3r-249/21 — contestarea actului administrativ

3r-249/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 3r-249/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici)

D E C I Z I E

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

Examinând recursurile depuse de Guvernul Republicii Moldova și Societatea

pe Acțiuni „Termoelectrica”,

la cererea depusă de Guvernul Republicii Moldova privind atragerea în calitate

de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în cauza de contencios

administrativ la cererea depusă de Nicolae Marin împotriva Guvernului Republicii

Moldova, terț Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la anularea

punctelor 8-86 din conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire

la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru

fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de

la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă,

împotriva încheierii din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca neîntemeiat demersul Guvernului Republicii Moldova privind

atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii,

c o n s t a t ă :

La data de 27 octombrie 2010, Nicolae Marin a depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Guvernului

Republicii Moldova, terț Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la

anularea punctelor 8-86 din conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului

cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și

necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile

deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă.

1

La data de 29 aprilie 2021 și suplimentar la 12 mai 2021, pârâtul Guvernul

Republicii Moldova a depus un demers, prin care a solicitat atragerea în calitate de

terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în temeiul art.205 alineatele (1) și

(2) din Codul administrativ.

În motivarea demersului menționat, Guvernul Republicii Moldova a indicat,

că obiectul litigiului vizează declararea nulă a punctelor 8-86 din conținutul Anexei

nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002

despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a

serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de

încălzire și alimentare cu apă.

Guvernul Republicii Moldova a invocat, că în conformitate cu art.2 alineatele

(2) și (6) din Legea nr.136 din 07 iulie 2017 cu privire la Guvern, Guvernul asigură

realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a

administrației publice. Guvernul este responsabil de activitatea sa în fața

Parlamentului. Membrii Guvernului poartă răspundere pentru domeniile de

activitate de care sunt responsabili și pentru activitatea Guvernului în ansamblu.

De asemenea, Guvernul Republicii Moldova a relatat, că Ministerul Ecologiei,

Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului este autorul proiectului Hotărârii

Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu

privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și

necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile

deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă,

iar ulterior, în urma mai multor reorganizări ale administrației publice centrale

funcțiile și atribuțiile ministerului au fost preluate de către Ministerului Economiei

și Infrastructurii, fiind autoritatea competentă, care gestionează acest domeniu,

conform punctului 6 din Hotărârea Guvernului nr. 690 din 30 august 2017 cu

privire la organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Infrastructurii.

În afară de aceasta, făcând referire la punctele 6-8 din Hotărârea nominalizată,

Guvernul Republicii a relevat că, fiind atras în calitate de terț, Ministerul Economiei

și Infrastructurii ar putea în cadrul ședinței de judecată să ofere mai multe

detalii/probe cu referire la legalitatea/oportunitatea și scopul elaborării actului

normativ, al cărui control se solicită.

Prin încheierea din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins ca

neîntemeiat demersul Guvernului Republicii Moldova privind atragerea în calitate

de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în acțiunea de control normativ

înaintată de Nicolae Marian împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț

Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la anularea punctelor 8-86 din

conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din

19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare

și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,

contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la

sistemele de încălzire și alimentare cu apă.

La data de 09 iunie 2021, Guvernul Republicii Moldova a depus recurs

împotriva încheierii din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, anularea încheierii instanței de apel, cu adoptarea unei noi încheieri în

2

vederea admiterii demersului Guvernului Republicii Moldova privind atragerea în

calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii (f.d.202-205).

În susținerea recursului recurentul a indicat, că încheierea din 20 mai 2021 a

Curții de Apel Chișinău o consideră neîntemeiată și urmează a fi anulată.

Recurentul a relatat, că a fost solicitătă atragerea în calitate de terț a autorului

Hotărârii Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului

cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și

necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile

deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă,

și anume, Ministerul Economiei și Infrastructurii, care anterior a fost Ministerul

Ecologiei, Construcțiilor si Dezvoltării Teritoriului, iar ulterior în urma mai multor

reorganizări ale administrației publice centrale funcțiile si atribuțiile Ministerului

fiind preluate de către Ministerul Economiei si Infrastructurii, care este autoritatea

competentă care gestionează domeniul dat conform punctelor 6, 7 și 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 690 din 30 august 2017 cu privire la organizarea și funcționarea

Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Făcînd referire la punctele 6, 7 și 8 din Hotărârea Guvernului nr. 690 din

30 august 2017 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și

Infrastructurii, Guvernul Republicii Moldova a notat că în vederea soluționării juste

a cauzei, precum și pentru a nu afecta drepturile Ministerului Economiei si

Infrastructurii prin litigiul în cauză, demersul înaintat urmează să fie admis.

La data de 11 iunie 2021, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” a depus

recurs împotriva încheierii din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, anularea încheierii instanței de apel, cu adoptarea unei noi

încheieri în vederea admiterii demersului Guvernului Republicii Moldova privind

atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii (f.d.207-

209).

În susținerea recursului a indicat, că încheierea din 20 mai 2021 a Curții de

Apel Chișinău o consideră neîntemeiată și urmează a fi anulată.

Recurentul a considerat că, Curtea de Apel Chișinău neîntemeiat a concluzionat

despre netemeinicia demersului Guvernului Republicii Moldova cu privire la

atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei si Infrastructurii.

Recurentul a comunicat, că prin soluția ce va fi adoptată în prezentul proces, ar

putea fi adusă atingere drepturilor și intereselor Ministerului Economiei și

Infrastructurii.

În acest sens, recurentul a menționat că, Ministerul Ecologiei, Construcțiilor și

Dezvoltării Teritoriului, actualmente Ministerul Economiei și Infrastructurii, este

autorul proiectului Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 despre

aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor

locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor

și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă.

Totodată, recurentul a remarcat că Ministerul Economiei și Infrastructurii este

autoritatea competentă, care gestionează domeniul respectiv și prin urmare,

consideră că ultimul urmează a fi atras în proces în calitate de terț, or, în situația unei

eventuale hotărâri de admitere a acțiunii și anularea punctelor 8-86 din conținutul

3

anexei nr. 7 a Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, ar putea avea un

impact defavorabil.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de

20 mai 2021, fiind notificată recurenților Guvernului Republicii Moldova și

Societății pe Acțiuni „Termoelectrica”, prin intermediul poștei electronice, la data

de 27 mai 2021, fapt ce se confirmă prin extrasele din poșta electronică, anexate la

materialele cauzei (f.d. 198-201).

Astfel, recursurile depuse de Guvernul Republicii Moldova și Societatea pe

Acțiuni „Termoelectrica”, sunt în termen.

La 18 iunie 2021, în adresa terțului, intimaților/recurenților a fost expediată

copia recursurilor depuse de Guvernul Republicii Moldova și Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, aceștia,

însă nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referințe la

recursurile depuse de Guvernul Republicii Moldova și Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi

respinse din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

În speță se atestă, că la data de 27 octombrie 2010, Nicolae Marin a depus

cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva

Guvernului Republicii Moldova, terț Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu

privire la anularea punctelor 8-86 din conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative,

comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și

condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă.

Prin încheierea din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins ca

neîntemeiat demersul Guvernului Republicii Moldova privind atragerea în calitate

de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în acțiunea de control normativ

înaintată de Nicolae Marian împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț

Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la anularea punctelor 8-86 din

conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din

19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare

și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,

4

contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la

sistemele de încălzire și alimentare cu apă.

S-a constatat că pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut

că demersul Guvernului Republicii Moldova privind atragerea în calitate de terț a

Ministerului Economiei și Infrastructurii, nu este întemeiat.

În speța dedusă judecâții, Nicolae Marian a sesizat Curtea de Apel Chișinău

cu acțiunea în contencios administrativ înaintată de Guvernul Republicii Moldova,

terț Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” privind anularea punctelor 8-86 din

conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din

19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare

și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,

contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la

sistemele de încălzire și alimentare cu apă.

În cererile depuse la 29 aprilie 2021 și la 12 mai 2021, Guvernul Republicii

Moldova a solicitat atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și

Infrastructurii, în temeiul art.205 alineatele (1) și (2) din Codul administrativ,

invocând că obiectul litigiului vizează declararea nulă a punctelor 8-86 din conținutul

Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie

2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a

serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de

încălzire și alimentare cu apă.

Totodată, Guvernul Republicii Moldova a relatat, că în conformitate cu

art.2 alineatele (2) și (6) din Legea nr.136 din 07 iulie 2017 cu privire la Guvern,

Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită

conducerea generală a administrației publice. Guvernul este responsabil de

activitatea sa în fața Parlamentului. Membrii Guvernului poartă răspundere pentru

domeniile de activitate de care sunt responsabili și pentru activitatea Guvernului în

ansamblu.

De asemenea, în demersul suplimentar, Guvernul Republicii Moldova a relatat,

că Ministerul Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului este autorul

proiectului Hotărârii Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative,

comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și

condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă, iar ulterior, în urma mai multor reorganizări ale administrației

publice centrale funcțiile și atribuțiile Ministerului au fost preluate de către

Ministerului Economiei și Infrastructurii fiind autoritatea competentă, care

gestionează acest domeniu, conform punctului 6 din Hotărârea Guvernului nr.

690 din 30 august 2017 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului

Economiei și Infrastructurii.

Făcând referire la punctele 6-8 din Hotărârea nominalizată, Guvernul

Republicii Moldova a relevat că, fiind atras în calitate de terț, Ministerul Economiei

și Infrastructurii ar putea în cadrul ședinței de judecată să ofere mai multe

detalii/probe cu referire la legalitatea/oportunitatea și scopul elaborării actului

normativ, al cărui control se solicită.

5

Conform art. 203 din Codul administrativ, participanți la proces sunt părțile;

persoanele atrase în proces de instanța de judecată; alți subiecți investiți de lege cu

drept de sesizare.

Articolul 205 alineatele (1)-(4) din Codul administrativ prevede, că la

examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în

proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul

în cauză. Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea

instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță

trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când: o persoană

contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere

constatarea nulității acestuia; o persoană contestă un act administrativ individual

defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; o

persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei

autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț;

o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei

autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și

favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat

de persoane. Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru

obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea

acestuia necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă

în proces. Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică

tuturor participanților la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în

proces și expediază terțului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse până la acel

moment în instanța de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea

unui terț în proces nu este susceptibilă de recurs. Încheierea judecătorească prin care

se refuză atragerea în proces a unui terț poate fi contestată separat cu recurs.

Din prevederile legale enunțate rezultă, că pot fi atrase în proces doar

persoanele ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel

Chișinău just a respins ca neîntemeiat demersul Guvernului Republicii Moldova

privind atragerea în calitate de terț în prezenta cauză a Ministerului Economiei și

Infrastructurii.

Or, argumentele Guvernului Republicii Moldova referitoare la scopul cererii

de atragere în proces, nu se încadrează în prevederile art.205 din Codul

administrativ, având în vedere că, prin prisma dispozițiilor art.205 din Codul

administrativ se asigură participarea la proces a persoanelor fizice sau juridice, ale

căror drepturi ar putea fi afectate de litigiul în cauză, în timp ce o eventuală

hotărâre a instanței de judecată ce va fi emisă la acțiunea înaintată de Nicolae

Marian, nu intervine în niciun mod în drepturile și interesele legitime ale

Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurenții Guvernul

Republicii Moldova și Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” sunt neîntemeiate,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

6

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se resping recursurile depuse de Guvernul Republicii Moldova și Societatea

pe Acțiuni „Termoelectrica” și se menține încheierea din 20 mai 2021 a Curții de

Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

7