2r-146/17 — declararea persoanei ca succesoru nedemn, înlăturarea pbstacolelor de întrare în posesie și folosință patrimoniului succesoral

prima instanță: A. Danilov dosarul nr. 2r-146/17

instanța de apel: V. Negru, I. Secrieru, A. Pahopol

D E C I Z I E

01 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Rusu Ion,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Madan împotriva lui

Panaghiu Andrei cu privire la declararea persoanei ca succesor nedemn și la acțiunea

reconvențională a lui Panaghiu Andrei împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea

obstacolelor de intrare în posesie și folosință patrimoniului succesoral, dezmințirea

informației defăimătoare, încasarea prejudiciului moral și compensației pentru timpul de

muncă pierdut,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, prin care a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire a lui Rusu Ion, împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 30 iunie 2016,

c o n s t a t ă:

La 04 mai 2016, Madan Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Panaghiu Andrei cu privire la declararea persoanei ca succesor nedemn.

În motivarea acțiunii a indicat că Panaghiu Gheorghe și Panaghiu (Dimitriu)

Tatiana au încheiat căsătoria la data de 08 mai 1980.

Menționează că în urma acestei căsătorii, părinții lui Panaghiu Gheorghe au

acceptat ca ambii soți să locuiască temporar în casa părintească de pe adresa

mun. Chișinău, or. Durlești, str. Dacilor, 21, iar la data de 20 ianuarie 1981

Panaghiu (Dimitriu) Tatiana a născut pe feciorul Panaghiu Andrei.

Susține că din momentul căsătoriei, între Panaghiu Gheorghe și

Panaghiu (Dimitriu) Tatiana permanent se iscau certuri pe baza problemelor apărute în

familie, în rezultatul cărora au divorțat la data de 04 iulie 1990, iar Panaghiu (Dimitriu)

Tatiana împreună cu feciorul Panaghiu Andrei s-au stabilit cu traiul pe adresa,

mun. Chișinău, str. Gheorghe Codreanu, 7.

Afirmă că după separarea de fapt a lui Panaghiu Gheorghe de Panaghiu

(Dimitriu) Tatiana și pârâtul Panaghiu Andrei, ultimii au tulburat regulat liniștea lui

Panaghiu Gheorghe și a membrilor familiei acestuia, prin comportament anormal

exprimat prin aplicarea violenței fizice și prin amenințări regulate și reale de răfuială

fizică asupra tuturor membrilor familiei chiar în ograda casei lor, fiind creată o stare de

frică și de nesiguranță, în rezultatul cărora a fost nevoită să se adreseze la organele de

poliție.

Indică că în perioada anilor 2014-2015, starea sănătății a lui Panaghiu Gheorghe

s-a înrăutățit, și nefiind în stare să muncească, a solicitat ajutorul tuturor rudelor pentru

acordarea întreținerii.

Remarcă că deși, Panaghiu Andrei avea obligația legală de a participa la

întreținerea tatălui său Panaghiu Gheorghe, acesta s-a eschivat de la executarea

obligației date, iar întreținerea acestuia a fost asigurată exclusiv de către surorile sale

Madan (Panaghiu) Elena și Colin (Panaghiu) Zenovia, până la momentul decesului

defunctului, suportând inclusiv și cheltuielile de înmormântare.

Relatează că din anul 2001 până în prezent, a întreținut și a achitat impozite

pentru casa părintească și terenul agricol ale lui Panaghiu Gheorghe situate pe adresa

mun. Chișinău, or. Durlești, str. Dacilor, 21, cât și în hotarele or. Durlești.

Mai menționează că acțiunile de agresiune și amenințare cu răfuială fizică au

continuat din partea lui Panaghiu Andrei, din care motiv, în scopul apărării integrității

fizice și a drepturilor patrimoniale, la data de 16 martie 2016, a depus o cerere la

Inspectoratul de Poliție Buiucani, solicitând îngrădirea accesului lui Panaghiu Andrei în

ograda casei în care a locuit Panaghiu Gheorghe și constatarea tulburării liniștii în

ograda casei de locuit amplasate în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Dacilor, 21.

La fel, a relevat că în baza sesizării sus menționate înregistrate cu nr. 3755 la

16 martie 2016, a primit răspunsul de la Inspectoratul de Poliție Buiucani în care se

indică că faptele invocate în cerere s-au adeverit parțial, iar din motivul că speța în

cauză poartă un caracter civil, a fost îndemnată să se adreseze în instanța de judecată

întru apărarea intereselor sale.

Solicită declararea lui Panaghiu Andrei ca succesor nedemn cu decăderea acestuia

din dreptul la succesiune asupra patrimoniului succesoral rămas după decesului lui

Panaghiu Gheorghe, totodată în vederea asigurării acțiunii a solicitat suspendarea

eliberării de către notarul public Gladîș Oleg a certificatului de moștenitor legal lui

Panaghiu Andrei în procedura succesorală deschisă după decesul lui Panaghiu

Gheorghe.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05 mai 2016, a fost

admisă cererea reclamantei Madan Elena cu privire la asigurarea acțiunii, fiind dispusă

suspendarea eliberării de către notarul public Gladîș Oleg a certificatului de moștenitor

legal lui Panaghiu Andrei, în procedura succesorală deschisă după decesul lui

Panagiu Ghoerghe, până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești.

La 20 mai 2016, Panaghiu Andrei, a declarat recurs nemotivat împotriva

încheierii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05 mai 2016, solicitând admiterea

acestui, casarea integrală a încheierii contestate cu soluționarea prin decizie a problemei

în fond.

La 20 iunie 2016, Panaghiu Andrei a depus cerere reconvențională împotriva

Elenei Madan, solicitând respingerea integrală a acțiunii inițiale cu privire la declararea

persoanei drept succesor nedemn ca neîntemeiată, înlăturarea obstacolelor de intrare în

posesie și folosință asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui

Panagiu Gheorghe, în beneficiul lui Panaghiu Andrei, având calitatea de moștenitor

legal de clasa I, cu obligarea Elenei Madan de a preda patrimoniul succesoral integral

succesorului Panaghiu Andrei, obligarea Elenei Madan să dezmintă informația

defăimătoare indicată în cererea prealabilă, în forma scrisă, obligarea Elenei Madan să

ceară scuze pentru acțiunile de răspândire samavolnică a informației despre viața privată

și de familie, încasarea de la Madan Elena în beneficiul lui Panagiu Andrei suma de

200 000 euro cu titlu de prejudiciul moral și 120 000 lei cu titlu de despăgubiri pentru

timpul de muncă pierdut pe parcursul unui an de zile.

La 27 iunie 2016, Panaghiu Andrei, a declarat recurs motivat împotriva încheierii

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05 mai 2016, solicitând admiterea acestui,

casarea integrală a încheierii contestate cu soluționarea prin decizie problema în fond

prin respingerea cererii Elenei Madan cu privire la asigurarea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016, a fost respins recursul

declarat de Panaghiu Andrei și menținută încheierea Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 05 mai 2016.

La 25 noiembrie 2016, Rusu Ion a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și

încheierii primei instanțe și restituirea pricinii pentru judecare în prima instanță la faza

de primire a cererii de chemare în judecată pentru determinarea cercului de persoane ce

urmează a fi atrase în proces, examinarea asigurării acțiunii și pregătirea pricinii pentru

dezbaterile judiciare.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) și lit. c)

CPC, a invocat că încheierea instanței de apel este neîntemeiată și urmează a fi casată,

deoarece nu s-a dispus determinarea întregului cerc de moștenitori ce urmează a fi

atrase în proces, inclusiv și a sa, în calitate de creditor al defunctului Panaghiu

Gheorghe în scopul posibilității înaintării cererilor și demersurilor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rusu Ion, împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 30 iunie 2016.

La 26 ianuarie 2017, Rusu Ion a declarat recurs împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii

recurate, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel pentru examinarea cererii

de revizuire.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată

considerând-o neîntemeiată și care urmează a fi casată.

Susține că instanța de apel a examinat cauza la data de 17 ianuarie 2017, cu toate

că a depus cererea de amânare a examinării cauzei.

În acest context susține că instanța a ignorat în mod neîntemeiat cererea de

amânare și a trecut la examinarea cererii de revizuire, fiind încălcat dreptul la un proces

echitabil garantat de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie

2017 la 26 ianuarie 2017, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului drept temei de revizuire a deciziei

Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016, revizuentul a invocat prevederile art. 449

lit. b) și lit. c) CPC, susținând că decizia instanței de apel este neîntemeiată și urmează a

fi casată deoarece nu s-a dispus determinarea întregului cerc de moștenitori ce urmează

a fi atrași în proces, inclusiv și a sa în calitate de creditor al defunctului Panaghiu

Gheorghe, în scopul posibilității înaintării cererilor și demersurilor.

În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a ajuns la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, deoarece argumentele expuse în susținerea

cererii de revizuire nu constituie temei prevăzut de art. 449 lit. b) și lit. c) CPC.

Or, în cazul invocării temeiului de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este

necesară invocarea unor circumstanțe sau fapte esențiale existente obiectiv până la

pronunțarea hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine

irevocabilă iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării

hotărârii, revizuirea căreia se cere și care ar putea să influențeze esențial soluția dată

inițial de prima instanță.

Iar, în interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. c) CPC este important ca

instanța să fi emis o hotărâre cu privire la drepturile unor persoane care nu au fost

implicate în proces. Totodată este important ca instanța să constate în baza probelor

pertinente și concludente prezentate că persoana care nu a fost implicată în proces este

subiect al raportului material litigios iar prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei

implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi.

Prin urmare, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de către

revizuentul în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de

art. 449 lit. b) și lit. c) CPC, deoarece ultima nu a indicat nici o circumstanță nouă, care

nu i-a fost și nu i-a putut fi cunoscută anterior și care ar putea să influențeze esențial

soluția dată inițial de prima instanță și nu a invocat nici un argument care ar indica la

faptul că instanța de recurs a emis decizia, revizuirea cărei se solicită în speță, cu privire

la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

În acest context, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că Rusu Ion în susținerea cererii de revizuire nu a

invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita

revizuirea hotărârii, ci a invocat presupuse încălcări de procedură admise de către

instanțe.

Astfel, însăși faptul dezacordului cu actul de dispoziție contestat nu constituie un

motiv suficient pentru revizuirea unei hotărâri.

La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări,

ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6

al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul

căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea

judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De

aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în

mod limitativ în art. 449 CPC.

Prin urmare, justificat Curtea de Apel Chișinău, cu referire la art. 453 CPC,

examinând temeiurile de revizuire, a conchis că cererea de revizuire depusă de către

Rusu Ion nu se încadrează în prevederile legale statuate la art. 449 CPC.

Nu poate constitui temei de admitere a recursului nici susținea recurentului cu

referire la faptul că încheierea contestată a fost adoptată în lipsa sa, fără a ține cont de

cererea de amânare a examinării cauzei depusă la 16 ianuarie 2017, pe motivul aflării

avocatului în concediul de odihnă anual.

Aceasta deoarece dispozițiile art. 452 CPC, direct stipulează că părților li se

comunică locul, data și ora ședinței de judecată, însă neprezentarea lor nu împiedică

examinarea cererii de revizuire, fapt care respinge și susținerea recurentului, precum că

fără temei justificat a fost respinsă cererea cu privire la amânarea ședinței de judecată

fixată pentru 17 ianuarie 2017.

Sub acest aspect, este de menționat că actele cauzei denotă cu certitudine faptul

că Rusu Ion a cunoscut despre ședința din 17 ianuarie 2017 (f. d. 96), cu atât mai mult

recurentul nu a prezentat confirmarea faptului că ar fi angajat un avocat, precum și nici

faptul aflării acestuia în concediul de odihnă anual.

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentului

invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de

admitere a recursului în sensul invocat, or acesta nu conțin temeiuri care ar indica

expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii de

revizuire ca inadmisibilă, mai mult că sunt similare celor invocate și în cererea de

revizuire.

Distinct de cele relatate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și

de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Rusu Ion.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Madan împotriva lui Panaghiu Andrei

cu privire la declararea persoanei ca succesor nedemn și la acțiunea reconvențională a

lui Panaghiu Andrei împotriva Elenei Madan cu privire la înlăturarea obstacolelor de

intrare în posesie și folosință patrimoniului succesoral, dezmințirea informației

defăimătoare, încasarea prejudiciului moral și compensației pentru timpul de muncă

pierdut.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva