2rh-141/17 — Înlaturarea obstacolelor de intrare în posesie si folosinta patrimoniului

prima instanță: A. Danilov dosarul nr. 2rh-141/17 instanța de apel: V. Negru, I. Secrieru, A. Pahopol instanța de recurs: V. Doagă, I. Druță, T. Chișca-Doneva Î N C H E I E R E 5 iulie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de Rusu Ion, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Madan împotriva lui Panaghiu Andrei cu privire la declararea persoanei ca succesor nedemn și la acțiunea reconvențională a lui Panaghiu Andrei împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință patrimoniului succesoral, dezmințirea informației defăimătoare, încasarea prejudiciului moral și compensației pentru timpul de muncă pierdut, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2017, prin care a fost respins recursul declarat de Rusu Ion împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, c o n s t a t ă: La 04 mai 2016, Madan Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Panaghiu Andrei cu privire la declararea persoanei ca succesor nedemn.

În motivarea acțiunii a indicat că Panaghiu Gheorghe și Panaghiu (Dimitriu) Tatiana au încheiat căsătoria la data de 08 mai 1980. Menționează că în urma acestei căsătorii, părinții lui Panaghiu Gheorghe au acceptat ca ambii soți să locuiască temporar în casa părintească de pe adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str. Dacilor 21, iar la data de 20 ianuarie 1981 Panaghiu (Dimitriu) Tatiana la născut pe feciorul Panaghiu Andrei. Susține că din momentul căsătoriei, între Panaghiu Gheorghe și Panaghiu (Dimitriu) Tatiana permanent se iscau certuri pe baza problemelor apărute în familie, în rezultatul cărora au divorțat la data de 04 iulie 1990, iar Panaghiu (Dimitriu) Tatiana împreună cu feciorul Panaghiu Andrei s-au stabilit cu traiul pe adresa, mun.

Chișinău, str. Gheorghe Codreanu 7. Afirmă că după separarea de fapt a lui Panaghiu Gheorghe de Panaghiu (Dimitriu) Tatiana și pârâtul Panaghiu Andrei, ultimii au tulburat regulat liniștea lui Panaghiu Gheorghe și a membrilor familiei acestuia, prin comportament anormal exprimat prin aplicarea violenței fizice și prin amenințări regulate și reale de răfuială fizică asupra tuturor membrilor familiei chiar în ograda casei lor, fiind creată o stare de frică și de nesiguranță, în rezultatul cărora a fost nevoită să se adreseze la organele de poliție. Indică că în perioada anilor 2014-2015, starea sănătății lui Panaghiu Gheorghe s- a înrăutățit și nefiind în stare să muncească, a solicitat ajutorul tuturor rudelor pentru acordarea întreținerii.

Remarcă că deși Panaghiu Andrei avea obligația legală, nu a participat la întreținerea tatălui Panaghiu Gheorghe, ultimul fiind întreținut exclusiv de către surorile sale Madan (Panaghiu) Elena și Colin (Panaghiu) Zenovia, până la momentul decesului defunctului, suportând inclusiv și cheltuielile de înmormântare. Relatează reclamanta că din anul 2001 până în prezent, a întreținut și a achitat impozite pentru casa părintească și terenul agricol ale lui Panaghiu Gheorghe situate pe adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str. Dacilor 21, cât și în hotarele or. Durlești.

Mai menționează că acțiunile de agresiune și amenințare cu răfuială fizică au continuat din partea lui Panaghiu Andrei, din care motiv, în scopul apărării integrității fizice și a drepturilor patrimoniale, la data de 16 martie 2016, a depus o cerere la Inspectoratul de Poliție Buiucani, solicitând îngrădirea accesului lui Panaghiu Andrei în ograda casei în care a locuit Panaghiu Gheorghe și constatarea tulburării liniștii în ograda casei de locuit amplasate în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Dacilor 21. La fel, a relevat că în baza sesizării sus menționate înregistrate cu nr. 3755 la 16 martie 2016, a primit răspunsul de la Inspectoratul de Poliție Buiucani în care se indică că faptele invocate în cerere s-au adeverit parțial, iar din motivul că speța în cauză poartă un caracter civil, a fost îndemnată să se adreseze în instanța de judecată întru apărarea intereselor sale.

Solicită declararea lui Panaghiu Andrei ca succesor nedemn cu decăderea acestuia din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral rămas după decesului lui Panaghiu Gheorghe, totodată în vederea asigurării acțiunii a solicitat suspendarea eliberării de către notarul public Gladîș Oleg a certificatului de moștenitor legal lui Panaghiu Andrei în procedura succesorală deschisă după decesul lui Panaghiu Gheorghe. Totodată în vederea asigurării acțiunii, a solicitat reclamanta suspendarea eliberării de către notarul public Gladîș Oleg a certificatului de moștenitor legal lui Panaghiu Andrei în procedura succesorală deschisă după decesul lui Panaghiu Gheorghe. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 05 mai 2016, a fost admisă cererea reclamantei Madan Elena cu privire la asigurarea acțiunii, fiind dispusă suspendarea eliberării de către notarul public Gladîș Oleg a certificatului de moștenitor legal lui Panaghiu Andrei, în procedura succesorală deschisă după decesul lui Panagiu Ghoerghe, până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești. La 20 mai 2016, Panaghiu Andrei, a declarat recurs nemotivat împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05 mai 2016, solicitând admiterea acestui, casarea integrală a încheierii contestate cu soluționarea prin decizie a problemei în fond.

La 20 iunie 2016, Panaghiu Andrei a depus cerere reconvențională împotriva Elenei Madan, solicitând respingerea integrală a acțiunii inițiale cu privire la declararea persoanei drept succesor nedemn ca neîntemeiată, înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Panagiu Gheorghe, în beneficiul lui Panaghiu Andrei, având calitatea de moștenitor legal de clasa I, cu obligarea Elenei Madan de a preda patrimoniul succesoral integral succesorului Panaghiu Andrei, obligarea Elenei Madan să dezmintă informația defăimătoare indicată în cererea prealabilă, în forma scrisă, obligarea Elenei Madan să ceară scuze pentru acțiunile de răspândire samavolnică a informației despre viața privată și de familie, încasarea de la Madan Elena în beneficiul lui Panagiu Andrei suma de 200 000 euro cu titlu de prejudiciul moral și 120 000 lei cu titlu de despăgubiri pentru timpul de muncă pierdut pe parcursul unui an de zile.

La 27 iunie 2016, Panaghiu Andrei, a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05 mai 2016, solicitând admiterea acestui, casarea integrală a încheierii contestate cu soluționarea prin decizie problema în fond prin respingerea cererii Elenei Madan cu privire la asigurarea acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016, a fost respins recursul declarat de Panaghiu Andrei și menținută încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05 mai 2016. La 25 noiembrie 2016, Rusu Ion a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și încheierii primei instanțe și restituirea pricinii pentru judecare în prima instanță la faza de primire a cererii de chemare în judecată pentru determinarea cercului de persoane ce urmează a fi atrase în proces, examinarea asigurării acțiunii și pregătirea pricinii pentru dezbaterile judiciare.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) și lit. c) CPC, a invocat că încheierea instanței de apel este neîntemeiată și urmează a fi casată, deoarece nu s-a dispus determinarea întregului cerc de moștenitori ce urmează a fi atrase în proces, inclusiv și a sa, în calitate de creditor al defunctului Panaghiu Gheorghe în scopul posibilității înaintării cererilor și demersurilor. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rusu Ion, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016. La 26 ianuarie 2017, Rusu Ion a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel pentru examinarea cererii de revizuire.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2017, a fost respins recursul declarat de Rusu Ion și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017. La data de 06 aprilie 2017, Rusu Ion a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea cauzei în ordine de recurs și admiterea recursului declarat împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017 în sensul formulat În motivarea cererii de revizuire, Rusu Ion cu referire la prevederile art. 447 lit. b) și art. 449 CPC, a invocat că instanța de recurs nu a examinat efectiv argumentele invocate în cererea de recurs, iar menționând că acestea nu pot fi reținute a lăsat fără apreciere faptul că în recursul declarat întemeiat a fost invocată ilegalitatea examinării cererii de revizuire în lipsa sa și a avocatului său.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. După cum se constată la caz, cererea de revizuire este depusă de Rusu Ion, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2017, prin care a fost respins recursul declarat de Rusu Ion și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017 prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rusu Ion împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016 (f.d.

114-118). Este de reținut că deși, Rusu Ion a depus cererea de revizuire împotriva actului de dispoziție al instanței de recurs, ultimul nu a invocat nici un temei de declarare a revizuirii. Sub aspectul dat se va remarca că în conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă. Din analiza textelor legale aplicabile, rezultă că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Însă, prin prisma normei enunțate, la caz se constată că revizuentul Rusu Ion, în cererea de revizuire a invocat că instanța de recurs nu e examinat efectiv argumentele invocate în cererea de recurs vizavi de ilegalitatea examinării de către Curtea de Apel Chișinău a cereri de revizuire în lipsa sa și avocatului său. Respectiv, este de remarcat că Rusu Ion în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci a oferit împrejurări ce țin de nerespectarea normelor de drept procedural de către prima instanță și instanța de apel, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de această normă.

În acest context, Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale. În consecință, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu conține careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Rusu Ion ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Rusu Ion împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Madan împotriva lui Panaghiu Andrei cu privire la declararea persoanei ca succesor nedemn și la acțiunea reconvențională a lui Panaghiu Andrei împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de intrare în posesie și folosință patrimoniului succesoral, dezmințirea informației defăimătoare, încasarea prejudiciului moral și compensației pentru timpul de muncă pierdut.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva