3ra-694/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individualfavorabil

3ra-694/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individualfavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-694/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

07 iulie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Daria Malanciuc, reprezentată

de avocatul Nicolae Malanciuc,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Daria Malanciuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și încheierii

din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 11 septembrie 2019, Malanciuc Daria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, ulterior modificată, solicitând

constatarea circumstanțelor de drept prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. a) al Legii nr.

156-XIV din 14.10.1998 cu privire la reexaminarea drepturilor sale la pensie,

obligarea pârâtului de a-i recalcula perioada vechimii în muncă de la 27.06.1979

până la 29.10.1983 (în total – 4 ani 4 luni 2 zile) ca perioadă de activitate cu avantaj

în calitate de asistentă medicală în Instituția de reabilitare socială nr. 3 Leova din

cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al MAI, cu calcularea a două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu și obligarea pârâtului de a-i recalcula

pensia pentru limita de vârstă în baza stagiului de cotizare realizat (f.d.2-4, 43-45).

În motivarea acțiunii a indicat că, începând cu 01.05.2011, la împlinirea vârstei

de 57 ani, i s-a stabilit pensie pentru limită de vârstă cu un stagiu de cotizare realizat

până la 01.01.1999 de 24 ani 10 luni 06 zile și după 01.01.1999 de 12 ani 04 luni 06

zile, în total 37 ani 02 luni 12 zile.

De către Casa Națională Teritorială Sângerei i s-a calculat pensia pentru limita

de vârstă în sumă de 642,03 de lei. Calculul pensiei s-a efectuat în corespundere cu

1

Legea privind pensiile de asigurări Sociale de Stat nr. 156 - XIV din 14 octombrie

1998 (art. 53 alin. (1)).

A relatat că, prin ordinul de primire nr. 126 din 27.06.1979 și ordinul de

concediere nr. 221 1/s din 29.10.1983, a activat în calitate de asistentă medicală a

Instituției de reabilitare socială nr. 3 Leova din cadrul Departamentului Instituțiilor

Penitenciare al MAI.

Prin ordinul de primire nr. 153 din 09.11.1993 a activat în calitate de asistentă

medicală a secției de fizioterapie din spitalul raional Cimișlia, fiind concediată prin

ordinul nr. 82 „1” din 02.07.1984.

Prin ordinul de primire nr. 44 din 01.04.1985 a activat în calitate de asistentă

medicală a secției de fizioterapie din spitalul raional Rezina, fiind concediată prin

ordinul nr. 103 din 20.08.1987.

Prin ordinul de primire nr. 74 din 07.09.1987 a activat în calitate de asistentă

medicală în secția de fizioterapie din spitalul raional Sîngerei, iar care din

27.11.2000 asistentă medicală pe fizioterapie de categoria superioară, fiind

concediată la pensie prin ordinul nr. 116 din 10.12.2015.

Documentele de activitate se află în dosarul pentru pensie la CTAS Sângerei.

Astfel, consideră că la calcularea stagiului de cotizare, CTAS Sîngerei nu a calculat

perioada de activitate în calitate de asistentă medicală a Instituției de reabilitare

socială nr. 3 Leova din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al MAI, ca

perioadă de activitate cu avantaj, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru

o lună de serviciu, în corespundere cu pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21.02.1994.

În opinia reclamantei, la calcularea stagiului de cotizare, atât până la

01.01.1999, stabilit de 24 ani 10 luni 06 zile, cât și cel de după 01.01.1999 de 12 ani

04 luni 06 zile, CTAS Sîngerei nu a calculat perioada de activitate în calitate de

asistentă medicală a secției de fizioterapie din spitalele raionale Cimișlia, Rezina și

Sângerei, în care, la salariul de bază, i s-a adăugat sporul de compensare a riscului

profesional pentru munca prestată în condiții nefavorabile (factori nocivi).

A menționat că, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) lit. a) din Legea

privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14.10.1998, reexaminarea

drepturilor la pensie se efectuează în cazul apariției unor circumstanțe noi referitoare

la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la

pensie.

Nefiind de acord cu pensia stabilită, la 25.03.2019 s-a adresat cu cerere la

CTAS Sîngerei, iar la 29.03.2019 a primit un răspuns nesatisfăcător.

La 04 mai 2019, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cererea de

revendicare/restabilire a dreptului său la pensie în legătură cu recalcularea

cuantumului, solicitând soluționarea cerințelor invocate, conform legislației în

vigoare.

Răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 05 iunie 2019 nr. M-

1153/19 îl consideră neîntemeiat, deoarece nu corespunde rigorilor legislației

invocate în cererea din 04 mai 2019. Or, în cerere a solicitat cerințe concrete bazate

pe un drept stabilit prin lege, la care nu a primit un răspuns clar, prin care s-ar

respecta principiul egalității și nediscriminării.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ înaintată de

2

Malanciuc Daria împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la

anularea actului administrativ și obligarea emiterii unui act administrativ individual

favorabil (f.d. 57, 62-65).

La 01 decembrie 2020, avocatul Nicolae Malanciuc în intersele apelantei

Malanciuc Daria, a declarat apel împotriva hotărârii din 17 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

hotărîrii instanței de fond, cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea înaintată

să fie admisă integral (f.d. 60).

Prin încheierea din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea înaintată de către avocatul Nicolae Malanciuc în intersele

apelantei Malanciuc Daria privind atragerea în proces a unui specialist (f.d. 95-97).

Prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Daria Malanciuc împotriva hotărârii din 17 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu menținerea hotărârii contestate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, Casa Națională de Asigurări

Sociale întemeiat a stabilit pensia pentru limita de vârstă reclamantei Daria

Malanciuc prin decizia nr.14/2011/20143 din 24 mai 2011 conform formulei de

calcul al pensiei potrivit anexei nr.4 din Legea privind sistemul public de pensii nr.

156 din 14 octomrbie 1998 (în vigoare la data stabilirii pensiei 01.05.2011), or

activitatea reclamantei în calitate de asistentă medicală a Instituției de reabilitare

socială nr. 3 Leova din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al MAI, nu

era inclusă în lista nr.1 a unităților de producție, lucrărilor, profesiilor, funcțiilor și

indicilor, în temeiul cărora se acordă dreptul la pensie pentru limită de vîrstă în

condiții avantajoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 822 din 15 decembrie

1992 (în vigoare la data stabilirii pensiei 01 mai 2011).

A subliniat că, funcția deținută de Malanciuc Daria în cadrul Instituției de

reabilitare socială nr. 3 Leova din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare

al MAI, nu-i sunt aplicabile prevederile legale pentru ca să-i fie stabilită ca perioada

de activitate cu avantaj, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu, prin urmare Casa Națională de Asigurări Sociale întemeiat a stabilit

apelantei Malanciuc Daria pensia pentru limita de vîrstă conform formulei de calcul

al pensiei potrivit anexei nr. 4 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156

din 14 octombrie 1998 (în vigoare la data stabilirii pensiei 01 mai 2011).

Totodată, instanța de apel a reținut că, instanța de fond întemeiat a constatat

legalitatea răspunsului/deciziei CTAS Sîngerei nr. X-01/09-561 din 29.03.2019, și

respectiv decizia de soluționare a cererii prealabile manifestată prin răspunsul CNAS

nr. M-1153/19 din 05.06.2019 și nr. M-1427/19 din 19.07.2019, or soluția Casei

Naționale de Asigurări Sociale se întemeiază pe o interpretare corectă a normelor de

drept material, cu aprecierea cuvenită a probelor, în conformitate cu competențele

prevăzute de Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie

1998.

La 20 mai 2021, Daria Malanciuc, reprezentată de avocatul Nicoale Malanciuc

a depus recurs nemotivat, iar la 17 iunie 2021 a depus motivarea recursului împotriva

deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și încheierii din 20 aprilie 2021

a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei și încheierii contestate, cu

remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

3

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Suplimentar a indicat că, judecarea apelului a fost fixată pentru data de 20

aprilie 2021, ora 11.00, însă judecarea a avut loc în procedură scrisă, cu încălcarea

prevederilor art. 239 din Codul administrativ, fără consimțământul participanților la

proces, care este un drept discreționar al apelantului. Astfel, consideră că lipsește un

acord comun al participanților la proces ca cererea de apel să fie examinată în

procedură scrisă or, prezența apelantului în instanța de apel era necesară pentru a-și

prezenta efectiv argumentele în cauză, iar încălcarea dreptului discreționar al

apelantului este un temei de restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 20 aprilie 2021, fiind

recepționată de către recurent la 19 mai 2021 (f.d. 112).

Prin urmare, recursul depus de către Daria Malanciuc, reprezentată de avocatul

Nicoale Malanciuc la 20 mai 2021 (nemotivat) și la 17 iunie 2021 (motivat), este în

termen.

La 18 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia

cererii de recurs, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință asupra recursului

declarat, însă până în prezent nu și-a valorificat acest drept.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

4

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Daria Malanciuc, reprezentată de

avocatul Nicoale Malanciuc, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

5

d i s p u n e :

Recursul depus de Daria Malanciuc, reprezentată de avocatul Nicoale

Malanciuc, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

6