panaghiu privind restituirea referinței prezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan și privind suspendarea procesului.

Prin încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins demersul înaintat de Andrei Panaghiu privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție să emită un aviz consultativ. Prin decizia din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Andrei Panaghiu, casată parțial hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani în partea admiterii cererii depuse de Elena Madan cu privire la încasarea prejudiciului moral și în această parte pronunțată o nouă hotărâre, prin care pretenția depusă de Elena Madan cu privire la încasarea prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

2 Prin încheierea din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Andrei Panaghiu cu privire la adoptarea unei decizii suplimentare, ca fiind neîntemeiată. La 4 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, casarea hotărârii primei instanțe în partea menținută, dispunând scoaterea cererii de pe rol în temeiul prevăzut la art. 267 CPC sau pronunțând o nouă hotărâre de respingere a acțiunii inițiale în partea menținută de instanța de apel și admitere integrală a acțiunii reconvenționale înaintată de el.

La 11 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice și ulterior, la 12 ianuarie 2021, prin intermediul Secției documentare procesuală a cauzelor civile, Andrei Panaghiu a depus cerere de recurs suplimentară împotriva deciziei din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea de menținere a hotărârii primei instanțe, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea menținută, dispunând scoaterea cererii de pe rol, pe acțiunea inițială, în temeiul prevăzut la art. 267 CPC și a remite acțiunea reconvențională înaintată de el în prima instanță, la etapa primirii cererii de chemare în judecată sau după caz, a admiterea recursul, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea de menținere a hotărârii primei instanțe, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea menținută, pronunțând o nouă hotărâre, prin care a respinge pretenția pe marginea acțiunii inițiale, în partea menținută de instanța de apel și a admite integral pretențiile pe acțiunea reconvențională.

La 18 ianuarie 2021, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva încheierilor protocolare din 22 septembrie 2020 ale Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea integrală a încheierilor protocolare ale instanței de apel, soluționând prin decizie problema în fond, prin recunoașterea încheierilor protocolare ilegale și neîntemeiate. Tot, la 18 ianuarie 2021, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii contestate, soluționând prin decizie problema în fond, prin admiterea cererii de scutire de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului. La 23 aprilie 2021, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva încheierii din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu remiterea la reexaminare în alt complet.

La 21 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Elena Madan, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă a depus referință la recursul declarat de Andrei Panaghiu. La 7 iulie 2021, Andrei Panaghiu a depus o cerere prin care a solicitat amânarea examinării recursurilor fixate pentru data de 7 iulie 20121, din motivul necesității prezentării unei cereri de recurs suplimentară și a unei referințe la referința prezentată de Elena Madan, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă. 3 Studiind temeiul cererii de amânare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție cu referire la art. 208 CPC, consideră necesar de a respinge cererea lui Andrei Panaghiu cu privire la amânarea examinării recursurilor or, motivele invocate de acesta nu constituie temei de amânare.

Mai cu seamă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că de la data declarării recursurilor, Andrei Panaghiu a avut suficient timp pentru a-și valorifica dreptul de a depune cereri și referințe.

În conformitate art. 208, 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea lui Andrei Panaghiu cu privire la amânarea examinării recursurilor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului și repararea prejudiciului moral și la cererea reconvențională a lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral al defunctului, dezmințirea informației defăimătoare, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Ala Cobăneanu 4 Dosarul nr. 2ra-867/21 ÎNCHEIERE 7 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Ala Cobăneanu examinând cererile lui Andrei Panaghiu cu privire la numirea ședinței publice la examinarea recursurilor în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului și repararea prejudiciului moral și la cererea reconvențională a lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral al defunctului, dezmințirea informației defăimătoare, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral constată: La 4 mai 2016, Elena Madan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 20 iunie 2016, Andrei Panaghiu a depus cerere reconvențională împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral al defunctului, dezmințirea informației defăimătoare, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

La 14 februarie 2018, Andrei Panaghiu a depus cerere reconvențională concretizată, prin care a solicitat admiterea acesteia, respingerea integrală a acțiunii inițiale privind declararea persoanei succesor nedemn, înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu în beneficiul lui - Andrei Panaghiu, în calitate de moștenitor legal de clasa I, obligarea Elenei Madan să predea patrimoniul succesoral integral, rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, succesorului - Andrei Panaghiu, obligarea Elenei Madan să dezmintă informația defăimătoare indicată în cererea 5 prealabilă, în formă scrisă, obligarea Elenei Madan să ceară scuze pentru acțiunile de răspândire samovolnică a informației despre viața privată și de familie a lui și a mamei sale, indicată în cererea prealabilă, în formă scrisă, încasarea de la Elena Madan în beneficiul lui a compensației prejudiciului material și moral în sumă de 200 000 de euro sau echivalentul în lei moldovenești conform cursului la ziua executării și a despăgubirii pentru timpul de muncă pierdut în sumă de 288 000 de lei pentru doi ani de zile.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Elena Madan, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă a depus cerere privind majorarea pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat încasarea de la Andrei Panaghiu în beneficiul ei a sumei de 80 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Elena Madan. A fost declarat succesor nedemn Andrei Panaghiu, cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului Gherorghe Panaghiu, decedat la XXXXX. Au fost încasate de la Andrei Panaghiu în beneficiul Elenei Madan prejudiciul moral în mărime de 10 000 de lei și cheltuielile de judecată privind taxa de stat în mărime de 150 de lei, iar în total suma de 10 150 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. A fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Andrei Panaghiu ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Andrei Panaghiu a contestat-o cu apel. Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea lui Andrei Panaghiu privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului, nu s-a dat curs apelului declarat și acordat apelantului termen pentru depunerea cererii de apel motivate cu înscrisurile prevăzute de lege și pentru achitarea taxei de stat în mărime de 562,50 de lei cu prezentarea bonului de plată, în cancelaria Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse demersurile înaintate de Andrei Panaghiu privind restituirea referinței prezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan și privind suspendarea procesului.

Prin încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins demersul înaintat de Andrei Panaghiu privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție să emită un aviz consultativ. Prin decizia din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Andrei Panaghiu, casată parțial hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani în partea admiterii cererii depuse de Elena Madan cu privire la încasarea prejudiciului moral și în această parte pronunțată o nouă hotărâre, prin care pretenția depusă de Elena Madan cu privire la încasarea prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

6 Prin încheierea din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Andrei Panaghiu cu privire la adoptarea unei decizii suplimentare, ca fiind neîntemeiată. La 4 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, casarea hotărârii primei instanțe în partea menținută, dispunând scoaterea cererii de pe rol în temeiul prevăzut la art. 267 CPC sau pronunțând o nouă hotărâre de respingere a acțiunii inițiale în partea menținută de instanța de apel și admitere integrală a acțiunii reconvenționale înaintată de el.

La 11 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice și ulterior, la 12 ianuarie 2021, prin intermediul Secției documentare procesuală a cauzelor civile, Andrei Panaghiu a depus cerere de recurs suplimentară împotriva deciziei din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea de menținere a hotărârii primei instanțe, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea menținută, dispunând scoaterea cererii de pe rol, pe acțiunea inițială, în temeiul prevăzut la art. 267 CPC și a remite acțiunea reconvențională înaintată de el în prima instanță, la etapa primirii cererii de chemare în judecată sau după caz, a admiterea recursul, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea de menținere a hotărârii primei instanțe, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea menținută, pronunțând o nouă hotărâre, prin care a respinge pretenția pe marginea acțiunii inițiale, în partea menținută de instanța de apel și a admite integral pretențiile pe acțiunea reconvențională.

Totodată, a solicitat și invitarea părților la examinarea recursurilor. La 18 ianuarie 2021, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva încheierilor protocolare din 22 septembrie 2020 ale Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea integrală a încheierilor protocolare ale instanței de apel, soluționând prin decizie problema în fond, prin recunoașterea încheierilor protocolare ilegale și neîntemeiate. Tot, la 18 ianuarie 2021, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii contestate, soluționând prin decizie problema în fond, prin admiterea cererii de scutire de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului.

La 23 aprilie 2021, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva încheierii din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu remiterea la reexaminare în alt complet. La 21 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Elena Madan, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă a depus referință la recursul declarat de Andrei Panaghiu. La 21 iunie 2021, Andrei Panaghiu a mai depus o cerere, prin care a solicitat examinarea recursurilor în ședință publică, în temeiul art. 444 CPC, cu invitarea tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Examinând cererile lui Andrei Panaghiu cu privire la numirea unei ședințe 7 publice, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că în speță, nu au fost stabilite careva dificultăți cu privire la examinarea problemelor de legalitate invocate în cererile de recurs declarate de către Andrei Panaghiu.

Astfel că, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră inoportună numirea unei ședințe publice și invitarea părților, la examinarea recursurilor declarate de către Andrei Panaghiu, inclusiv și prin prisma prevederilor art. 444 CPC, care indică expres că recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. În această privință, CtEDO a statuat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO pentru proceduri în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective.

Atunci când a avut loc o ședință publică în prima instanță, lipsa unei astfel de ședințe poate fi justificată la faza căii de atac de caracteristicile speciale ale procedurilor în cauză, ținând cont de natura sistemului căilor de atac naționale, de scopul competențelor instanțelor ierarhic superioare și de modul în care interesele reclamantului au fost de fapt prezentate și apărate în fața instanței ierarhic superioare, îndeosebi în lumina naturii chestiunilor care urmează a fi hotărâte de către aceasta. Conform jurisprudenței Curții, procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele art. 6 din CEDO, chiar dacă persoanei care a folosit calea de atac nu i s-a dat posibilitatea să prezinte personal probe în fața instanței de recurs.

Mai mult, chiar dacă instanța ierarhic superioară are competența deplină de a examina atât chestiuni de drept, cât și de fapt, art. 6 din CEDO nu garantează întotdeauna un drept la o ședință publică sau, dacă o ședință are loc, un drept de a fi prezent personal (cauza Botten vs Norvegia din 19 februarie 1996). Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de respinge ca fiind neîntemeiate cererile lui Andrei Panaghiu cu privire la numirea ședinței publice la examinarea recursurilor.

În conformitate art. 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se resping cererile lui Andrei Panaghiu cu privire la numirea ședinței publice la examinarea recursurilor declarate de Andrei Panaghiu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra 8 patrimoniului succesoral al defunctului și repararea prejudiciului moral și la cererea reconvențională a lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral al defunctului, dezmințirea informației defăimătoare, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Ala Cobăneanu 9 Dosarul nr. 2ra-867/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. C. Valah) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu) DECIZIE 7 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Ala Cobăneanu examinând recursurile declarate de Andrei Panaghiu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral al defunctului, obligarea predării patrimoniul succesoral integral, dezmințirea informației defăimătoare, repararea prejudiciului material, prejudiciului moral și a despăgubirii pentru timpul de muncă pierdut împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea lui Andrei Panaghiu privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului și nu s-a dat curs apelului declarat, încheierii protocolare din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a fost respins demersul înaintat de Andrei Panaghiu privind restituirea referinței prezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan și privind suspendarea procesului încheierii protocolare din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins demersul înaintat de Andrei Panaghiu privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție să emită un aviz consultativ încheierilor protocolare din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, deciziei din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Andrei Panaghiu, casată parțial hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și pronunțată în această parte o nouă hotărâre și 10 încheierii din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea depusă de Andrei Panaghiu cu privire la adoptarea unei decizii suplimentare constată: La 4 mai 2016, Elena Madan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 8 mai 1980, între Gheorghe Panaghiu și Tatiana Panaghiu (Dimitriu) a fost încheiată căsătoria, în urma căreia părinții lui Gheorghe Panaghiu au acceptat ca ambii soți să locuiască temporar în casa părintească din mun. XXXXX or. XXXXX str. XXXXX, iar la XXXXX, Tatiana Panaghiu (Dimitriu) l-a născut pe Andrei Panaghiu. A comunicat că din momentul căsătoriei, între Gheorghe Panaghiu și Tatiana Panaghiu (Dimitriu), permanent se iscau certuri, conflicte și bătăi din cauza faptului că între timp, Gheorghe și părinții săi au aflat că Andrei Panaghiu nu era fiul lui biologic și de fapt, Tatiana s-a căsătorit cu Gheorghe în scopul de a da legitimitate nașterii copilului său și de a acapara bunurile părinților lui Gheorghe, știind că ultimul era fiul cel mic al familiei, care potrivit tradițiilor ar trebui să moștenească toate bunurile părinților săi.

Ca urmare, nu doar Gheorghe Panaghiu a avut de suferit din cauza faptelor expuse mai sus, dar și părinții acestuia, care au fost supuși constant violențelor verbale și fizice, fapt ce a agravat starea sănătății mamei lui Gheorghe Panaghiu și în consecință, a suferit ictus cerebral, iar apoi atacuri de cord ce i-au provocat decesul. Aceste incidente au generat destrămarea familiei și separarea soților, respectiv la 4 iulie 1990, căsătoria dintre Gheorghe Panaghiu și Tatiana Panaghiu (Dimitriu) a fost desfăcută, iar ultima împreună cu feciorul Andrei Panaghiu s-au stabilit cu traiul în mun.

Chișinău str. Gheorghe Codreanu 7. A afirmat că după separarea lui Gheorghe Panaghiu de Tatiana Panaghiu (Dimitriu) și pârâtul Andrei Panaghiu, ultimii regulat au tulburat liniștea lui Gheorghe Panaghiu și a membrilor familiei acestuia prin comportament anormal și anume prin aplicarea violenței fizice, amenințarea cu răfuială fizică a tuturor membrilor familiei chiar în ograda casei lor, fiind creată o stare de frică și de nesiguranță. Comportamentul agresiv a lui Andrei Panaghiu și Tatiana Panaghiu (Dimitriu) față de Gheorghe Panaghiu, părinții și surorile acestuia i-au determinat pe ultimii în repetate rânduri să se adreseze la poliție cu solicitarea de a le fi îngrădit accesul în ograda casei în care locuia Gheorghe Panaghiu cu părinții săi, de asemenea, fiind solicitată și constatarea aplicării violenței și tulburării liniștei în ograda casei de locuit din mun.

XXXXX or. XXXXX str. XXXXX. 11 Astfel, a precizat reclamanta că a înregistrat la Inspectoratul de Poliție Buiucani mai multe petiții, prin care a informat organele de drept despre comportamentul agresiv și anormal al pârâtului Andrei Panaghiu, despre amenințările acestuia cu răfuială fizică și despre pătrunderile ilegale în casa de locuit a tatălui său, respectiv, a solicitat ajutor din partea acestora. La petițiile menționate a fost anexat și raportul de examinare medico-legală nr. 5395 din 26 august 2000, efectuat în privința lui Gheorghe Panaghiu, în urma agresării sale de fosta soție Tatiana Panaghiu (Dimitriu), ajutată de fiul său Andrei Panaghiu, la 23 august 2000, în ograda casei sale.

Conform acestui raport, leziunile au fost clasificate ca leziuni corporale ușoare. De asemenea, la petiții au mai fost anexate și raporturile de examinare medico- legală nr. 5757 din 11 septembrie 2000 și nr. 5758 din 11 septembrie 2000, efectuate în privința ei și a lui Gheorghe Panaghiu, în urma agresării lor la 9 septembrie 2000, în ograda casei, de către Andrei Panaghiu și Tatiana Panaghiu (Dimitriu), iar conform rezultatelor acestor rapoarte, leziunile au fost clasificate ca leziuni corporale ușoare. A mai notat că, în urma examinării sesizărilor ei, Comisariatul de Poliție sect. Buiucani a răspuns că faptele expuse în cereri s-au adeverit, iar în privința lui Andrei Panaghiu a fost întocmit procesul-verbal în temeiul art. 471 alin. (1) Cod contravenții administrative din 29 martie 1985 (cauzarea leziunilor corporale), care ulterior a fost expediat la Judecătoria Buiucani spre examinare.

A evidențiat că, urmare a imposibilității locuirii în propria casă, în anul 2001, Gheorghe Panaghiu a fost nevoit să plece peste hotarele Republicii Moldova, unde s-a stabilit clandestin cu traiul. În perioada anilor 2014-2015, sănătatea lui Gheorghe Panaghiu s-a înrăutățit, nefiind în stare să muncească și să se întrețină, ca urmare, a solicitat ajutorul tuturor rudelor. A indicat că, deși Andrei Panaghiu avea obligația legală de a participa în aceste condiții la întreținerea tatălui său Gheorghe Panaghiu, s-a eschivat de la executarea acestei obligații, iar întreținerea lui Gheorghe Panaghiu a fost asigurată exclusiv de surorile sale: dânsa și Zenovia Colin (Panaghiu), până la decesul acestuia în luna noiembrie 2015, iar pârâtul Andrei Panaghiu nu numai că s-a eschivat de la întreținerea tatălui său, dar nici nu a contribuit la cheltuielile de înmormântare ce au fost suportate exclusiv de Zenovia Colin (Panaghiu), sora defunctului.

Astfel, din anul 2001 până în prezent, dânsa a întreținut și a îngrijit casa părintească și terenul agricol ale lui Gheorghe Panaghiu, a achitat taxele și impozitele aferente bunurilor imobiliare și funciare ce au aparținut defunctului Gheorghe Panaghiu, situate în mun. XXXXX or. XXXXX str. XXXXX, cât și în hotarele or. Durlești. A comunicat că, deoarece pârâtul a continuat acțiunile sale de agresare și amenințare cu răfuială fizică, la 16 martie 2016, a depus o cerere la Inspectoratul de Poliție Buiucani pentru apărarea integrității fizice și a drepturilor sale patrimoniale, prin care iarăși a solicitat îngrădirea accesului lui Andrei Panaghiu în ograda casei în care a locuit defunctul Gheorghe Panaghiu, din motivul comportamentului 12 anormal și agresiv, de asemenea, fiind solicitată și constatarea tulburării liniștei în ograda casei din mun.

XXXXX or. XXXXX str. XXXXX. Astfel, în baza sesizării înregistrate cu nr. 3755 la 16 martie 2016, Inspectoratul de Poliție Buiucani a răspuns că faptele invocate în cerere s-au adeverit parțial, iar din motivul că acest caz poartă un caracter civil, dânsa a fost îndemnată să se adreseze în instanța de judecată pentru apărarea intereselor sale. A evidențiat că pârâtul s-a eschivat de la întreținerea defunctului Gheorghe Panaghiu, fapt ce constituie temei de a-l declara succesor nedemn și a fi decăzut din dreptul la succesiune conform art. 1434 alin. (2) Cod civil, inclusiv din prisma art. 1434 alin. (1) lit. a) Cod civil, deoarece a comis intenționat fapte amorale față de defunctul Gheorghe Panaghiu, confirmate prin elementele de fapt, expuse la descrierea circumstanțelor cauzei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1434, 1435, 1438 Cod civil. A solicitat admiterea acțiunii, declararea lui Andrei Panaghiu drept succesor nedemn, cu decăderea acestuia din dreptul la succesiunea asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, precum și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată. La 20 iunie 2016, Andrei Panaghiu a depus cerere reconvențională împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral al defunctului, obligarea predării patrimoniului succesoral integral, dezmințirea informației defăimătoare, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că acțiunea civilă înaintată de Elena Madan cu privire la declararea lui drept succesor nedemn a lui Gheorghe Panaghiu, este neîntemeiată și nefondată, îi încalcă dreptul la proprietatea privată potrivit prevederilor art. 46 din Constituția Republicii Moldova și art. 1 Protocolul nr. 1 din CEDO. Având în vedere faptul că în prezent Elena Madan posedă și folosește, în mod arbitrar și abuziv, patrimoniul succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, tatăl lui, astfel, limitându-l în realizarea de facto a dreptului de intrare în posesie, contrar art. 1516 și 1520 Cod civil, în calitate de moștenitor legal de clasa I, care deja și-a realizat opțiunea succesorală prin acceptarea succesiunii asupra patrimoniului succesoral menționat.

Respectiv, a considerat necesară contribuția instanței de judecată la înfăptuirea actului de justiție prin somarea la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu în beneficiul lui, în calitate de moștenitor de clasa I. A comunicat că la 10 mai 2016, s-a adresat la notarul public Oleg Gladîș, care în temeiul cererii lui a deschis procedura succesorală la 2 februarie 2016 în urma decesului tatălui Gheorghe Panaghiu, întru a se informa despre faptul privind existența și a altor solicitări în privința acceptării succesiunii rămase după decesul tatălui său. Astfel, a fost informat de către notar că la momentul respectiv erau depuse și cereri din partea Elenei Madan și Zenoviei Colin.

13 Totodată, notarul l-a informat că cererile au fost depuse de Elena Madan, care a mai depus și o acțiune judiciară privind declararea lui drept succesor nedemn. La fel, Elena Madan și-a permis în mod verbal de a-l defăima destul de înjositor și a relatat evenimentele vieții private și de familie, denaturate și defăimătoare, acuzându-l de comiterea unor fapte ilegale și amorale, astfel încălcând prevederile art. 7, 10 și 12 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2020. Aceleași acțiuni, anterior, fiind comise de către Elena Madan, în mod repetat, la Oficiul Strării Civile, la perfectarea actului de deces și față de alte persoane terțe.

Informația defăimătoare și informația răspândită privind viața privată și de familie fiind: - faptul că dânsul nu este fiul biologic a lui Gheorghe Panaghiu, fiind un fals; - faptul comiterii de către dânsul și mama sa Tatiana Panaghiu a acțiunilor ilegale pasibile de răspundere contravențională sau penală îndreptate împotriva tatălui Gheorghe Panaghiu și a altor rude, în lipsa hotărârilor judecătorești irevocabile care ar dovedi vinovăția lor; - faptul existenței obligației lui de întreținere materială a tatălui Gheorghe Panaghiu și faptul eschivării cu rea-credință de la executarea acestor obligații, în lipsa circumstanțelor și temeiurilor de fapt și de drept; - faptul răspândirii informației și relatarea evenimentelor ale vieții private și de familie, denaturate și defăimătoare, ale lui și ale mamei sale; - faptul că Gheorghe Panaghiu a plecat peste hotarele țării silit de circumstanțele create de dânsul și de mama sa și fiind nevoit de a sta clandestin după hotare dat fiind faptul că există un pericol pentru viața și integritatea sa personală din partea dânsului și a mamei sale, fiind un fals.

În temeiul prevederilor art. 14, 15, 30 și 31 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, la 16 mai 2016, în adresa Elenei Madan a expediat o cerere prealabilă, recepționată de ultima la 18 mai 2016, prin care a solicitat dezmințirea informației defăimătoare, în formă scrisă, cererea scuzelor pentru acțiunile de răspândire samovolnică a informației despre viața privată și de familie a lui și a mamei sale, în formă scrisă, repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 de euro. La cererea prealabilă însă Elena Madan nu a reacționat nici într-un fel. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 85, 95, 166, 167, 172, 173 CPC, art. 16 Cod civil, art. 14, 15, 18, 29, 30, 31, 32 din Legea cu privire la libertatea de exprimare.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, respingerea acțiunii inițiale, înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu în beneficiul lui, în calitate de moștenitor legal de clasa I, cu obligarea Elenei Madan de a preda patrimoniul succesoral, integral, succesorului - Andrei Panaghiu, obligarea Elenei Madan să dezmintă informația defăimătoare, indicată în cererea prealabilă, în formă scrisă, obligarea Elenei Madan să ceară scuze pentru acțiunile de răspândire samovolnică a informației despre viața privată și de familie a lui și a mamei sale, în formă scrisă, încasarea de la Elena Madan în beneficiul lui drept compensație a prejudiciului 14 moral suma de 200 000 de euro sau echivalentul în lei moldovenești conform cursului la ziua executării, drept despăgubire pentru timpul de muncă pierdut în sumă de 120 000 de lei pentru un an de zile.

La 14 februarie 2018, Andrei Panaghiu a depus cerere reconvențională concretizată, prin care a solicitat admiterea acesteia, respingerea integrală a acțiunii inițiale privind declararea persoanei succesor nedemn, înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu în beneficiul lui - Andrei Panaghiu, în calitate de moștenitor legal de clasa I, obligarea Elenei Madan să predea patrimoniul succesoral integral, rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, succesorului - Andrei Panaghiu, obligarea Elenei Madan să dezmintă informația defăimătoare indicată în cererea prealabilă, în formă scrisă, obligarea Elenei Madan să ceară scuze pentru acțiunile de răspândire samovolnică a informației despre viața privată și de familie a lui și a mamei sale, indicată în cererea prealabilă, în formă scrisă, încasarea de la Elena Madan în beneficiul lui a compensației prejudiciului material și moral în sumă de 200 000 de euro sau echivalentul în lei moldovenești conform cursului la ziua executării și a despăgubirii pentru timpul de muncă pierdut în sumă de 288 000 de lei pentru doi ani de zile.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Elena Madan, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă a depus cerere privind majorarea pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat încasarea de la Andrei Panaghiu în beneficiul ei a sumei de 80 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Elena Madan. A fost declarat succesor nedemn Andrei Panaghiu, cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului Gherorghe Panaghiu, decedat la XXXXX. Au fost încasate de la Andrei Panaghiu în beneficiul Elenei Madan prejudiciul moral în mărime de 10 000 de lei și cheltuielile de judecată privind taxa de stat în mărime de 150 de lei, iar în total suma de 10 150 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. A fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Andrei Panaghiu ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Andrei Panaghiu a contestat-o cu apel. Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea lui Andrei Panaghiu privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului, nu s-a dat curs apelului declarat și acordat apelantului termen pentru depunerea cererii de apel motivate cu înscrisurile prevăzute de lege și pentru achitarea taxei de stat în mărime de 562,50 de lei cu prezentarea bonului de plată, în cancelaria Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse demersurile înaintate de Andrei Panaghiu privind restituirea referinței prezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan și privind suspendarea procesului.

15 Prin încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins demersul înaintat de Andrei Panaghiu privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție să emită un aviz consultativ. Prin decizia din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Andrei Panaghiu, casată parțial hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani în partea admiterii cererii depuse de Elena Madan cu privire la încasarea prejudiciului moral și în această parte pronunțată o nouă hotărâre, prin care pretenția depusă de Elena Madan cu privire la încasarea prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 4 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, casarea hotărârii primei instanțe în partea menținută, dispunând scoaterea cererii de pe rol în temeiul prevăzut la art. 267 CPC sau pronunțând o nouă hotărâre de respingere a acțiunii inițiale în partea menținută de instanța de apel și admitere integrală a acțiunii reconvenționale înaintată de el.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea contestată, deoarece a fost comisă încălcarea esențială și aplicarea eronată a normelor de drept material și de drept procedural, precum și alte încălcări care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale, ca dreptul la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, prin acțiuni părtinitoare de menținere parțială a hotărârii.

La 11 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice și ulterior, la 12 ianuarie 2021, prin intermediul Secției documentare procesuală a cauzelor civile, Andrei Panaghiu a depus cerere de recurs suplimentară împotriva deciziei din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea de menținere a hotărârii primei instanțe, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea menținută, dispunând scoaterea cererii de pe rol, pe acțiunea inițială, în temeiul prevăzut la art. 267 CPC și a remite acțiunea reconvențională înaintată de el în prima instanță, la etapa primirii cererii de chemare în judecată sau după caz, a admiterea recursul, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea de menținere a hotărârii primei instanțe, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea menținută, pronunțând o nouă hotărâre, prin care a respinge pretenția pe marginea acțiunii inițiale, în partea menținută de instanța de apel și a admite integral pretențiile pe acțiunea reconvențională.

Suplimentar a menționat că în instanța de apel a avut loc administrarea probelor ilegal și întemeierea deciziei instanței de apel, cât și a primei instanțe, pe niște înscrisuri străine legalitatea cărora nu a fost respectată potrivit exigenților stabilite de lege, copiile nefiind legalizate de notar și traducerea, la fel, nefiind legalizată de notar, potrivit prevederilor art. 67-69 din Legea cu privire la notariat și prevederile art. 139 și 466 CPC. Instanțele de judecată ierarhic inferioare au administrat înscrisuri străine care au stat la baza emiterii deciziei instanței de apel și a primei instanțe, cu încălcarea 16 exigenților stabilite de lege, adică fără acordul lui, în calitate de parte pe dosar și fară a-i fi acordată posibilitate și termenul necesar pentru prezentarea contraprobei.

La fel, a invocat neglijarea probelor prezentate de către el în instanța de apel și lăsarea fără apreciere a acestora, neglijarea argumentelor invocate de el în instanța de apel și lăsarea fără apreciere veridică și adecvată a acestora, ba chiar dând o interpretare arbitrară și eronată a circumstanțelor de fapt și de drept, încălcarea principiului de disponibilitate în drepturi procedurale, evaziunea asupra faptului de necesitate de expunere asupra încheierilor care se soluționează odată cu fondul cauzei conform prevederilor art. 359 CPC, încălcarea principiului prezumției de nevinovăție etc. Instanța de apel nu a dat o apreciere adecvată circumstanțelor că Elena Madan nu a respectat procedura de admisibilitate a acțiunii și judecătorul nu a semnat procesul-verbal al ședinței de judecată, astfel sfidând hotărârile explicative ale Plenului Curții Supreme de Justiție.

Prima instanță nu a aplicat prevederile art. 267 CPC, ceea ce consituie o încălcare a normelor procedurale, ce a dus la soluționarea eronată a cauzei. La fel, ținând cont de faptul nulității primului proces-verbal al ședinței de judecată (lipsește semnătura judecătorului), respectiv, toate acțiunile și actele procedurale fiind lovite de nulitate absolută, deoarece acestea contravin legii și se echivalează situației de inexistență a acestora.

Mai mult ca atât și încheierile protocolare sunt nule în temeiul celor invocate, dar în special încheierea protocolară din 24 septembrie 2018, prin care a fost acceptată pretenția accesorie privind încasarea prejudiciului moral solicitată de reclamantă în acțiunea inițială, inclusiv și din motivul că avocatul acesteia și-a depășit împuternicirile formulate în mandat raportate la prevederile legale în vigoare la momentul îndeplinirii actului procedural, aplicate prin prisma prevederilor art. 3 CPC, și dat fiind faptul că judecătorul a acționat cu depășirea competenților și în mod arbitrar la gestiunea situației privind soluționarea problemei pe marginea demersului avocatului reclamantei privind majorarea pretențiilor.

Prin urmare, hotărârea primei instanțe urma a fi casată integral și în partea acțiunii reconvenționale, casând integral hotărârea primei instanțe pe marginea acțiunii reconvenționale și emiterea unei noi hotărâri de remitere a acțiunii reconvenționale în instanța de fond, la etapa primirii cererii de chemare în judecată. A invocat că instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 130, 139 și 466 CPC, art. 67-69 din Legea cu privire la notariat, art. 512-517, 572, 575, 578, 602 și 620 Cod civil, art. 18 și 41 din Legea nr. 156/1998 și a interpretat eronat prevederile art. 9, 10, 22, 25-27, 166-168, 267, 373 și 390 CPC. La fel, instanța de apel a aplicat în speță art. 80 Codul familiei, care este străin situației și pe care și-a întemeiat decizia, la fel ca și prima instanță, or circumstanțele de fapt și de drept, în speța dată, nu se încadrează în această normă.

La 18 ianuarie 2021, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva încheierilor protocolare din 22 septembrie 2020 ale Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea integrală a încheierilor protocolare ale instanței de apel, soluționând prin decizie problema în fond, prin recunoașterea încheierilor protocolare ilegale și neîntemeiate. 17 În motivarea recursului a indicat că instanța de apel, în timpul examinării cererii de apel depusă de el, a pronunțat un șir de încheieri protocolare cu încălcarea prevederilor art. 9, 10, 22, 25-27, 270, 370, 373, 376, 383 și 384 CPC. Tot la 18 ianuarie 2021, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii contestate, soluționând prin decizie problema în fond, prin admiterea cererii de scutire de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului.

A evidențiat că a prezentat certificatul de la Inspectoratul Fiscal Buiucani, extrasul din cont de la CTAS Buiucani și actele ce atestă vârsta în etate și starea gravă a sănătății a mamei sale, de care este obligat să aibă grijă. Astfel, actele anexate la cererea de scutire de plata taxei de stat certifică faptul lipsei depline a veniturilor lui la acel moment. La 23 aprilie 2021, Andrei Panaghiu a declarat recurs împotriva încheierii din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu remiterea la reexaminare în alt complet. În susținerea acestuia a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o ilegală și neîntemeiată.

La 21 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Elena Madan, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă a depus referință la recursul declarat de Andrei Panaghiu, prin care a solicitat respingerea recursurilor lui Andrei Panaghiu. La 23 iunie 2021, Andrei Panaghiu a depus un demers privind invocarea unor argumente suplimentare și anume că acțiunea inițială a Elenei Madan este depusă contrar exigenților stabilite de prevederile art. 166 și 167 CPC, cu rea-credință, în scop bine determinat, încălcând prevederile art. 6 CEDO, în special fiind încălcat principiul egalității armelor.

A menționat că traducerile actelor străine anexate drept probe, sunt inadmisibile, prezentate în copie simplă nelegalizată de notar, acestea fiind inexacte și contradictorii, dar totuși din conținutul acestora reiese că tatăl său, Gheorghe Panaghiu avea un venit sub nivelul minim, precum și faptul că deține informația privind faptul că tatăl său, Gheorghe Panaghiu a fost angajat și avea un salariu până la ziua decesului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 1 noiembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 119 vol. III), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău în termenul legal. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. 18 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând în partea casată o nouă hotărâre. În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

După cum rezultă din actele cauzei, Elena Madan înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Andrei Panaghiu, cu ulterioarele concretizări a solicitat declararea lui Andrei Panaghiu drept succesor nedemn, cu decăderea acestuia din dreptul la succesiunea asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, încasarea de la Andrei Panaghiu în beneficiul ei a sumei de 80 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată.

La rândul său, Andrei Panaghiu înaintând acțiunea reconvențională împotriva Elenei Madan, cu ulterioarele concretizări a solicitat înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu în beneficiul lui - Andrei Panaghiu, în calitate de moștenitor legal de clasa I, obligarea Elenei Madan să predea patrimoniul succesoral integral, rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, succesorului - Andrei Panaghiu, obligarea Elenei Madan să dezmintă informația defăimătoare indicată în cererea prealabilă, în formă scrisă, obligarea Elenei Madan să ceară scuze pentru acțiunile de răspândire samovolnică a informației despre viața privată și de familie a lui și a mamei sale, indicată în cererea prealabilă, în formă scrisă, încasarea de la Elena Madan în beneficiul lui a compensației prejudiciului material și moral în sumă de 200 000 de euro sau echivalentul în lei moldovenești conform cursului la ziua executării și a despăgubirii pentru timpul de muncă pierdut în sumă de 288 000 de lei pentru doi ani de zile.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial acțiunea înaintată de Elena Madan, l-a declarat succesor nedemn pe Andrei Panaghiu, cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului Gherorghe Panaghiu, decedat la XXXXX și a încasat de la Andrei Panaghiu în beneficiul Elenei Madan prejudiciul moral în mărime de 10 000 de lei și cheltuielile de judecată privind taxa de stat în mărime de 150 de lei, iar în total suma de 10 150 de lei. În rest, a respins acțiunea ca neîntemeiată. A respins acțiunea reconvențională înaintată de Andrei Panaghiu ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Andrei Panaghiu a contestat-o cu apel.

Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea lui Andrei Panaghiu privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului, nu s-a dat curs apelului declarat și acordat apelantului termen pentru depunerea cererii de apel motivate cu înscrisurile prevăzute de lege și pentru 19 achitarea taxei de stat în mărime de 562,50 de lei cu prezentarea bonului de plată, în cancelaria Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse demersurile înaintate de Andrei Panaghiu privind restituirea referinței prezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan și privind suspendarea procesului.

Prin încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins demersul înaintat de Andrei Panaghiu privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție să emită un aviz consultativ. Prin decizia din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Andrei Panaghiu, casată parțial hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani în partea admiterii cererii depuse de Elena Madan cu privire la încasarea prejudiciului moral și în această parte pronunțată o nouă hotărâre, prin care pretenția depusă de Elena Madan cu privire la încasarea prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Iar prin încheierea din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Andrei Panaghiu cu privire la adoptarea unei decizii suplimentare, ca fiind neîntemeiată.

Este de menționat că prin cererile de recurs depuse de Andrei Panaghiu, a fost invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, în partea prin care a fost admisă acțiunea inițială a Elenei Madan și respinsă acțiunea reconvențională a lui Andrei Panaghiu, dezacordul cu încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea lui Andrei Panaghiu privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului și nu s-a dat curs apelului declarat, cu încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse demersurile înaintate de Andrei Panaghiu privind restituirea referinței prezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan și privind suspendarea procesului, cu încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins demersul înaintat de Andrei Panaghiu privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție să emită un aviz consultativ, cu încheierile protocolare din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și cu încheierea din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea depusă de Andrei Panaghiu cu privire la adoptarea unei decizii suplimentare.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea contestată, în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că instanțele de judecată ierarhic inferioare, au interpretat eronat normele de drept material și au dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la adoptarea soluției greșite de admitere a cerinței Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea lui Andrei Panaghiu ca succesor nedemn, cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului Gherorghe Panaghiu, decedat la XXXXX.

20 În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că din materialele dosarului rezultă incontestabil că Gheorghe Panaghiu, fratele Elenei Madan și tatăl lui - Andrei Panaghiu, a decedat la data de XXXXX în comuna Corsico Republica Italiană, fapt ce se confirmă prin certificatul de deces seria DC-IV nr. 1394217 eliberat de OSC mun. Chișinău la data de 11 martie 2016 (f. d. 16 vol. I). Este cert și faptul că urmare a decesului lui Gheorghe Panaghiu, a fost deschisă procedura succesorală de către notarul Gladîș Oleg, iar Elena Madan - sora defunctului și Andrei Panaghiu - feciorul defunctului, au depus declarații de acceptare a succesiunii rămase după decesul lui Gheorghe Panaghiu (f. d. 248 vol. I, f. d.77 vol. II).

Conform art. 1434 alin. (2) Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, nu pot fi succesori legali ai copiilor lor părinții decăzuți din drepturile părintești care, la data deschiderii succesiunii, nu sunt restabiliți în aceste drepturi și nici părinții (adoptatorii) și copiii maturi (inclusiv cei adoptați) care s-au eschivat cu rea-credință de la executarea obligației de întreținere a celui ce a lăsat moștenirea dacă această circumstanță este constatată de instanța de judecată. Totodată, prevederile art. 1435 Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, stipulează că circumstanța care constituie temei pentru decădere din dreptul la succesiune trebuie constatată de instanța de judecată. Acțiunea poate fi intentată de persoana pentru care decăderea succesorului nedemn din dreptul la succesiune are consecințe patrimoniale.

În interpretarea corectă a normelor de drept enunțate, este de înțeles că sunt nedemni de a succede părinții copiii majori care s-au eschivat cu rea-credință de la executarea obligațiunii de întreținere, prevăzute de lege, a celui care lasă moștenirea, dacă această circumstanță este constatată de instanța judecătorească. Raportând la caz, dispozițiile legale enunțate, instanța de recurs conchide că instanțele de judecată ierarhic inferioare într-un mod eronat au reținut ca temei de declarare a lui Andrei Panaghiu ca succesor nedemn, faptul că ultimul s-a eschivat cu rea-credință de la obligația de întreținere a tatălui său Gheorghe Panaghiu care înainte de deces, s-a îmbolnăvit și nu era angajat în câmpul muncii.

Or, reieșind din obligația probațiunii în judecată reglementată de art. 118 alin. (1) CPC, care direct indică că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, instanța de recurs constată că Elena Madan nu a prezentat probe concludente, pertinente și admisibile care ar demonstra cu certitudine că Andrei Panaghiu s-ar fi eschivat cu rea-credință de la executarea obligației de întreținere a celui ce a lăsat moștenirea - Gheorghe Panaghiu.

Astfel, deși instanțele de judecată au pus la baza hotărârilor judecătorești rezultatul examenului medical efectuat de Serviciul de Radiologie Felice și Aldo Perussia din Republica Italiană la data de 8 februarie 2014, prin care Gheorghe Panaghiu a fost diagnosticat cu XXXXX, precum și certificatul eliberat de Centrul Ocupării Forței de Muncă din Milano din 10 martie 2015, din care rezultă că Gheorghe Panaghiu a fost înregistrat de autoritățile din Republica Italiană ca neangajat în câmpul muncii și certificatul medical prin care la 11 martie 2015, autoritățile italiene l-au scutit parțial pe Gheorghe Panaghiu de la plata serviciilor de 21 asistență ambulatorie și farmaceutică, instanța de recurs consideră că aceste înscrisuri nu pot constitui temei legal pentru a-l declara succesor nedemn pe Andrei Panaghiu (f. d. 129, 132-135 vol. II).

În speță, fiind indubitabil că Elena Madan nu a prezentat dovezi justificative că Gheorghe Panaghiu ar fi cerut întreținerea de la Andrei Panaghiu, iar acesta ar fi refuzat, precum nu a fost prezentată nicio hotărâre judecătorească prin care Andrei Panaghiu ar fi fost obligat la plata pensiei de întreținere lui Gheorghe Panaghiu, dar s-ar fi eschivat de la această plată. La acest segment instanța de recurs va nota că, într-adevăr, potrivit art. 80 alin. (1) Codul familiei, copiii majori apți de muncă sunt obligați să-și întrețină și să-și îngrijească părinții inapți de muncă care necesită sprijin material. Însă, același articol la alin. (2) prevede că, dacă nu există un contract privind întreținerea părinților inapți de muncă care necesită sprijin material, problema achitării pensiei de întreținere de către copiii majori se soluționează pe cale judecătorească.

De altfel și art. 81 alin. (1) Codul familiei, stabilește că în circumstanțe excepționale (boală gravă, dizabilitate severă sau accentuată, mutilare sau alt viciu al părintelui etc.), copiii majori pot fi obligați de către instanța judecătorească să participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstanțe dacă lipsește un contract între părți sau dacă copiii refuză să participe benevol la aceste cheltuieli, la materialele dosarului lipsește.

Față de toate aceste considerente, la caz se constată că, Elena Madan, solicitând prin prezenta acțiune, declararea lui Andrei Panaghiu ca succesor nedemn cu decăderea acestuia din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului Gheorghe Panaghiu, ca temei invocând eschivarea cu rea-credință de la întreținerea și îngrijirea părintelui inapți de muncă care necesită sprijin material, nu a confirmat prin probe convingătoare aceste circumstanțe, pentru a-l declara pe Andrei Panaghiu ca succesor nedemn prin prisma prevederilor art. 1434 alin. (2) Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019. Mai cu seamă, cu referire la argumentele Elenei Madan din acțiune privind pretinsele cheltuieli suportate de ea și sora sa Zenovia Colin (Panaghiu) în legătură cu îngrijirea defunctului Gheorghe Panaghiu și cheltuielile de înmormântare suportate de către Zenovia Colin (Panaghiu), instanța de recurs remarcă că în scopul recuperării acestor cheltuieli, acestea nu sunt lipsite de dreptul de a depune o acțiune în instanța de judecată cu privire la încasarea cheltuielilor respective din contul masei succesorale în temeiul art. 1551 Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019. Pe de altă parte, instanța de recurs nu poate reține ca temei de declarare a lui Andrei Panaghiu ca succesor nedemn nici prevederile art. 1434 alin. (1) lit. a) Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019,

invocate în acțiune de către Elena Madan și reținute de instnța de apel ca temei de admitere a acțiunii. Or, potrivit art. 1434 alin. (1) lit. a) Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care a comis intenționat o infracțiune sau o faptă amorală împotriva ultimei voințe, exprimate în testament, a celui ce a lăsat moștenirea dacă aceste circumstanțe sunt constatate de instanța de judecată. 22 Aici, în interpretarea corectă a acestor prevederi, este de notat că va fi nedemnă să moștenească, atât în calitate de moștenitor legal, cât și în calitate de moștenitor testamentar, persoana care a comis intenționat o infracțiune împotriva celui care lasă moștenirea sau o faptă amorală împotriva ultimei voințe a celui care lasă moștenirea, exprimate în testament.

Toate aceste împrejurări urmează a fi calificate drept temei pentru declararea nedemnității succesorale, doar prin sentința sau hotărîrea judecătorească. Astfel fiind, deși Elena Madan a indicat la faptul că Andrei Panaghiu a comis fapte amorale față de defunctul Gheorghe Panaghiu, aceasta nu a prezentat vreo sentință sau hotărâre judecătorească în acest sens.

În conexiunea celor relatate, nu pot fi avute în vedere raportul de examinare medico-legală nr. 5757 din 11 septembrie 2000, efectuat în privința lui Gheorghe Panaghiu, prin care a fost menționat că în urma agresării sale de fosta soție Tatiana Panaghiu (Dimitriu) și fiul său Andrei Panaghiu, la 11 septembrie 2000, în ograda casei sale, lui Gheorghe Panaghiu i-au fost cauzate leziuni corporale ușoare precum și scrisoarea Comisariatului de Poliție Buiucani prin care a fost comunicat Elenei Madan că în privința lui Andrei Panaghiu a fost întocmit un proces-verbal pe art. 471 alin. (1) Cod contravențional și expediat la Judecătoria sect. Buiucani mun.

Chișinău (f. d. 11, 13 vol. I). Și asta deoarece, la materialele dosarului lipsește hotărârea judecătorească cu privire la constatarea vinovăției lui Andrei Panaghiu și aplicarea sancțiunii acestuia în baza art. 471 alin. (1) Cod contravențional, respectiv lipsește vreo sentință sau hotărâre judecătorească prin care să se constate comiterea acțiunilor amorale de către Andrei Panaghiu față de defunctul Gheorghe Panaghiu. Mai mult că prin scrisoarea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani nr. b-512 GL din 31 mai 2016, în urma verificării registrelor de evidență a dosarelor penale, contravenționale și programului integrat de gestionare a dosarelor în perioada anilor 1998-2015, s-a stabilit că în Judecătoria Buiucani mun.

Chișinău, în privința lui Andrei Panaghiu a fost înregistrat doar un singur dosar contravențional nr. 5r- 296/15, care nu se referă la relațiile ostile între Andrei Panaghiu și defunctul Gheorghe Panaghiu, iar alte cauze cu implicarea lui Andrei Panaghiu în procedura Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău în perioada anilor 1998-2015 nu au fost înregistrate (f. d. 193 vol. I). Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs consideră neîntemeiată cerința Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea lui Andrei Panaghiu drept succesor nedemn, cu decăderea acestuia din dreptul la succesiunea asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, precum și încasarea din contul lui Andrei Panaghiu a cheltuielilor de judecată, fapt ce dictează casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în această parte.

Totodată, instanța de recurs relevă că potrivit art. 1516 alin. (3) Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, succesiunea se consideră acceptată când moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral. 23 Iar conform art. 1520 Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, moștenitorul care a intrat în posesiunea patrimoniului succesoral nu are dreptul să dispună de el până la expirarea termenului de opțiune succesorală și până la primirea certificatului de moștenitor. La acest segment, instanța de recurs notează că acordarea transmisiunii de drept a succesiunii îi permite moștenitorului ca după transmiterea moștenirii și până la recunoașterea vocației sale de moștenitor prin certificatul de moștenitor, să facă acte de conservare și chiar de administrare asupra bunurilor succesorale, dar nu are dreptul să dispună de el.

Așadar, prin transmisiunea de drept a succesiunii către moștenitorii legitimi trebuie înțeleasă doar o transmisiune juridică, și nu una de fapt a proprietății. Deși cel chemat la moștenire este considerat succesor de drept chiar de la deschiderea succesiunii, în fapt, acest statut va fi dobândit numai după declarația de acceptare și primirea certificatului de moștenitor. Caracterul de moștenitor de drept este atribuit numai în scopul ca moștenirea să nu devină vacantă.

Astfel fiind, prin prisma acestor norme de drept citate, instanța de recurs constată că, deși Andrei Panaghiu în calitate de moștenitor legal de clasa I și-a realizat opțiunea succesorală de acceptare a sucesiunii asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, actele cauzei atestă că Andrei Panaghiu dispune doar de certificatul de calitate de moștenitor nr. 817 din 2 februarie 2017, care nu are valoarea unui certificat de moștenitor și poate fi utilizat numai pentru dobândirea actelor necesare pentru a dovedi existența bunurilor ce compun patrimoniul succesoral (f. d. 248 vol. I). Drept consecință, având în vedere că Andrei Panaghiu nu deține certificatul de moștenitor pentru a-i acorda dreptul de a dispune de patrimoniul succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, instanța de recurs consideră neîntemeiate cerințele lui Andrei Panaghiu din cererea reconvențională cu privire la obligarea Elenei Madan la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu în beneficiul lui - Andrei Panaghiu, în calitate de moștenitor legal de clasa I și obligarea Elenei Madan să predea patrimoniul succesoral integral, rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, succesorului - Andrei Panaghiu.

Mai cu seamă că Elena Madan la 10 februarie 2016, de asemenea a depus la notarul Oleg Gladîș o declarație de acceptare a succesiunii după decesul lui Gheorghe Panaghiu, declarație care la moment este în vigoare (f. d. 77 vol. II).

Totodată, la caz, este de menționat că la 16 mai 2016, Andrei Panaghiu a expediat în adresa Elenei Madan o cererea prealabilă în temeiul Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, prin care invocând că a fost defăimat în mod înjositor de către Elena Madan în fața notarului public Oleg Gladîș, precum și în mod repetat la Oficiul Stării Civile a solicitat: a) dezmințirea în formă scrisă a informației defăimătoare privind viața privată și de familie și anume: - faptul că dânsul nu este fiul biologic a lui Gheorghe Panaghiu; -faptul comiterii de către dânsul și mama sa Tatiana Panaghiu a acțiunilor ilegale pasibile de răspundere contravențională sau penală îndreptate împotriva tatălui Gheorghe Panaghiu și a 24 altor rude, în lipsa hotărârilor judecătorești irevocabile care ar dovedi vinovăția lor; - faptul existenței obligației lui de întreținere materială a tatălui Gheorghe Panaghiu și faptul eschivării cu rea-credință de la executarea acestor obligații, în lipsa circumstanțelor și temeiurilor de fapt și de drept - faptul răspândirii informației și relatarea evenimentelor ale vieții private și de familie, denaturate și defăimătoare, ale lui și ale mamei sale;

- faptul că Gheorghe Panaghiu a plecat peste hotarele țării silit de circumstanțele create de dânsul și de mama sa și fiind nevoit de a sta clandestin după hotare dat fiind faptul că există un pericol pentru viața și integritatea sa personală din partea dânsului și a mamei sale, ca fiind false; b) aducerea scuzelor pentru acțiunile de răspândire samavolnică a informației despre viața privată și de familie a lui și a mamai sale, în formă scrisă și compensarea prejudiciului moral în mărime de 200000 de euro (f. d. 69 vol. I). Potrivit art. 7 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, orice persoană are dreptul la apărarea onoarei, demnității și reputației sale profesionale lezate prin răspândirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient sau prin injurie.

Persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu privire la fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informația cumulează următoarele condiții: a) este falsă; b) este defăimătoare; c) permite identificarea persoanei vizate de informație. Iar reieșind din prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Codul civil, orice persoană are dreptul la respectul onoarei, demnității și reputației sale profesionale. Orice persoană este în drept să ceară dezmințirea informației ce îi lezează onoarea, demnitatea sau reputația profesională dacă cel care a răspîndit-o nu dovedește că ea corespunde realității. În interpretarea corectă a normelor legale enunțate, se înțelege că onoarea este un sentiment complex, determinat de percepția pe care fiecare persoană o are despre demnitatea sa, în timp ce reputația înseamnă felul în care o persoană este considerată în societate și este dobândită prin modul exemplar în care persoana se comportă în societate.

Respectiv, orice atingere adusă demnității și reputației persoanei, o expune pe aceasta excluderii într-o măsură mai mare sau mai mică din sfera relațiilor sociale, iar lezarea onoarei presupune că persoana simte schimbarea opiniei societății despre sine. Așadar, instanța de recurs reține că, persoana care se consideră lezată poate solicita rectificarea sau dezmințirea informației, precum și repararea prejudiciului moral și material cauzat, iar restabilirea persoanei în drepturi poate fi făcută numai în cazul în care s-a constatat cu certitudine că informația este falsă. Aspectul defăimător al informației nu se prezumă, iar persoana care se consideră lezată urmează și are obligația să dovedească că a suferit o atingere a personalități, a reputației profesionale.

În acest context, în speță, prezintă relevanță și prevederile art. 24 din Legea cu privire la libertatea de exprimare în conformitate cu care, sarcina probațiunii este pusă pe seama reclamantului care trebuie să dovedească că prâtul a răspîndit informația, îl vizează și este defăimătoare, informația constituie o relatare cu privire la fapte și este în esență falsă, sau judecata de valoare nu se bazează pe un substrat factologic suficient, existența și cuantumul prejudiciului cauzat. 25 Astfel, reieșind din obligația probațiunii în judecată, Andrei Panaghiu nu a prezentat probe pertinente și concludente cu privire la răspândirea informației defăimătoare în privința lui Andrei Panaghiu în fața notarului public Oleg Gladîș, precum și în mod repetat la Oficiul Stării Civile privind viața lui privată și de familie, indicată în cererea prealabilă și acțiunea reconvențională.

De altfel, instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că invocările sub formă de critică aduse de către Elena Madan în cererea de chemare în judecată înaintată împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului nu este restricționată prin lege. În raport de aceste precizări, instanța de recurs va reține și prevederile art. 8 lit. c) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, potrivit cărora nu poate fi intentată o acțiune cu privire la defăimare pentru declarația făcută în cererile, scrisorile sau plângerile cu privire la încălcarea drepturilor și a intereselor legitime, expediate autorităților publice pentru examinare.

Prin urmare, din textul normei date se desprinde cu claritate că legiuitorul a stabilit o categorie de relații de ordinea răspândirii informațiilor care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, ce se bucură de imunitate în raport cu procesele de defăimare, și nu vor putea fi judecate prin prisma Legii cu privire la libertatea de exprimare, respectiv și a art. 16 Cod civil, or, articolul 8 lit. c) din legea enunțată, enumeră exhaustiv aceste categorii, în șirul cărora se includ și cerințele despre dezmințirea informațiilor ce se referă la toate tipurile de adresări (cereri, scrisori, plângeri etc.) către autorități pentru a examina și soluționa diferite aspecte legate de încălcarea unor drepturi și interese legitime.

Astfel fiind, informațiile conținute în aceste petiții nu pot fi considerate ca defăimătoare, chiar dacă nu corespund adevărului, în aceste cazuri fiind realizat un drept constituțional al cetățenilor, astfel că aceste mijloc de apărare nu se consideră ca răspândire a informației care nu corespunde realității, ca urmare nu lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a persanei și nu servește temei de compensare a prejudiciului moral.

Față de toate aceste considerente, instanțele de judecată ierarhic inferioare întemeiat au respins pretenția lui Andrei Panaghiu din acțiunea reconvențională cu privire la obligarea Elenei Madan să dezmintă informația defăimătoare indicată în cererea prealabilă, în formă scrisă, obligarea Elenei Madan să ceară scuze pentru acțiunile de răspândire samovolnică a informației despre viața privată și de familie a lui și a mamei sale, indicată în cererea prealabilă, în formă scrisă, precum și cerințele lui Andrei Panaghiu cu privire la încasarea de la Elena Madan în beneficiul lui a compensației prejudiciului material și moral în sumă de 200 000 de euro sau echivalentul în lei moldovenești conform cursului la ziua executării și a despăgubirii pentru timpul de muncă pierdut în sumă de 288000 de lei, pentru doi ani de zile, ca fiind subsecvente cerinței de bază.

În altă ordine de idei, instanța de recurs relevă prevederile art. 429 alin. (2) și (3) CPC, potrivit cărora încheierile date în apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs și când încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului. Recursul 26 împotriva deciziei se consideră declarat și împotriva încheierilor, chiar dacă acestea au fost emise după pronunțarea hotărârii atacate cu recurs.

Astfel, cu referire la recursul lui Andrei Panaghiu împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea lui Andrei Panaghiu privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului, nu s-a dat curs apelului declarat și acordat apelantului termen pentru depunerea cererii de apel motivate cu înscrisurile prevăzute de lege și pentru achitarea taxei de stat în mărime de 562,50 de lei cu prezentarea bonului de plată, în cancelaria Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 85 alin. (4) CPC, în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei.

Prevederi similare se regăsesc și la art. 4 alin. (1) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 3 decembrie 1992, conform cărora, în cazurile prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau instanța judecătorească, în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, este în drept să elibereze, complet sau parțial, de plata taxei de stat persoanele fizice și juridice, precum și să eșaloneze sau să amâne achitarea taxei de stat. Așadar, din conținutul normelor de drept citate se deduce că, în funcție de situația materială a justițiabililor și în baza unor probe verosimile, judecătorul sau, după caz, instanța de judecată poate să decidă scutirea, amânarea sau eșalonarea plății taxei de stat pentru efectuarea unui act de procedură.

La caz se va reține că Andrei Panaghiu în susținerea cererii cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel, a motivat starea materială precară, motivele de sănătate și lipsa surselor financiare, dat fiind faptul că nu lucrează și se întreține din pensia alimentară pentru limita de vârstă a mamei sale, cu care domiciliază împreună. Instanța de recurs constată că solicitând scutirea de la achitarea taxei de stat la depunerea apelului, Andrei Panaghiu nu a prezentat probe justificative, care ar confirma imposibilitatea achitării taxei de stat în cuantumul necesar la depunerea cererii de apel.

Or, copia certificatelor de investigație medicală a lui Andrei Panaghiu, în cadrul Spitalului Internațional Medpark din 7 martie 2013 și în cadrul IMSP AMT Centru nu demonstrează cu certitudine starea materială dificilă a lui Andrei Panaghiu, ce ar face imposibilă achitarea integrală a taxei de stat de către aceasta la depunerea apelului (f. d. 171-172 vol. II).

Cu atât mai mult că prin confirmarea Serviciului Fiscal de Stat nr. 26/2-09/3- 27/-338 din 21 decembrie 2018, anexată de către Andrei Panaghiu la cererea de scutire, se comunică că potrivit satelor Sistemului informațional al Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova, Andrei Panaghiu nu are declarate venituri impozabile în perioada anilor 2014-2017, și nicidecum nu indică starea materială precară a lui Andrei Panaghiu la data declarării apelului – 11 ianuarie 2019, precum și nici nu demonstrează faptul că ultimul nu este angajat în câmpul muncii, or o asemenea 27 informație urmând a fi prezentată de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă (f. d. 170 vol. I). Ca urmare, în circumstanțele date, instanța de apel justificat, prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a respins cererea lui Andrei Panaghiu cu privire la scutirea de la achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Ca consecință, având în susținere prevederile 368 alin. (1) CPC, instanța de apel întemeiat nu a dat curs cererii de apel depusă de către Andrei Panaghiu, și acordat apelantului termen pentru depunerea cererii de apel motivate cu înscrisurile prevăzute de lege și pentru achitarea taxei de stat în mărime de 562,50 de lei cu prezentarea bonului de plată, în cancelaria Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat.

În alt context, instanța de recurs remarcă că la data de 17 aprilie 2019, Andrei Panaghiu a depus la Curtea de Apel Chișinău un demers, prin care a solicitat restituirea referinței depuse de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan în ședința de judecată a instanței de apel din 3 aprilie 2019, deoarece prin încheierea din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost stabilită data limită de prezentare a referinței, cu cel puțin trei zile înainte de data ședinței de judecată fixată pentru 20 martie 2019 (f. d. 9-11 vol. III). Aici, instanța de recurs conchide justificată concluzia instanței de apel de respingere a demersului înaintat de Andrei Panaghiu privind restituirea referinței prezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan prin încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Or, reieșind din procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel din 3 aprilie 2019, rezultă că referința a fost depusă de Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan la faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare (f. d. 1 vol. III). Drept urmare, instanța de recurs consideră neîntemeiat recursul depus de Andrei Panaghiu împotriva încheierii protocolare din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin a fost respins demersul înaintat de Andrei Panaghiu privind restituirea referinței prezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan.

În context, se va menționa și faptul că la 21 mai 2019, Andrei Panaghiu a depus la Curtea de Apel Chișinău o cerere prin care a solicitat suspendarea procesului în prezenta cauză civilă în ordine de apel, până la data rămânerii irevocabile a hotărârii într-o altă cauză civilă la cererea lui Andrei Panaghiu, persoană interesată Elena Madan cu privire la recunoașterea faptului lipsei stării de inaptitudine de muncă și a lipsei circumstanțelor excepționale (boală gravă, mutilare sau alt viciu al părintelui), până la momentul decesului din XXXXX a lui Gheorghe Panaghiu, drept exigență pentru necesitatea sprijinului material, aflată pe rol la Judecătoria Chișinău sediul Centru (f. d. 12-14 vol. III).

În conformitate cu art. 261 lit. h) CPC, la cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care cauza nu poate fi judecată înainte de soluționarea unei alte cauze conexe. Din sensul normei citate, reiese faptul că suspendarea procesului, din motivul aflării pe rol a unei alte cauze conexe este un act discreționar al instanței, și nu o obligație în acest sens. 28 Prin prisma normelor sus citate, instanța de recurs conchide că instanța de apel corect prin încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel a respins demersul lui Andrei Panaghiu cu privire la suspendarea procesului.

Or, depunerea în instanța de judecată de către Andrei Panaghiu a cererii cu privire la recunoașterea faptului lipsei stării de inaptitudine de muncă și a lipsei circumstanțelor excepționale (boală gravă, mutilare sau alt viciu al părintelui), până la momentul decesului din XXXXX a lui Gheorghe Panaghiu, drept exigență pentru necesitatea sprijinului material, nu constituie temei de suspendare a procesului, în situația în care necesitatea întreținerii materiale a lui Gheorghe Panaghiu până la deces, este supusă aprecierii și în prezenta cauză civilă. De altfel, instanța de recurs consideră necesar de a respinge și recursul declarat de Andrei Panaghiu împotriva încheierii protocolare din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins demersul înaintat de Andrei Panaghiu privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție să emită un aviz consultativ.

Astfel, aici, instanța de recurs remarcă că la data de 22 mai 2019, Andrei Panaghiu a depus la Curtea de Apel Chișinău un demers prin care a solicitat emiterea de către Plenul Curții Supreme de Justiție a unui aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a prevederilor art. 373 și 385 CPC. În conformitate cu prevederile art. 122 alin. (1), (11) și (12) CPC, dacă în procesul judecării cauzei într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii.

Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Solicitarea avizului consultativ trebuie să se refere la dificultăți de aplicare corectă a normei de drept susceptibile de interpretări diferite. Solicitarea avizului consultativ nu va conține formularea unei simple întrebări cu privire la aplicarea unui text de lege. Obiectul solicitării îl constituie o veritabilă problemă de drept dacă întrunește următoarele condiții: a) solicitarea este formulată în legătură cu existența unei cauze aflate în curs de examinare în instanța de judecată; b) lămurirea problemei de drept este determinantă pentru soluționarea în fond a cauzei în care a fost ridicată; c) problema este nouă, interpretarea dată problemei de drept nu a fost soluționată printr-un aviz consultativ anterior.

Alineatul (2) al aceleiași norme de drept prevede că în cazul în care instanța de judecată respinge demersul participanților la proces privind solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție, aceasta va emite o încheiere nesusceptibilă de recurs. Din conținutul cadrului legislativ citat rezultă cert că instanța de judecată solicită Plenului emiterea unui aviz consultativ doar în cazul în care întâmpină dificultăți la aplicarea legii materiale ori procesuale. În speță, însă nu sunt prezente anumite dificultăți la aplicarea normelor de drept, acestea fiind clare și exprese în aplicare, fapt ce denotă justețea concluziei 29 instanței de apel cu privire la respingerea demersului înaintat de Andrei Panaghiu privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție să emită un aviz consultativ.

Totodată, instanța de recurs conchide că nici argumentele lui Andrei Panaghiu invocate în cererea de recurs împotriva încheierilor protocolare din 22 septembrie 2020 ale Curții de Apel Chișinău, precum că în timpul examinării cererii de apel depusă de el, instanța de apel a pronunțat un șir de încheieri protocolare cu încălcarea prevederilor art. 9, 10, 22, 25-27, 270, 370, 373, 376, 383 și 384 CPC, la caz nu și- au găsit justificare, fapt ce dictează și respingerea acestui recurs. Sub un alt aspect, este de notat că la la 25 ianuarie 2021, Andrei Panaghiu a depus la Curtea de Apel Chișinău și o cerere, prin care a solicitat adoptarea unei decizii suplimentare, invocând că prin prisma prevederilor art. 359 CPC, instanța de apel este obligată, odată cu declararea și depunerea apelului, în procedură de apel, să examineze legalitatea încheierilor protocolare și să se expună pe marginea acestora, dar instanța de apel a omis acest fapt.

În conformitate cu art. 250 alin. (1) CPC, instanța care a pronunțat hotărârea emite, din oficiu sau la cererea participanților la proces, o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunțat asupra unei pretenții formulate de către părți sau de către intervenientul principal; b) rezolvând problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acțiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Din analiza acestor dispoziții legale, rezultă incontestabil că legislatorul a prevăzut expres situațiile când instanța de judecată, poate din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită o hotărâre suplimentară. Instanța de recurs conchide că Andrei Panaghiu a solicitat adoptarea unei decizii suplimentare privind verificarea legalității încheierilor protocolare emise de prima instanță, prin care a fost dispusă amânarea ședinței de judecată, întreruperea ședințelor de judecată, anexarea înscrisurilor la materialele cauzei, reluarea examinării cauzei în fond, care nu se încadrează în prevederile art. 250 CPC. În conexiunea acestor relatări, instanța de apel corect a respins cererea depusă de Andrei Panaghiu cu privire la adoptarea unei decizii suplimentare, fapt ce indică la netemeinicia recursului lui Andrei Panaghiu împotriva încheierii din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a repinge recursurile declarate de Andrei Panaghiu împotriva încheierilor contestate, cu menținerea acestora, de a admite recursul declarat de Andrei Panaghiu împotriva deciziei din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea prin care au fost admise cerințele Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn 30 cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului și încasarea cheltuielilor de judecată, declarat succesor nedemn Andrei Panaghiu, cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului Gherorghe Panaghiu, decedat la XXXXX,

încasate de la Andrei Panaghiu în beneficiul Elenei Madan cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat în sumă de 150 de lei și respinsă cererea reconvențională a lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral al defunctului și obligarea predării patrimoniul succesoral integral și de a pronunța în partea dată o nouă hotărâre prin care de a respinge cerința Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea lui Andrei Panaghiu ca succesor nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului Gherorghe Panaghiu, decedat la XXXXX, de a respinge cerințele lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu în beneficiul lui - Andrei Panaghiu, în calitate de moștenitor legal de clasa I și obligarea Elenei Madan să predea patrimoniul succesoral integral, rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, succesorului - Andrei Panaghiu.

În rest, decizia din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, în partea prin care a fost respinsă cererea reconvențională a lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la dezmințirea informației defăimătoare, repararea prejudiciului material, prejudiciului moral și a despăgubirii pentru timpul de muncă pierdut, de a menține. Dat fiind faptul că în rest decizia instanței de apel nu a fost contestată cu recurs, instanța de recurs consideră inoportun, prin prisma prevederilor art. 442 alin. (1) CPC, de a se expune cu privire la legalitatea acesteia în partea necontestată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se resping recursurile declarate de Andrei Panaghiu împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea lui Andrei Panaghiu privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului și nu s-a dat curs apelului declarat, încheierii protocolare din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse demersurile înaintate de Andrei Panaghiu privind restituirea referinței prezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan și privind suspendarea procesului, încheierii protocolare din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins demersul înaintat de Andrei Panaghiu privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție să emită un aviz consultativ, încheierilor protocolare din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și încheierii din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea depusă de Andrei Panaghiu cu privire la adoptarea unei decizii suplimentare.

31 Se menține încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea lui Andrei Panaghiu privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului și nu s-a dat curs apelului declarat, încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse demersurile înaintate de Andrei Panaghiu privind restituirea referinței prezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele Elenei Madan și privind suspendarea procesului, încheierea protocolară din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins demersul înaintat de Andrei Panaghiu privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție să emită un aviz consultativ, încheierile protocolare din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea depusă de Andrei Panaghiu cu privire la adoptarea unei decizii suplimentare.

Se admite recursul declarat de Andrei Panaghiu împotriva deciziei din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Se casează parțial decizia din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral al defunctului, obligarea predării patrimoniul succesoral integral, dezmințirea informației defăimătoare, repararea prejudiciului material, prejudiciului moral și a despăgubirii pentru timpul de muncă pierdut, și anume în partea prin care au fost admise cerințele Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea succesorului nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului și încasarea cheltuielilor de judecată, declarat succesor nedemn Andrei Panaghiu, cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului Gherorghe Panaghiu, decedat la XXXXX,

încasate de la Andrei Panaghiu în beneficiul Elenei Madan cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat în sumă de 150 de lei și respinsă cererea reconvențională a lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral al defunctului și obligarea predării patrimoniul succesoral integral, și se pronunță în partea dată o nouă hotărâre prin care: Se resping cerințele Elenei Madan împotriva lui Andrei Panaghiu cu privire la declararea lui Andrei Panaghiu ca succesor nedemn cu decăderea din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral al defunctului Gherorghe Panaghiu, decedat la XXXXX și încasarea cheltuielilor de judecată.

Se resping cerințele lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu în beneficiul lui - Andrei Panaghiu, în calitate de moștenitor legal de clasa I și obligarea Elenei Madan să predea patrimoniul succesoral integral, rămas după decesul lui Gheorghe Panaghiu, succesorului - Andrei Panaghiu. 32 În rest, decizia din 25 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, în partea prin care a fost respinsă cererea reconvențională a lui Andrei Panaghiu împotriva Elenei Madan cu privire la dezmințirea informației defăimătoare, repararea prejudiciului material, prejudiciului moral și a despăgubirii pentru timpul de muncă pierdut, se mențin.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Ala Cobăneanu 33