3r-249/21 — contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3r-249/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici) D E C I Z I E 07 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burduh Nina Vascan Examinând recursurile depuse de Guvernul Republicii Moldova și Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, la cererea depusă de Guvernul Republicii Moldova privind atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în cauza de contencios administrativ la cererea depusă de Nicolae Marin împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la anularea punctelor 8-86 din conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, împotriva încheierii din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca neîntemeiat demersul Guvernului Republicii Moldova privind atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii, c o n s t a t ă : La data de 27 octombrie 2010, Nicolae Marin a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ,

împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la anularea punctelor 8-86 din conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă. 1 La data de 29 aprilie 2021 și suplimentar la 12 mai 2021, pârâtul Guvernul Republicii Moldova a depus un demers, prin care a solicitat atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în temeiul art.205 alineatele (1) și (2) din Codul administrativ.

În motivarea demersului menționat, Guvernul Republicii Moldova a indicat, că obiectul litigiului vizează declararea nulă a punctelor 8-86 din conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă. Guvernul Republicii Moldova a invocat, că în conformitate cu art.2 alineatele (2) și (6) din Legea nr.136 din 07 iulie 2017 cu privire la Guvern, Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice.

Guvernul este responsabil de activitatea sa în fața Parlamentului. Membrii Guvernului poartă răspundere pentru domeniile de activitate de care sunt responsabili și pentru activitatea Guvernului în ansamblu.

De asemenea, Guvernul Republicii Moldova a relatat, că Ministerul Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului este autorul proiectului Hotărârii Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, iar ulterior, în urma mai multor reorganizări ale administrației publice centrale funcțiile și atribuțiile ministerului au fost preluate de către Ministerului Economiei și Infrastructurii, fiind autoritatea competentă, care gestionează acest domeniu, conform punctului 6 din Hotărârea Guvernului nr. 690 din 30 august 2017 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Infrastructurii.

În afară de aceasta, făcând referire la punctele 6-8 din Hotărârea nominalizată, Guvernul Republicii a relevat că, fiind atras în calitate de terț, Ministerul Economiei și Infrastructurii ar putea în cadrul ședinței de judecată să ofere mai multe detalii/probe cu referire la legalitatea/oportunitatea și scopul elaborării actului normativ, al cărui control se solicită.

Prin încheierea din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins ca neîntemeiat demersul Guvernului Republicii Moldova privind atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în acțiunea de control normativ înaintată de Nicolae Marian împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la anularea punctelor 8-86 din conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă.

La data de 09 iunie 2021, Guvernul Republicii Moldova a depus recurs împotriva încheierii din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii instanței de apel, cu adoptarea unei noi încheieri în 2 vederea admiterii demersului Guvernului Republicii Moldova privind atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii (f.d.202-205). În susținerea recursului recurentul a indicat, că încheierea din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău o consideră neîntemeiată și urmează a fi anulată.

Recurentul a relatat, că a fost solicitătă atragerea în calitate de terț a autorului Hotărârii Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, și anume, Ministerul Economiei și Infrastructurii, care anterior a fost Ministerul Ecologiei, Construcțiilor si Dezvoltării Teritoriului, iar ulterior în urma mai multor reorganizări ale administrației publice centrale funcțiile si atribuțiile Ministerului fiind preluate de către Ministerul Economiei si Infrastructurii, care este autoritatea competentă care gestionează domeniul dat conform punctelor 6, 7 și 8 din Hotărârea Guvernului nr. 690 din 30 august 2017 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Făcînd referire la punctele 6, 7 și 8 din Hotărârea Guvernului nr. 690 din 30 august 2017 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Infrastructurii, Guvernul Republicii Moldova a notat că în vederea soluționării juste a cauzei, precum și pentru a nu afecta drepturile Ministerului Economiei si Infrastructurii prin litigiul în cauză, demersul înaintat urmează să fie admis. La data de 11 iunie 2021, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” a depus recurs împotriva încheierii din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii instanței de apel, cu adoptarea unei noi încheieri în vederea admiterii demersului Guvernului Republicii Moldova privind atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii (f.d.207- 209). În susținerea recursului a indicat, că încheierea din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău o consideră neîntemeiată și urmează a fi anulată.

Recurentul a considerat că, Curtea de Apel Chișinău neîntemeiat a concluzionat despre netemeinicia demersului Guvernului Republicii Moldova cu privire la atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei si Infrastructurii. Recurentul a comunicat, că prin soluția ce va fi adoptată în prezentul proces, ar putea fi adusă atingere drepturilor și intereselor Ministerului Economiei și Infrastructurii. În acest sens, recurentul a menționat că, Ministerul Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, actualmente Ministerul Economiei și Infrastructurii, este autorul proiectului Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă.

Totodată, recurentul a remarcat că Ministerul Economiei și Infrastructurii este autoritatea competentă, care gestionează domeniul respectiv și prin urmare, consideră că ultimul urmează a fi atras în proces în calitate de terț, or, în situația unei eventuale hotărâri de admitere a acțiunii și anularea punctelor 8-86 din conținutul 3 anexei nr. 7 a Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, ar putea avea un impact defavorabil. În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 20 mai 2021, fiind notificată recurenților Guvernului Republicii Moldova și Societății pe Acțiuni „Termoelectrica”, prin intermediul poștei electronice, la data de 27 mai 2021, fapt ce se confirmă prin extrasele din poșta electronică, anexate la materialele cauzei (f.d. 198-201). Astfel, recursurile depuse de Guvernul Republicii Moldova și Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, sunt în termen. La 18 iunie 2021, în adresa terțului, intimaților/recurenților a fost expediată copia recursurilor depuse de Guvernul Republicii Moldova și Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, aceștia, însă nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referințe la recursurile depuse de Guvernul Republicii Moldova și Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi respinse din următoarele motive. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

În speță se atestă, că la data de 27 octombrie 2010, Nicolae Marin a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la anularea punctelor 8-86 din conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă.

Prin încheierea din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins ca neîntemeiat demersul Guvernului Republicii Moldova privind atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în acțiunea de control normativ înaintată de Nicolae Marian împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la anularea punctelor 8-86 din conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, 4 contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă.

S-a constatat că pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că demersul Guvernului Republicii Moldova privind atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii, nu este întemeiat. În speța dedusă judecâții, Nicolae Marian a sesizat Curtea de Apel Chișinău cu acțiunea în contencios administrativ înaintată de Guvernul Republicii Moldova, terț Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” privind anularea punctelor 8-86 din conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă.

În cererile depuse la 29 aprilie 2021 și la 12 mai 2021, Guvernul Republicii Moldova a solicitat atragerea în calitate de terț a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în temeiul art.205 alineatele (1) și (2) din Codul administrativ, invocând că obiectul litigiului vizează declararea nulă a punctelor 8-86 din conținutul Anexei nr.7 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă. Totodată, Guvernul Republicii Moldova a relatat, că în conformitate cu art.2 alineatele (2) și (6) din Legea nr.136 din 07 iulie 2017 cu privire la Guvern, Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice.

Guvernul este responsabil de activitatea sa în fața Parlamentului. Membrii Guvernului poartă răspundere pentru domeniile de activitate de care sunt responsabili și pentru activitatea Guvernului în ansamblu.

De asemenea, în demersul suplimentar, Guvernul Republicii Moldova a relatat, că Ministerul Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului este autorul proiectului Hotărârii Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, iar ulterior, în urma mai multor reorganizări ale administrației publice centrale funcțiile și atribuțiile Ministerului au fost preluate de către Ministerului Economiei și Infrastructurii fiind autoritatea competentă, care gestionează acest domeniu, conform punctului 6 din Hotărârea Guvernului nr. 690 din 30 august 2017 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Făcând referire la punctele 6-8 din Hotărârea nominalizată, Guvernul Republicii Moldova a relevat că, fiind atras în calitate de terț, Ministerul Economiei și Infrastructurii ar putea în cadrul ședinței de judecată să ofere mai multe detalii/probe cu referire la legalitatea/oportunitatea și scopul elaborării actului normativ, al cărui control se solicită. 5 Conform art. 203 din Codul administrativ, participanți la proces sunt părțile; persoanele atrase în proces de instanța de judecată; alți subiecți investiți de lege cu drept de sesizare. Articolul 205 alineatele (1)-(4) din Codul administrativ prevede, că la examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când: o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane.

Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces. Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică tuturor participanților la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în proces și expediază terțului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse până la acel moment în instanța de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea unui terț în proces nu este susceptibilă de recurs. Încheierea judecătorească prin care se refuză atragerea în proces a unui terț poate fi contestată separat cu recurs.

Din prevederile legale enunțate rezultă, că pot fi atrase în proces doar persoanele ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății. În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău just a respins ca neîntemeiat demersul Guvernului Republicii Moldova privind atragerea în calitate de terț în prezenta cauză a Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Or, argumentele Guvernului Republicii Moldova referitoare la scopul cererii de atragere în proces, nu se încadrează în prevederile art.205 din Codul administrativ, având în vedere că, prin prisma dispozițiilor art.205 din Codul administrativ se asigură participarea la proces a persoanelor fizice sau juridice, ale căror drepturi ar putea fi afectate de litigiul în cauză, în timp ce o eventuală hotărâre a instanței de judecată ce va fi emisă la acțiunea înaintată de Nicolae Marian, nu intervine în niciun mod în drepturile și interesele legitime ale Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurenții Guvernul Republicii Moldova și Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” sunt neîntemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al 6 Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile. Conform art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se resping recursurile depuse de Guvernul Republicii Moldova și Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” și se menține încheierea din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burduh Nina Vascan 7