3r-242/23 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3r-242/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3r–242/23
2-23073790-01-3r-16092023
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)
D E C I Z I E
21 februarie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
examinând recursurile depuse de Secu Natalia, Galbur Doina și Bancu Irina,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Marian Nicolae împotriva Ministerului Energiei cu privire la anularea
actului administrativ normativ,
împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care au
fost respinse cererile depuse de Secu Natalia, Doina Galbur și Irina Bancu cu privire
la admiterea coparticipării obligatorii,
c o n s t a t ă:
La 23 mai 2023, Marian Nicolae a depus cerere de chemare în judecată în
procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale, terț SA „Termoelectrica” privind contestarea Metodologiei
privind repartizarea consumului de energie termică și a costului aferent acestui
consum între consumatorii unui bloc locativ conectați la sistemul colectiv de
alimentare cu energie termică, aprobat prin Ordinul Ministerului Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale nr. 184 din 31 octombrie 2022.
Prin încheierea din 09 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
atragerea în proces a SA „Termoelectrica”, în calitate de terț, în cauza de contencios
administrativ la acțiunea de control normativ înaintată de către Marian Nicolae
împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale privind anularea
actului administrativ normativ.
Prin încheierea din 19 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a înlocuit partea
pârâtă Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale cu succesorul în drepturi
Ministerul Energiei.
La 30 iunie 2023, Secu Natalia a depus în adresa instanței o cerere prin care a
solicitat admiterea cererii de coparticipare obligatorie în cadrul cauzei de contencios
administrativ nr. 3-86/23, în baza acțiunii depusă de către Marian Nicolae împotriva
Ministerului Energiei, privind controlul legalității Metodologiei privind repartizarea
1
consumului de energie termică și a costului aferent acestui consum între
consumatorii unui bloc locativ conectați la sistemul colectiv de alimentare cu energie
termică, aprobate prin Ordinul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale
nr. 184 din 31 octombrie 2022, cu acordarea calității procesuale de coreclamant.
În motivarea cererii a indicat că, pe rolul Curții de Apel Chișinău, se află cauza
depusă de către Marian Nicolae către Ministerul Energiei privind controlul legalității
Metodologiei privind repartizarea consumului de energie termică și a costului
aferent acestui consum între consumatorii unui bloc locativ conectați la sistemul
colectiv de alimentare cu energie termică, aprobate prin Ordinul Ministerului
Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 184 din 31 octombrie 2022. InfoBon a
înaintat spre plată cet. Secu Natalia, factura pentru energia termică în sumă totală de
3 845,86 lei, inclusiv plățile neachitate până la 31 mai 2023.
La data de 03 iulie 2023, Doina Galbur a depus în adresa instanței o cerere
prin care a solicitat admiterea cererii de coparticipare obligatorie în cadrul cauzei de
contencios administrativ nr. 3-86/23, în baza acțiunii depusă de către Marian
Nicolae împotriva Ministerului Energiei privind controlul legalității Metodologiei
privind repartizarea consumului de energie termică și a costului aferent acestui
consum între consumatorii unui bloc locativ conectați la sistemul colectiv de
alimentare cu energie termică, aprobate prin Ordinul Ministerului Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale nr. 184 din 31 octombrie 2022, cu acordarea calității
procesuale de coreclamant.
În motivarea cererii a indicat că, pe rolul Curții de Apel Chișinău, se află cauza
depusă de către Marian Nicolae către Ministerul Energiei privind controlul legalității
Metodologiei privind repartizarea consumului de energie termică și a costului
aferent acestui consum între consumatorii unui bloc locativ conectați la sistemul
colectiv de alimentare cu energie termică, aprobate prin Ordinul Ministerului
Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 184 din 31 octombrie 2022.
InfoBon a înaintat spre plată cet. Galbur Doina, factura pentru energia termică
în sumă totală de 4 499,34 MDL, inclusiv plățile neachitate până la 30 iunie 2023.
Această factură împreună cu calculele formulate a fost emisă în condițiile în
care apartamentul nr. 13 din str. str. Cetatea Albă, nr. 158 mun. Chișinău este
deconectat de la încălzirea centralizată furnizată de SA „Termoelectrica”, sistemul
de încălzire din acest apartament fiind racordat și readaptat la sistemul de încălzire
autonomă pe bază de cazan pe gaz natural.
Prin apartamentul nr. 13, în toată perioada de termoficare, nu au fost prezente
nici măcar țevile încălzirii centralizate care tranzitează energia termică către alte
apartamente din blocul locativ respectiv. Ele pur și simplu lipsesc în acest din urmă
apartament dar de subsoluri încălzite sau etaje tehnice încălzite casa de asemenea nu
dispune.
Având în vedere faptul că, cetățeanul Marian Nicolae a ridicat excepția de
ilegalitate în privința prevederilor Metodologiei privind repartizarea consumului de
energie termică și a costului aferent acestui consum între consumatorii unui bloc
locativ conectați la sistemul colectiv de alimentare cu energie termică, aprobate prin
Ordinul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 184 din 31
octombrie 2022, în baza căreia acestuia cât și altor persoane li se calculau costuri
pentru energia termică tranzitată, consideră oportun ca pretențiile înaintate să fie
2
examinate în aceiași procedură și în aceeași instanță, pentru a se asigura o judecare
justă și rapidă a litigiilor, acordându-i calitatea procesuală de coreclamant în această
cauză.
La 12 iulie 2023, în adresa instanței a parvenit opinia Ministerului Energiei prin
care a lăsat la discreția instanței cererile înaintate de Natalia Secu și Doina Galbur
cu privire la admiterea coparticipării obligatorii, în cauza de contencios
administrativ la acțiunea de control normativ înaintată de către Marian Nicolae
împotriva Ministerul Energiei privind anularea actului administrativ normativ.
La data de 28 iulie 2023, Irina Bancu a depus în adresa instanței o cerere prin
care a solicitat admiterea cererii de coparticipare obligatorie în cadrul cauzei de
contencios administrativ nr. 3-86/23, în baza acțiunii depusă de către Marian
Nicolae împotriva Ministerului Energiei, privind controlul legalității Metodologiei
privind repartizarea consumului de energie termică și a costului aferent acestui
consum între consumatorii unui bloc locativ conectați la sistemul colectiv de
alimentare cu energie termică, aprobate prin Ordinul Ministerului Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale nr. 184 din 31 octombrie 2022, cu acordarea calității
procesuale de coreclamant.
În motivarea cererii a indicat că, pe rolul Curții de Apel Chișinău, se află cauza
depusă de către Marian Nicolae către Ministerul Energiei privind controlul legalității
Metodologiei privind repartizarea consumului de energie termică și a costului
aferent acestui consum între consumatorii unui bloc locativ conectați la sistemul
colectiv de alimentare cu energie termică, aprobate prin Ordinul Ministerului
Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 184 din 31 octombrie 2022. InfoBon a
înaintat spre plată cet. Irina Bancu, factura pentru energia termică în sumă totală de
2 157,87 lei, inclusiv plățile neachitate până la 30 iunie 2023.
Această factură împreună cu calculele formulate a fost emisă în condițiile în
care apartamentul nr. 56 din str. Grenoble nr. 165/1 mun. Chișinău este deconectat
de la încălzirea centralizată furnizată de SA „Termoelectrica”, sistemul de încălzire
din acest apartament fiind racordat și readaptat la sistemul de încălzire autonomă pe
bază de cazan pe gaz natural.
Având în vedere faptul că, cetățeanul Marian Nicolae a ridicat excepția de
ilegalitate în privința prevederilor Metodologiei privind repartizarea consumului de
energie termică și a costului aferent acestui consum între consumatorii unui bloc
locativ conectați la sistemul colectiv de alimentare cu energie termică, aprobate prin
Ordinul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 184 din 31
octombrie 2022, în baza căreia acestuia cât și altor persoane li se calculau costuri
pentru energia termică tranzitată, consideră oportun ca pretențiile înaintate să fie
examinate în aceeași procedură și în aceeași instanță, pentru a se asigura o judecare
justă și rapidă a litigiilor, acordându-i calitatea procesuală de coreclamant în această
cauză.
Prin încheierea din 31 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse
cererile depuse de Secu Natalia, Doina Galbur și Irina Bancu cu privire la admiterea
coparticipării obligatorii (f.d. 98-103).
La 07 august 2023, prin intermediul poștei electronice, Secu Natalia a depus
recurs împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
3
casarea încheierii contestate și emiterea unei noi încheieri de admitere a cererii de
atragere în proces în calitate de coreclamant.
În susținerea recursului, Secu Natalia a menționat că, Curtea de Apel Chișinău
nu a ținut cont că neatragerea în proces a unei persoane ale cărei drepturi vor fi
afectate prin hotărârea judecătorească reprezintă o încălcare a dreptului la un proces
echitabil consacrat în art. 6 din CEDO.
La 11 august 2023, a depus recurs împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, Galbur Doina, solicitând casarea încheierii contestate și emiterea
unei noi încheieri privind intervenirea în procesul de judecată a Doinei Galbur, în
calitate de coreclamant.
Consideră încheierea contestată neîntemeiată și pasibilă anulării, deoarece
Curtea de Apel Chișinău nu a ținut cont că neatragerea în proces a unei persoane ale
cărei drepturi vor fi afectate prin hotărârea judecătorească reprezintă o încălcare a
dreptului la un proces echitabil consacrat în art. 6 din CEDO.
La 11 august 2023, a depus recurs împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, Bancu Irina, solicitând casarea încheierii contestate și
emiterea unei noi încheieri privind intervenirea în procesul de judecată a Irinei
Bancu, în calitate de coreclamant.
În susținerea recursului, recurenta a menționat că, Curtea de Apel Chișinău nu
a ținut cont că la caz, obligațiile Irinei Bancu, de a achita plățile pentru energia
termică centralizată, în apartamentele deconectate de la sistemul orășenesc de
energie termică centralizată, decurg din aceleași temeiuri de drept prevăzute în
Metodologia privind repartizarea consumului de energie termică și a costului aferent
acestui consum între consumatorii unui bloc locativ conectați la sistemul colectiv de
alimentare cu energie termică, aprobat prin Ordinul Ministerului Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale nr. 184 din 31 octombrie 2022.
Consideră că neatragerea în proces a unei persoane ale cărei drepturi vor fi
afectate prin hotărârea judecătorească reprezintă o încălcare a dreptului la un proces
echitabil consacrat în art. 6 din CEDO.
Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic.
Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 31 iulie 2023, și notificată
Nataliei Secu, Doinei Galbur și Irinei Bancu la 31 iulie 2023, fapt ce se confirmă
prin scrisoarea și avizele poștale de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.
104,105,107,108,109).
Secu Natalia, Galbur Doina și Bancu Irina, s-au conformat prevederilor legale
și în termen au depus recurs împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a Curții de Apel
Chișinău.
La 18 septembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal și poștei electronice,
în adresa intimaților a fost expediată copia recursurilor depuse de Nataliei Secu,
Doinei Galbur și Irinei Bancu.
Până la examinarea recursului, intimații nu și-au valorificat drepturile
procedurale și nu au depus referință asupra recursului.
4
În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța
competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de
judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la
proces.
În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru
a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de
recurs argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.
Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează
legalitatea încheierii din 31 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care, în temeiul
art. 205 din Codul administrativ au fost respinse cererile cu privire la admiterea
coparticipării obligatorii, în cauza de contencios administrativ la acțiunea de control
normativ înaintată de către Marian Nicolae împotriva Ministerului Energiei cu
privire la anularea actului administrativ normativ.
Conform art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop
reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului
judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a
libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de
interesul public și de regulile statului de drept.
Conform art. 39 Cod administrativ, orice persoană care revendică un drept
vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în
termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.
Conform art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate
stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate
administrativă.
Reieșind din prevederile art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de
contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice
în sensul art.7.
În conformitate cu prevederile art.7 din Codul administrativ, autoritate publică
se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau
printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul
realizării unui interes public.
În conformitate cu prevederile art. 205 alin. (1)-(5) din Codul administrativ, la
examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în
proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul
în cauză. Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea
instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță
trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când: a) o persoană
contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere
constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual
defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o
persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei
autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț;
d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei
autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și
favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat
5
de persoane. Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru
obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea
acestuia necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă
în proces. Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică
tuturor participanților la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în
proces și expediază terțului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse până la acel
moment în instanța de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea
unui terț în proces nu este susceptibilă de recurs. Încheierea judecătorească prin care
se refuză atragerea în proces a unui terț poate fi contestată separat cu recurs. Orice
terț atras în proces poate înainta atît cereri procesuale, cât și cereri de alăturare la
cererea reclamantului sau pârâtului cu privire la fondul cauzei. Terțul atras în proces
poate depune o cerere proprie cu privire la fondul cauzei doar în cazurile prevăzute
la alin.(2).
Din prevederile normei de drept citate rezultă că, pot fi atrase în proces doar
persoane ale căror drepturi pot fi afectate de litigiul dedus judecății.
După cum rezultă din actele cauzei, la 23 mai 2023, Marian Nicolae a depus
cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva
Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, terț SA „Termoelectrica”
privind contestarea Metodologiei privind repartizarea consumului de energie
termică și a costului aferent acestui consum între consumatorii unui bloc locativ
conectați la sistemul colectiv de alimentare cu energie termică, aprobat prin Ordinul
Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 184 din 31 octombrie 2022.
Astfel, în calitate de părți la procesul dat de judecată participă: pe de o parte
reclamantul Marian Nicolae, iar pe de altă parte pârâtul Ministerul Energiei.
Potrivit art. 189 alin. (1) și alin. (2) Cod administrativ, orice persoană care
revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități
publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios
administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în
termen legal o cerere.
Conform art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, instanța verifică din
oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în
contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când
reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui
drept în sensul art.17.
Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău
întemeiat a stabilit că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios
administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele
activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios
administrativ trebuie să urmărească si să justifice procesual pentru testul de
admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere
prin activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative
de a soluționa în termenul legal o cerere.
6
Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie
să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat.
Astfel, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul
trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin activitatea
administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.
În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul
administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 Cod
administrativ.
Totodată, conform art.203 din Codul administrativ, participanți la proces sunt:
a) părțile; b) persoanele atrase în proces de instanța de judecată; c) alți subiecți
investiți de lege cu drept de sesizare.
În conformitate cu art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, instanța de
judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată,
nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.
Din norma de drept precitată supra reiese că, instanța de judecată competentă
nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.
Potrivit art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se
aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–
171.
În conformitate cu art.62 alin.(1) și alin.(3) Cod de procedură civilă,
coparticiparea procesuală este obligatorie dacă examinarea cauzei implică
soluționarea chestiunii cu privire la drepturile sau obligațiile mai multor reclamanți
și/sau pîrîți atunci cînd: a) obiectul litigiului îl constituie drepturile și obligațiile
comune ale mai multor reclamanți sau pîrîți; b) drepturile și obligațiile reclamanților
sau pîrîților decurg din aceleași temeiuri de fapt sau de drept. (3) În cazul existenței
temeiurilor prevăzute la alin.(1), orice persoană are dreptul să solicite intervenirea
în proces în calitate de coreclamant sau copîrît. Încheierea judecătorească prin care
a fost respinsă cererea persoanei interesate de a interveni în proces în calitate de
coparticipant obligatoriu poate fi atacată cu recurs. Examinarea recursului nu
afectează continuitatea ședinței de judecată, însă pînă la pronunțarea deciziei
instanței ierarhic superioare se amînă pledoariile. Dacă încheierea judecătorească
prin care este respinsă cererea persoanei interesate de a interveni în proces în calitate
de coparticipant obligatoriu a fost casată, instanța reia examinarea cauzei de la
pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare.
La acest aspect, instanța de recurs notează că, faza procesuală privind testul de
admisibilitate, inclusiv revendicarea unui drept propriu vătămat al coreclamanților,
în prezenta acțiune este finisată. Or, în cazul admiterii coparticipării coreclamanților,
s-ar încălca principiul examinării cauzei într-un termen rezonabil, fapt ce poate
afecta direct dreptul reclamantului inițial de a fi examinată cauza într-un termen
rezonabil.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins cererile cu privire la
admiterea coparticipării obligatorii, depuse de Secu Natalia, Doina Galbur și Irina
Bancu, or argumentele invocate de către acestea nu se încadrează în dispozițiile art.
205 din Codul administrativ, deoarece transpunerea normei legale din Codul
7
administrativ, nu poate fi apreciată ca argumentare logico-juridică a solicitării
formulate.
Din acest punct de vedere, instanța de recurs notează că, fiecare participant are
obligația de a-și argumenta solicitările înaintate în fața instanței și să le probeze.
Din obiectul prezentului litigiu nu se atestă că drepturile Nataliei Secu, Doinei
Galbur și Irinei Bancu vor putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre
judecătorească, iar prin prisma art. 205 alin. (1) din Codul administrativ, dreptul de
a atrage în proces terții, ale căror drepturi pot fi afectate de litigiul în cauză, este un
drept discreționar al instanție de judecată, dar nu o obligație.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia, cu
menținerea încheierii recurate.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul administrativ, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se resping recursurile depuse de Secu Natalia, Galbur Doina și Bancu Irina.
Se menține încheierea din 31 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă în
cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Marian Nicolae împotriva Ministerului Energiei cu privire la anularea actului
administrativ normativ.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
8