3ra-642/21 — obligarea recalcularii pensiei

3ra-642/21 — obligarea recalcularii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-642/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

07 iulie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Socială,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Bînzari Igor, reprezentat de avocatul Kovali Vladimir împotriva Casei Naționale

de Asigurări Socială, privind obligarea la recalcularea pensiei,

împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 septembrie 2019, Bînzari Igor, reprezentat de avocatul Kovali Vladimir,

a depus cerere de chemare în judecată, concretizată la 26 octombrie 2020, împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea la recalcularea pensiei.

În motivarea acțiunii Igor Bînzari a indicat că, a activat în organele afacerilor

interne până la 26 noiembrie 2007 și a obținut calitatea de pensionar al Ministerului

Afacerilor Interne cu calculul vechimii în muncă de 21 ani. La ieșirea la pensie

cuantumul pensiei constituia 53 % din soldă. În timpul serviciului în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne a contractat o boală devenind inapt pentru serviciul

militar cu excludere din evidența militară și la cuantumul pensiei sau adăugat 5%, în

total cuantumul pensiei fiind stabilit în mărime de 58 %.

A notat reclamantul că, în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.

96 din 20 martie 2018 i-au fost efectuate recalculări în vechimea muncii cu

introducerea avantajelor pentru perioada activității în Izolatorul de Detenție

Provizorie, astfel vechimea în muncă fiindu-i stabilită la momentul ieșirii la pensie

de 25 ani, iar după recalculare cuantumul pensiei urma să fie în mărime de 70 %.

A relatat reclamantul că s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Buiucani și la 20 septembrie 2018 i s-a refuzat în recalcularea pensiei.

1

A formulat cerere prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, iar

pe 23 august 2019 a primit refuz în calcularea cuantumului pensiei.

Consideră reclamantul că refuzul este neîntemeiat și nefondat, posibil de a fi

declarat ilegal și anulat conform normelor conținute în Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

A solicitat reclamantul anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Buiucani din 20 septembrie 2018 nr. 93/2018/35926, anularea răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. 1853/19 din 23 august 2019 privind recalcularea

pensiei și obligarea calculării cuantumului pensiei, începând cu 26 decembrie 2007,

în cuantum de 70 % din solda lunară luând-se în considerare certificatul eliberat de

către Inspectoratul General al Poliției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu

nr. 22 din 03 mai 2018, cu majorările și indexările care au avut loc.

Prin hotărârea din 06 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (Oficiul teritorial Buiucani,

Chișinău) nr. 93/2018/35926 din 20 septembrie 2018 și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. B-1853/19 din 23 august 2019 privind refuzul recalculării

pensiei lui Bînzari Igor.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil în privința lui Bînzari Igor cu privire la recalcularea pensiei

pentru vechime în muncă, cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu

data stabilirii pensiei - 26 decembrie 2007, în mărime de 70 % din solda lunară, în

baza certificatului eliberat de Inspectoratul General al Poliței nr. 22 din 03 mai 2018,

cu calcularea majorărilor și indexărilor.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, în termenul prevăzut de

lege, Casa Națională de Asigurări Sociale la 11 noiembrie 2020 a depus cerere de

apel nemotivată, iar la 04 ianuarie 2021 cerere de apel motivată, împotriva hotărârii

primei instanțe, prin care a solicitat casarea hotărârii din 06 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere

a acțiunii.

Prin decizia din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 06

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, la stabilirea

pensiei lui Bînzari Igor, a fost calculată eronat vechimea în muncă și în legătură cu

această eroare, reclamantului/intimat i-a fost diminuată vechimea totală în muncă în

cadrul organelor afacerilor interne, în baza căreia i-a fost stabilit și cuantumul

pensiei în valoare în mărime mai mică decât i se cuvenea. Prima instanță întemeiat

a dispus anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial

Buiucani, Chișinău) nr. 93/2018/35926 din 20 septembrie 2018 și deciziei Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1853/19 din 23 august 2019 privind refuzul

recalculării pensiei reclamantului și corect a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale să emită actul administrativ individual favorabil în privința lui Bînzari Igor

despre recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, cu achitarea diferenței pensiei

neachitate, începând cu data stabilirii pensiei - 26 decembrie 2007, în mărime de 70

2

% din solda lunară, în baza certificatului eliberat de Inspectoratul General al Poliței

nr. 22 din 03 mai 2018, cu calcularea majorărilor și indexărilor.

Instanța de apel a concluzionat că, argumentele expuse de către Casa Națională

de Asigurări Sociale în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța

de fond reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate

aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată.

La 24 martie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

recurs nemotivată, iar la 12 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, a depus

recurs motivat împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău

solicitând casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei decizii noi.

În motivarea recursului a indicat că, alegațiile intimatului nu sunt aplicabile

prezentei cauze deoarece acesta nu a activat în vreo funcție din cadrul sistemului

penitenciar. Certificatul nr. 22 din 03 mai 2018, eliberat de IGP al MAI, solicitat a

fi recunoscut ca document oficial, Casa Națională de Asigurări Sociale îl califică ca

fiind ilegal. Acest certificat a fost emis în temeiul ordinului MAI nr. 96/2018, cu

privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne. Însă, ordinul menționat nu poate produce efecte juridice, deoarece

contravine actelor normative în vigoare.

A invocat că potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 100 din

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, autoritățile administrației publice

centrale de specialitate și autoritățile publice autonome emit sau aprobă, în condițiile

legii, acte normative. Actele normative ale autoritățile administrației publice centrale

de specialitate și autoritățile publice autonome sînt emise sau aprobate numai în

temeiul și pentru executarea legilor și a Hotărârilor Guvernului. Actele normative

respective se limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior

pentru executarea cărora se emit sau se aprobă și nu pot contravine prevederilor

actelor respective. În clauza de adoptare a actelor normative ale autorităților

administrației publice centrale de specialitate și autoritățile publice autonome se

indică expres actul normativ superior în temeiul căruia acestea sînt emise sau

aprobate.

A menționat recurentul că, prevederile actelor normative ale autorităților

administrației publice centrale de specialitate și autorităților publice autonome se

aplică numai în partea în care nu depășesc cadrul stabilit de actul normativ de nivel

superior pentru executarea căruia a fost emis și nu contravin prevederilor actelor

respective. Prin urmare, ordinul nr. 96/2018 emis de MAI în conformitate cu

prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată

a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție

și sistemului penitenciar, depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a

fost emis.

A specificat recurentul că prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, prevăd expres circumstanțele în care la

calcularea vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu și anume, în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire

3

penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Susține că, odată ce ordinul nr. 96/2018 Ministerului Afacerilor Interne, nu

poate produce efecte juridice, respectiv și certificatul eliberat de IGP al MAI, nu are

valoare juridică. Or, certificatul nr. 22 din 03 mai 2018 urmează a fi apreciat critic

de către instanța de recurs, deoarece reprezintă un act juridic lovit de nulitate, întrucît

contravine normelor imperative - Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie1994.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 02 martie

2021, care a fost expediată părților la 22 aprilie 2021 și recepționată de către Casa

Națională de Asigurări Sociale la 27 aprilie 2021.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul la 12 mai 2021, în termenul prevăzut de art.

245 din Codul administrativ.

La 12 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Bînzari

Igor și avocatul Kovali Vladimir copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

La 17 aprilie 2021, Bînzari Igor, reprezentat de avocatul Kovali Vladimir, a

depus referință, prin care a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

4

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

5

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

6